Consiliul Județean Arad a solicitat astăzi, printr-o adresă înaintată Administrației Națională „Apele Române”, respectiv Administrației Bazinale de Apă Crișuri, să se ia măsuri în vederea efectuării unor  lucrări specific (îndiguiri, regularizări de albie, consolidări de maluri) pentru apărarea împotriva inundațiilor între localitățile Dieci și Revetiș. Aici, în perioada precipitațiilor abundente, se produce refularea râului colector Crișul Alb, fiind afectate în mod regulat culturile agricole și infrastructura drumului județean 708. Așa s-a întâmplat și zilele trecute.

„Am mai spus-o și cu alte ocazii, nu este suficient că reparăm pagubele produse de inundații. Autoritățile locale și cele județene au nevoie de sprijinul și implicarea imediată a autorităților naționale pentru a preveni inundațiile, și în zona Dieci-Revetiș, dar și în alte locuri din județ unde într-un mod foarte păgubos efortul se concentrează pe remedierea pagubelor și nu pe prevenție. Eu știu că este mai scump pentru stat să îndiguiască sau să regularizeze albiile, pentru că sunt cheltuieli foarte mari care trebuie plătite deodată. Se mizează, ca într-o loterie, pe noroc: poate anul acesta nu vor fi inundații și suntem scutiți de cheltuiala cu despăgubirile. Această atitudine trebuie să înceteze, am sesizat asta și la inundațiile din Conop și Bârzava, de anii precedenți, o spun și acum. Am solicitat parlamentarilor PNL să preia această problemă și sper că se va înțelege și la București că locuitorii zonelor indundabile nu pot fi lăsați la nesfârșit la voia hazardului”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

foto> ziare.com

scris de:Dan Coita

Cartea colaboratorului nostru, prof. Ioan Valeriu Tuleu, „Război pe Mureș și Crișul Alb”, lansată vineri, 5 iunie, prezintă, în peste 200 de pagini, evenimente tragice din istoria locală, alungarea germanilor aflați în august 1944 la Arad, invazia maghiară din septembrie 1944 și luptele pe care unitățile românești le-au dat pentru interzicerea intrării inamicului pe văile celor două râuri. Volumul debutează cu bombardamentul pe care aviația americană l-a efectuat asupra Aradului în 3 iulie 1944, continuând apoi cu alungarea germanilor de pe teritoriul județului după întoarcerea de fronturi de la 23 august 1944.

Luptele cu armata maghiară care au debutat la 13 septembrie sunt prezentate detaliat, pe zile și ore, până când acestea s-au încheiat, la 22 septembrie, cu eliberarea întregului teritoriu ocupat. Autorul insistă cu precădere asupra rezistenței românești de la Șofronea, de la șanțul antitanc din fața Podgoriei Aradului, de la Pâncota, Ineu, Beliu, Craiva, Prunișor etc, unde „Detașamentul Păuliș” și „Grupul Criș” au dat lupte grele cu un inamic superior numeric și ca înzestrare. Sunt scoase în evidență actele eroice cu care elevii Școlii de Subofițeri de Infanterie Rezervă de la Radna, elevii de la Școlile de ofițeri de rezervă de la Ineu și Sebiș și-au înfruntat adversarii reușind până la urmă să-și îndeplinească obiectivul de interzicere a pătrunderii pe văile celor două râuri.

Dar, profesorul Ioan Valeriu Tuleu dă dovadă și de multă obiectivitate atunci când  înfățișează și momentele de derută, lipsa de coordonare a acțiunilor de luptă, dezorganizarea care a cuprins unele unități uitate pe câmpul de luptă. Totul este prezentat „Sine ira et studio”, cum s-a remarcat la prezentare de către profesorul univ. dr. Corneliu Pădurean.

La fel ca și în celelalte scrieri ale sale, autorul prezentului volum apelează mult la memoriile participanților la evenimente, unele culese chiar de el personal. Prin aceasta reușește să refacă atmosfera acelor zile, trăirile celor care s-au aflat atunci în prima linie, așa cum a și declarat că și-a propus, realizând astfel o carte de atmosferă închinată oamenilor simpli, adevărații eroi ai războiului.

Lectura cărții se face ușor, fiindcă textul are cursivitate, fiind eliminate digresiunile inutile. Și paginația este realizată în așa fel încât să arate continuitatea evenimentelor, legătura organică dintre ele, iar modul  în care este prezentată „povestea” acelor zile de foc îl face pe cititor părtaș la tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu mai mult de 70 de ani. În carte sunt pomenite zeci de localități din județ, sute de persoane, pe care le cunoaștem și le-am cunoscut, de care este bine să ne aducem aminte și prin intermediul lecturii la care îndemnăm pe toată lumea.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Războiul a fost pentru unii ofițeri români și un mijloc de a se îmbogăți „vânzând” scutirea de front contra unor sume importante.  Un astfel de caz a fost povestit de veteranul Ioan Brădean din Chișindia care, după luptele contra ungurilor din septembrie 1944 de pe valea Crișului Alb, a fost repartizat la biroul mobilizare de la Ineu. Dar iată povestea veteranului: „Şeful biroului era unul Faur, din Bârsa şi am lucrat sub comanda lui 6 luni. Atunci am văzut cum se sabotează războiul. Eu eram omul de încredere al şefului, aşa că m-o luat şi m-o instruit cum şi ce să fac. Eram la un ghişeu, prevăzut cu un gemuleţ, cu vedere spre curte. Când vedea căpitanul venind pe câte unul cu ordin de mobilizare îmi spunea: ”Vezi că ăsta-i director, ăsta-i patron, ăsta-i bogătan. Atâta iei de la fiecare dacă vrea să scape de front. „Ce contingent eşti, adă ordinul” – întrebam omul ce se apropia cu teamă. „Bună ziua, să trăiţi”, – îmi răspundea şi îmi înmâna ordinul iar eu îl mai întrebam de grad şi de altele. Ordinele erau cu 2 sau 3 stele, care însemna că unele erau urgente iar altele mai puţin urgente. Omul se apropia mai mult de geamul meu, simţindu-se în pericol de a fi trimis pe front, după cum îi dădeam de înţeles şi mă întreba pe şoptite, cum poate să scape. Eu spuneam cu voce tare că nu se poate, dar îi făceam  semn cu degetele de la mână cât îl costă. El zicea că dă şi mai mult şi apoi cu fereală îmi dădea banii, pe care îi puneam în sertar iar eu îi făceam ordin de concediu, semnat de căpitan. Căpitanul nu era în birou în timpul ăsta. Când se făcea seară împingeam cu pumnul banii şi închideam sertarul. Uneori atâta se aduna într-o zi că nu puteam închide bine sertarul”.

Judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin se vor afla sub avertizarea de cod galben de inundaţii începând de sâmbătă, 10 ianuarie, ora 6.00 până duminică, 11 ianuarie, ora 18.00.

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a remis azi un comunicat în care precizează că, potrivit estimărilor, pe unii afluenţi ai Mureşului inferior şi ai Crişului Alb se vor produce creşteri de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie. Aceste creşteri pot fi  influenţate şi de evoluţia formaţiunilor de gheaţă, atenționează hidrologii.

Atenţionarea vizează, pentru aceeași perioadă, râurile din bazinele hidrografice Bega Veche, Bega – curs superior şi mijlociu (judeţul Timiş), Timiş superior şi mijlociu, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera (judeţele Caraş Severin şi Timiş), şi Mureş (judeţul Hunedoara).