Asociaţia pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei ”Excelsior” din Arad a derulat un proiect dedicat Pădurii Neudorfului şi Râului Mureş între Lipova şi Păuliş.

Proiectul, în valoare de 726450,00 Lei, s-a desfăşurat pe o durată de 24 luni şi a urmărit îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi a speciilor de importanţă comunitară şi naţională din siturile Natura 2000 Pădurea Neudorfului şi Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, prin elaborarea planurilor de management, conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea şi importanţa elaborării şi implementării planului de management, precum şi prin creşterea capacităţii de management a ariilor naturale protejate.

Conferinţa de prezentare a rezultatelor proiectului a marcat succesul implementării unui nou proiect de referinţă pentru protecţia naturii în judeţul Arad, iar acţiunile desfăşurate în cadrul acestuia au consolidat practic poziţia de custode al ariilor naturale protejate în jurul oraşului Lipova, pe o suprafaţă de peste 5.100 ha.

În cadrul conferinţei au fost prezentate cele mai importante rezultate ale proiectului. Astfel, au fost menţionate studiile de inventariere a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din lunca râului Mureş şi Pădurea Neudorfului. Elaborarea Planurilor de management pentru siturile Natura Pădurea Neudorfului şi Râul Mureş între Lipova şi Păuliş a reprezentat obiectivul central al proiectului. Aprobarea acestor planuri de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va conduce la o reglementare eficientă a activităţilor cu potenţial impact negativ asupra naturii, precum şi la utilizarea durabilă a resurselor naturale în zona ţintă.

Acţiunile de informare, conştientizare şi consultare a comunităţilor locale au reprezentat un factor esenţial în desfăşurarea proiectului. Poziţia localnicilor, a proprietarilor şi administratorilor terenurilor din ariile naturale protejate este esenţială în luarea deciziilor referitoare la conservarea populaţiilor speciilor şi habitatelor. Astfel informarea şi conştientizarea comunităţilor locale au reprezentat paşi inevitabili în demersul de aprobare a planurilor de management.

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată de către Asociaţia Excelsior din Arad, care va desfăşura în continuare activitatea specifică de administrare a ariilor naturale protejate, în calitate de custode al acestora.

”Pentru mai multe detalii şi informaţii suplimentare ne găsiţi la adresa asociaţiei din Arad, Bd. Revoluţiei, nr. 91, ap. 5a, sau la numărul de telefon/fax: 0257210192, e-mail: ong@ongexcelsior.ro” a precizat Mihai Sorin PASCU, preşedinte ”Excelsior”.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Vorba populară spune că există atâtea obiceie câte bordeie, şi este foarte adevărată dacă privim varietatea extraordinară de tradiţii care diferă de la o regiune la alta şi chiar de la un sat la altul. Cu atât mai mult se poate vorbi de varietate într-o regiune ca a Zărandului, care este una de interferenţă între Banat, Crişana şi Apuseni, în care specificul local “bate” de multe ori pe cel regional. Din această parte de ţară situată pe Valea Crişului Alb între Munţii Zărandului şi Munţii Codrului Moma am ales, spre exemplificare, obiceiuri de Crăciun de pe valea Cigherului, din satele Moroda şi Iermata.

Sărbătorile începeau de fapt cu Ignatul, tăierea porcului, care se făcea în 20 decembrie, după un ritual care se respecta de fiecare dată şi începea cu înjunghiatul, apoi continua cu închinarea câte a unui păhărel de răchie, pentru ca gazda să se poată bucura de bucate şi să aibă parte de belşug în toate. Munca se încheia cu cina porcului, la care erau invitate rudele şi vecinii.

În ziua de ajun de Crăciun, în 24 decembrie dis-de-dimineaţa, copiii de până la 14-15 ani umblau pe la uşile oamenilor cu pizăratul. Adică se formau grupuri de câte 3-4 copii care umblau din poartă în poartă spunând sor, sor, sor, sor iar după ce intrau în casă dădeau „bună dimineaţa lui Ajun”. Stăpâna casei mulţumea pentru urare şi dădea copiilor colaci mici, din făină de grâu, numiţi pizărăi. Unii completau cu nuci şi mere. La Iermata pizăratul era făcut de către toţi copiii, care mergeau împreună la fiecare gospodărie.

Colindatul (corindatul) începea în seara de ajun, după căderea întunericului şi la el participau copiii, feciorii dar şi oameni maturi. Se alcătuiau grupuri de câte 3-5, sau mai mulţi, care erau pegătite din timp cu repertoriul ce trebuia aplicat şi cu instrumentele necesare: traistele, toba, capra. Unul dintre colindători întreba la fereastră dacă este slobod la colindat şi la răspuns afirmativ grupul intra în casă colinda şi executa dansul ritualic al caprei. Drept plată participanţii primeau o bucată de cârnaţ, alta de caltaboş sau slănină, şi vin sau ţuică. Colacii erau adunaţi în sac iar cârnaţii într-o traistă de piele. Cel ce purta colacii era denumit iapă. Din rândul colindătorilor unii erau doar vocali, oameni de toate vârstele, unul era cu toba, care bătea ritmul cântărilor, altul era cu ţurca sau cu capra dirijată de unul dintre colindători, cu muzica erau de obicei feciorii care intrau cu fetele în joc. Unii gospodari cereau ca la sfârşitul colindei să se dezlege colacul. Caz în care se rostea o oraţie asemănătoare pluguşorului. Tot în seara de ajun se manifestau şi „şozănii”, care erau grupuri de femei şi bărbaţi, deghizaţi şi cerniţi pe faţă, în scopul de a produce hazul celor pe care îi vizitau; vecini şi prieteni, dar ei nu colindau.

Alte obiceiuri constau în lampa care stătea toată noaptea aprinsă, prevederea mersului vremii cu calendarul cu ceapă, iar producţia pomicolă cu o ramură înfiptă într-un cartof. „Vifleiemul” era o cutie cu păpuşi cu ajutorul căreia se comemora naşterea Domnului. Existau și 5-6 personaje care jucau un fel de piesă de teatru, în care erau reprezentaţi Irod impăratul şi cei trei crai: Gaşpar, Melchior şi Baltazar şi ofiţerul lui Irod care era şi păpuşar. Cu Vifleiemul se mergea de Crăciun dar şi de Anul Nou şi Bobotează.

BANAT

În primele zile, regimul termic diurn va fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru prima jumătate a lunii septembrie, şi se vor situa chiar peste cele obişnuite în zilele de 11 şi 12 septembrie, când valoarea medie va fi de 24…25 de grade. Aceeaşi abatere pozitivă faţă de temperaturile climatologic normale se aşteaptă şi la valorile minime, care se vor situa în jurul unei medii de 13…14 grade. După răcirea vremii anticipată pentru data de 13 septembrie, se remarcă o uşoară creştere a temperaturilor maxime până la medii de 22…23 de grade. Nopţile şi dimineţile se menţin relativ răcoroase în intervalul 14 – 18 septembrie, cu 9…11 grade în medie, apoi posibil valori mai ridicate.

Ploi mai frecvente, însoţite de descărcări electrice vor fi în intervalele 11- 13 septembrie, respectiv 16 – 18 septembrie.

CRIŞANA

Regimul temperaturilor diurne va fi caracterizat de valori în jurul celor normale pentru prima jumătate a lunii septembrie, în medie de 22 de grade şi se vor situa chiar peste cele obişnuite în zilele de 9 şi 11 septembrie, când valoarea medie va fi de 24…26 de grade. După răcirea vremii anticipată pentru data de 13 septembrie, se remarcă din nou o uşoară creştere a temperaturilor maxime până la medii de 21…22 de grade, reprezentând un regim apropiat de cel normal. După data de 14 septembrie până spre sfârşitul intervalului de referinţă, nopţile şi dimineţile vor fi relativ răcoroase, cu valori în medie de 9…11 grade.

Ploi mai frecvente, posibil însoţite de descărcări electrice vor fi în intervalele 11- 13 septembrie (când se vor cumula cantităţi de apă mai însemnate), respectiv 16 – 18 septembrie. Pentru celelalte zile sunt prognozate ploi puţine şi în general slabe.