In conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2015 privind acordarea unor facilitate fiscale precum si a O.M.F.P. 3831/2015 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central, contribuabilii care au inregistrat la data de 30 septembrie 2015 obligatii de plata restante datorate bugetului general consolidat si administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala pot beneficia de anularea penalitatilor de intarziere precum si o cota de 54,2% din dobanzile aferente.

Prin depunerea unei notificari la registratura organului fiscal competent sau transmiterea acesteia prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire contribuabilii îşi exprimă intenţia de a beneficia de anularea obligaţiilor de plată accesorii.

În baza notificării, organul fiscal competent emite şi comunică contribuabilului decizia de amânare la plată a obligaţiilor de plată accesorii.

Pentru a beneficia de anularea penalitatilor de intarziere precum si o cota de 54,2% din dobanzile aferente obligatiilor de plata restante la 30 septembrie 2015 contribuabilii au obligatia sa indeplineasca urmatoarele conditii :

a) toate obligaţiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 31 martie 2016, inclusiv;

 b) o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale se stinge prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 30 iunie 2016, inclusiv;

 c) este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege o cotă de 45,8% din dobânzile datorate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale prevăzute la lit. a) şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 d) sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege toate obligaţiile de plată principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016, inclusiv, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere şi a cotei de 54,2% din dobânzi;

 e) contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.

 f) contribuabilul depune cererea de anulare a penalităţilor de întârziere şi a cotei de 54,2% din dobânzi până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

]]> https://www.aradreporter.ro/o-serie-de-penalitati-ar-putea-fi-anulate/feed/ 0 https://www.aradreporter.ro/dorel-caprar-psd-consiliile-locale-pot-decide-anularea-pana-la-733-din-majorarile-de-intarziere-pentru-cei-care-au-restante-fata-de-bugetele-locale/ https://www.aradreporter.ro/dorel-caprar-psd-consiliile-locale-pot-decide-anularea-pana-la-733-din-majorarile-de-intarziere-pentru-cei-care-au-restante-fata-de-bugetele-locale/#comments Fri, 16 Oct 2015 09:37:33 +0000 admin http://www.aradreporter.ro/?p=25222

Guvernul a decis anularea penalităţilor de întârziere pentru contribuabilii care își vor achita până la 31 martie 2016 obligațiile de plată principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015 și administrate de ANAF, dacă îndeplinesc o serie de condiții. De asemenea, contribuabilii care plătesc până la 30 iunie 2016 o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligațiilor principale restante stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligațiilor de plată principale, vor putea beneficia, condiționat, de anularea unei cote de 54,2% din dobânzile aferente obligațiilor principale datorate bugetului general consolidat la 30 septembrie 2015, administrate de ANAF. De aceste facilități fiscale vor putea beneficia, dacă îndeplinesc condițiile legale, contribuabilii persoane fizice, persoane juridice sau entități fără personalitate juridică. „Prin acest act normativ se urmăresc două obiective. Pe de o parte, sunt sprijiniţi unii contribuabili care sunt în dificultate dar sunt de bună credinţă şi vor să îşi onoreze obligaţiile. Pe de altă parte, Guvernul stimulează achitarea obligaţiilor de plată şi sprijinirea bugetului de stat. Decizia Guvernului nu trebuie privită ca o măsură care încurajează neplata obligaţiilor, pentru că datoriile nu sunt şterse, ci doar o parte din penalităţile de întârziere. O prevedere importantă a OUG emisă de Guvern se referă la facilităţi acordate pentru datoriile faţă de bugetele locale. Condiţia este însă ca organul deliberativ local, respectiv consiliul local, să emită o hotărâre în acest scop. Facilitatea vizează anularea până la 73,3% din majorările de întârziere ce reprezintă componenta de penalitate de întârziere. Încurajez consiliile locale să emită o astfel de hotărâre, care va da un impuls colectării impozitelor pe de o parte iar pe de altă parte îi va ajuta pe cetăţenii aflaţi în dificultate, după ce apar normele de aplicare a OUG. Aşa cum bine se ştie, arădenii sunt în general buni platnici iar mulţi dintre cei care au restanţe la plata impozitelor au dificultăţi şi trebuie sprijiniţi”, a spus deputatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.

Guvernul a achitat datoriile pe care le are faţă de FMI, contractate de guvernarea Băsescu – PDL. „Guvernul a plătit deja partea de datorie, BNR va achita ultimele rate în ianuarie. Încheiem astfel plata datoriilor acumulate de fosta guvernare. Credem că astăzi este evident că guvernarea PDL a greşit aplicând politici de austeritate care au lovit puterea de cumpărare a românilor şi că politicienii PDL au avut prognoze greşite cu privire la evoluţia economiei româneşti. Iată că guvernarea PSD a scos ţara din criză fără să aplice lovituri românilor. Demonstrăm că nu am dus ţara în incapacitate de plată, aşa cum spuneau adversarii noştri care acum se ascund sub sigla PNL. Nu numai că guvernarea PSD a plătit datoriile României, dar a şi trecut la politici care au stimulat consumul prin mărirea puterii de cumpărare a românilor: am redat pensiile tăiate ilegal, am indexat pensiile cu rata inflaţiei, am făcut dreptate bugetarilor prin reîntregirea salariilor, am majorat salariul minim pe economie, am redus TVA la produsele alimentare de la 24% la 19%, am redus cota de TVA de la 24% la 20%, cu aplicabilitate de anul viitor, am început majorarea salariilor din sectorul bugetar, pe care o vom continua anul viitor. Toate aceste decizii, despre care adversarii noştri au spus că sunt populiste şi că ne vor duce în incapacitate de plată, sunt sustenabile pentru că se bazează pe creştere economică. De altfel, FMI a remarcat că evoluţiile pozitive ale României în ultimii doi ani pot conduce la o economie performantă, capabilă să susţină un nivel de trai mai ridicat pentru fiecare român. Acum putem spune foarte clar şi cu argumente: guvernarea PSD a scos România din criză”, a spus deputatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.

Șeful Fiscului a descoperit pe umerii cui stă vina pentru economia subterană, mai exact, în opinia acestuia, de vină sunt caietele de datorii de la băcănii sau de la magazinele de la sate. Cu toate acestea, nici șeful Fiscului, nici ministrul Economiei, nici premierul nu scot o vorbă despre prejudiciile uriașe care nu au fost recuperate de la cei care au fraudat statul cu sume astronomice sau chiar despre sărăcia care îi împinge pe oameni să facă cumpărături pe acele caiete de datorii”, a mai declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca. Prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că Fondul Monetar Internațional și Consiliul Fiscal au demonstrat că Victor Ponta nu înțelege nimic din economie, dar și că cele două instituții au criticat noul Cod Fiscal propus de tandemul Ponta-Vâlcov.

          „Nu mai încape urmă de îndoială că Victor Ponta nu se pricepe deloc la economie. Am spus-o și noi, cei din PNL, de atâtea ori, dar cei de la FMI și Consiliul Fiscal au demonstrat public faptul că domnul Ponta nu înțelege nimic din economie și, în același timp, că măsurile noului Cod Fiscal propus de tandemul Ponta-Vâlcov nu sunt sustenabile pe termen lung. Cu toate acestea, se pare că domnul Ponta crede că o simplă reducere de TVA ține loc de reforme în economie, reforme pe care PSD nu le-a făcut în cei trei ani de când este la Guvernare. Mai mult decât atât, Victor Ponta pune în mare pericol echilibrele financiar-bugetare și securitatea națională pe termen lung, subminând economia pe termen lung, doar pentru a arăta că vine cu o relaxare fiscală, asta deși nu are nici legitimitate politică și nici vreo atribuție în acest sens”, a declarat prim-vicepreședintele PNL Arad.

Totodată, Iustin Cionca a declarat că, drept răspuns la semnalele FMI și Consiliului Fiscal, Victor Ponta face pe naționalisto-comunistul și își bate joc de relația României cu FMI.

„După ce atât FMI, cât și Consiliul Fiscal, două instituții a căror profesionalism nu cred că poate fi pus la îndoială, au arătat că nici domnul Ponta, nici Guvernul condus de acesta, nu prea au tangențe cu economia, prim-ministrul României a început să facă pe naționalisto-comunistul, ieșind cu declarații jignitoare la adresa celor două instituții și punând în pericol relația țării noastre cu Fondul. Am văzut că domnul Ponta ia în derâdere Consiliul Fiscal pentru că acesta din urmă a criticat politicile PSD și pentru că au demonstrat că tandemul Ponta-Vâlcov ne minte pe toți cu proiectul noului Cod Fiscal”, a mai declarat Iustin Cionca.

În același timp, prim-vicepreședintele PNL Arad a ținut să „taxeze” acțiunile ANAF din ultimele zile, arătând că, pe lângă excesul de zel de care dau dovadă inspectorii, șefii acestora dau dovadă de extrem de multă ipocrizie, făcând ei însuși evaziuni fiscale semnificative.

„Am văzut cu toții excesul de zel de care au dat dovadă inspectorii ANAF în ultimele zile, confiscând urzici și punând pe butuci mai multe afaceri pe motiv că fraudează statul cu sume de câțiva lei. Toate acestea în timp ce fostul ministru Vâlcov își ascundea zeci de tablouri prin pereții prietenilor și rudelor. Toate acestea în timp ce un inspector-șef al ANAF Suceava tocmai a fost arestat, fiind acuzat de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, dar și de complicitate la delapidare. Și cred că acesta nu este singurul inspector al ANAF care comite ilegalități, și nu ilegalități mărunte, precum plusuri de casă de 2-3 lei sau vânzarea ilicită de urzici. În același timp, vedem că

          02.04.2015                                Biroul de Comunicare PNL Arad

Senatorul PSD Mihai Fifor a fost prezent azi la Arad, abordând o problemă ”fierbinte”, cea a CET-ului.

Flancat de deputaţii arădeni Dorel Căprar şi Flavius Măduţa, fostul secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor a încercat să explice motivele care au dus la situaţia actuală a furnizorului arădean de căldură și apă caldă. Adică sechestru pe bunuri, în urma datoriilor mari acumulate faţă de diverşi furnizori.

„Povestea este foarte simplă: pe reţeaua primară uzura este de 75 la sută, iar pe reţeaua secundară, de 80 la sută. În plus, există şapte puncte termice nemodernizate. Atunci când sunt pierderi mari pe reţeaua de distribuţie, pierderile sunt suportate de populaţie, asta trebuie să fie explicat foarte clar cetăţeanului din Arad. Preţul mare este dat de aceste pierderi“ a spus senatorul PSD.

Care nu avut nici o reținere în a-l acuza pe primarul Gheorghe Falcă de faptul că fuge de răspundere şi încearcă să ”paseze” responsabilitatea guvernului.

„CET-ul nu este al guvernului, ci al administraţiei locale. Este societate pe acţiuni, la care acţionar este Consiliul Local Municipal Arad. Trebuie spus că la 31 iulie 2014, datoriile CET erau de peste 90 de milioane de lei, dintre care 662 de mii sunt la bugetul de stat. Despre ce vorbim ? Despre eficienţa administraţiei locale din Arad, condusă de cetăţeanul Falcă ?“ se întreabă Fifor.

Senatorul PSD a abordat și problema ajutorului de stat pe care primarul Gheorghe Falcă îl solicită guvernului.

„Ajutoarele de stat la care tot face referire cetăţeanul Falcă nu pot fi acordate, fiindcă CET nu are licenţă de la ANRSC. Licenţa a expirat în primăvară, iar ca să primească alta trebuie să facă dovada că delegarea gestiunii s-a făcut în mod legal, prin licitaţie, nu prin atribuire directă, cum e cazul la Arad. Ori, Ministerul Dezvoltării nu poate da ajutoare decât operatorilor cu licenţă. Lipsa acestei licenţe este încă o dovadă a eficienţei administraţiei conduse de cetăţeanul Falcă. Aş dori ca municipalitatea arădeană să facă mai puţină politică şi mai multă administraţie în favoarea cetăţenilor. Oamenii din Arad trebuie să bată la uşa lui Falcă dacă nu au căldură în apartamente, nu la guvern. Aşa cum trebuie să bată la uşa lui Falcă pentru asfaltări şi tot ce ţine de buna gospodărire a cetăţii, un termen care îi place“ a încheiat Fifor.

Deputatul Flavius Măduţa a precizat că CET-ul a ajuns într-o situaţie mai mult decât critică, discutându-se chiar despre un posibil sechestru pe pompe, ceea ce ar fi însemnat că Aradul rămâne fără căldură. „Este foarte bine că astăzi se dau bani pentru datoriile CET, dar trebuie spus că a ajuns cuţitul la os, că s-a ajuns să se pună sechestru pe pompe. De aceea e graba atât de mare. Atâţia ani primarul Falcă nu a fost interesat de problema CET. Întreb încă o dată, ce s-a făcut cu banii de la populaţie ? De ce nu s-au făcut investiţii atâţia ani ? Să dea explicaţii arădenilor, nu să arunce vina pe guvern. În 2012 a ieşit în faţa cetăţenilor, să le ceară votul, promiţând că va face una sau alta. Trebuia să le spună că el nu va răspunde de nimic şi aşteaptă ca parlamentarii și guvernul să-i facă treaba“ susţine Flavius Măduţa.

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă Fondul Monetar Internaţional, care, în înţelegere cu miliardarul George Soros, despre a cărui implicare în evenimentele din decembrie 1989 voi vorbi ulterior, a planificat, o serie de operaţiuni speculative dezastruoase pentru România.

După aceste operaţiuni speculative, ţara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi. Numai că NICOLAE CEAUSESCU a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI. Soros reuşind ulterior să dea un „tun” de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar şi aşa FMI-ul a impus României penalizări pentru plăţi anticipate, potrivit inforor.com .

Din cauza FMI-ului dirijat de SUA, care cerea achitarea datoriei României cu o dobândă triplată, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă. Aşa se face că, începând din 1987, SUA au dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui CEAUSESCU prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul fals că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui CEAUSESCU. În martie 1989, când CEAUSESCU reuşise să ramburseze integral datoriile, România mai avea în plus 3,7 miliarde USD depuşi în bănci şi creanţe de 7-8 miliarde USD. La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani? N-are rost să mai explic. Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum.

Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran. Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă. CEAUSESCU descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că CEAUSESCU a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro. Numai că pe lângă aur, CEAUSESCU ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult pe acestea întrucât ele sunt evaluate azi la 6.000 !!!!! de miliarde de euro. În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar şi aşa, CEAUSESCU prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?

Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?

Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?

Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor specialiştilor săi, CEAUSESCU şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.

Aşadar, CEAUSESCU intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România. Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta şi Traian Băsescu care stau cu mâna întinsă la cerşit pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.

Trebuie să recunosc că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui CEAUSESCU, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui CEAUSESCU. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui CEAUSESCU. BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex. Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca CEAUSESCU şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui CEAUSESCU, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.

Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA. În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.

Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc. Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania. În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de CEAUSESCU României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de CEAUSESCU.

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş. De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui CEAUSESCU. Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de CEAUSESCU pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.

SURSA: inforor.com

Preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, deplânge situaţia finaciară precară a cluburilor din Liga I şi apreciază că acum ar trebui să fie doar şapte echipe în prima divizie, referindu-se astfel la grupările care nu au încă datorii dovedite la bugetul de stat, pentru că nu au fost controlate de fisc.

“Nu era mai bine dacă se reducea numărul de echipe, pentru că se va restrânge natural, o să vedeţi. Acum cluburile greşesc, forţate de stat. Ne învaţă statul să furăm. El ne-a dat legi, dar el nu pune în aplicare legile astea. Am avut ani de zile în aplicare convenţiile civile, apoi s-au schimbat oamenii de la ANAF şi au interpretat că acestea sunt contracte şi trebuie să plătească banii din urmă. Şi toate cluburile sunt cu datorii. Unde s-a dus ANAF a luat de bună ceea ce este acum în codul fiscal. Normal, acum ar trebui să stăm cu şapte echipe. Şi la aceste şapte echipe nu s-a dus înca nimeni în control. Cum să nu ne lase cu aceste convenţiile civile, când au trecut prin Parlament? Bineînţeles că unele cluburi au dat în judecată ANAF-ul şi unele au câştigat”, a declarat Dragomir, într-o conferinţă de presă.

Şeful ligii împreună cu o delegaţie din partea FRF se va întâlni la sfârşitul lunii cu premierul Victor Ponta pentru a-i expune situaţia din fotbal. “Pe 28 martie ne vedem cu primul ministru al României şi cu ministrul sportului. Îi vom spune că nu există nicăieri în lume sport fără facilităţi. Va participa şi AFAN-ul, că la iniţiativa lor are loc această întâlnire”, a explicat Dragomir.

Dumitru Dragomir consideră că oamenii de fotbal inculpaţi în dosarul transferurilor ar trebui achitaţi de către instanţa supremă. “După părerea mea cei din dosarul transferurilor ar trebui achitaţi pentru că s-au făcut destule abuzuri. Şi s-a demonstrat că în justiţie sunt mai mulţi corupţi decât în fotbal. Iar aceşti oameni au adus bani în România, nu au luat nimic. Au adus bani mulţi în fotbal, dar cu justiţia nu poţi să te pui. Conducători ca Borcea rar o să mai avem. Borcea a dat cel puţin 10 milioane de euro din banii lui, nici nevasta nu a ştiut. Dacă mai rămânea la Dinamo, Borcea ajungea la sapă de lemn, cred că de aia a şi plecat. El a dat bani la fotbal, nu a luat”, a mai spus Dragomir.(MEDIAFAX)