Către,

Președintele PSD Arad, Dl. Dorel Căprar

Președintele ALDE Arad, Dl. Mihăiță Calimente

În ultimele zile, acțiunile Guvernului pe care îl sprijiniți au scos mulți oameni în stradă. Aceștia sunt, pe bună dreptate, nemulțumiți de efectele legate de corupție pe care modificarea Codului Penal le-ar aduce României. Cu prilejul acestor manifestări, țara noastră este din nou sub atenta privire a întregii Europe.

Pentru a evita viitoare confuzii, dar și pentru a da o soluție rezonabilă nemulțumirilor din stradă, solicit să vă exprimați public poziția față de O.U.G. 13/2017 (respectiv respingerea ei sau nu în următoarea săptămână), dar să și spuneți cetățenilor cum veți vota asupra Legii grațierii.

Consider că Parlamentul, ca entitate democratică a acestui stat, este cel în măsură să decidă astfel de chestiuni de impact pentru țara noastră. Avem nevoie însă de o dezbatere publică reală, de consultarea specialiștilor și de aportul constructiv al societății civile. Să nu lăsăm loc conspirațiilor și exagerărilor și să ne îndreptăm către soluții rezonabile pentru această criză.

Arad, Președinte USR Arad,

Vlad Botoș

Filiala Arad a Confederaţiei Patronatului Român se alătură luptei împotriva corupţiei, fraudei şi evaziunii fiscale, trăgând un semnal de alarmă privind situaţia firmelor cu capital autohton generată de fiscalitatea excesivă, abuzuri ale instituțiilor de control, birocrație, lipsa dialogului social sau tratamentul discriminatoriu aplicat investitorilor români.

Pentru a veni în sprijinul şi apărarea membrilor confederaţiei, Patronatul Român susţine:

Dreptul de consiliere (îndrumare)

(A1) Organele fiscale au obligaţia ca de la derularea inspecţiei fiscale şi până la aplicarea sancţiunii să consilieze contribuabilii în vederea remedierii aspectelor neconforme.

(A2) Pentru realizarea consilierii, organul de control încheie un proces – verbal care face referirere la aspectele neconforme şi se stabilesc termele de remediere.

Controlul se reia într-un interval de timp ce nu poate fi mai mic de 10 zile.

(A3) Sancţiunile şi oricare alte dispoziţii obligatorii înscrise în actul de control sunt nule de drept dacă s-au dispus fără întocmirea procesului – verbal prealabil, cu acordarea termenului de remediere.

(A4) Organele fiscale care,   prin efectul legii pot efectua un control inopinat, conform art. 134, sau când sunt sesizate sau se autosesizeaza/constată   fapte flagrante, se exceptează de la procedura consilierii.

„Prezenta propunere, introduce un principiu de bază în politica fiscală, asigurând contribuabilului dreptul de a fi consiliat în ceea ce priveşte procedura fiscală de către organele fiscale. Având în vedere faptul că atât Codul fiscal cât şi Codul de procedură fiscală se modifică de la o zi la alta, politicile fiscale neavând predictibiltate pentru a putea înlătura riscurile fiscale, atat ANAF cat si alte multe organe de control trebuie să aibă o abordare mai modernă, să implementeze metode moderne pentru efectuarea controlului fiscal, să aibă un rol mai puțin punitiv în viața cetății, ci mai ales un rol pozitiv, stimulativ și preventiv. Colectarea taxelor şi impozitelor la bugetul local şi implicit la cel general consolidat de către organele fiscale trebuie să se facă urmând principiul preventiv, nu pe cel punitiv”, a declarat Marin Crişan, preşedintele filialei arădene a Confederaţie Patronatului Român.

„Trebuie să ne întrebăm, care este rostul ANAF-ului? Este de a colecta impozitele şi taxele, dar ca să colectezi impozite, trebuie să ai ce colecta, iar ca să ai ce colecta, trebuie ca economia să meargă, nu să închizi întreprinderi. Este total contraproductiv, este contrar scopului pentru care a fost creat ANAF-ul. Mai mult, toate autorităţile statului trebuie să aibă un rol de consiliere şi de ajutor, nu să pună piedici pentru fiecare antreprenor”, susţine Crişan.

„Urmând acest principiu punitiv învechit, ANAF favorizează închiderea unor companii ce reprezintă o dramă, atât pentru cel care o deţine, cât și pentru economia românească în ansamblu. O companie nu trebuie închisă, pentru că impactul acestui demers se răsfrânge atât asupra salariaţilor, care își pierd locurile de muncă, dar și asupra volumului de taxe și impozite virate către stat. Tocmai de aceea, consider că ceea ce se întâmplă acum cu controalele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală constituie o problemă de abordare care ţine de secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea. Nu putem avea un stat care să dea bunuri şi servicii publice de mare calitate fără să aibă o colectare foarte bună şi fără să aibă companii puternice. Faţă de restul Europei, avem cheltuieli bugetare per PIB foarte mici şi asta pentru că în mare parte veniturile bugetare per PIB sunt foarte mici aici. Rolul preventiv, de consiliere al organelor fiscale este prezent în legislaţia statelor importante ale Uniunii Europene”, a declarat preşedintele filialei arădene a Confederaţie Patronatului Român.

Propunerea a fost elaborată în conformitate cu prevederile art. 74 şi 75 din Constituţie.

“În cursul lunii martie 2015, în dosare de corupție instrumentate de DNA, au rămas definitive un număr total de 32 de hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 128 de inculpați, dintre care: 1 senator, 2 directori companie națională, doi directori sucursală companie națională, 1 șef direcție județeană instituție publică, 2 judecători dintre care un fost membru CSM, 1 prim procuror, 1 avocat, 7 ofițeri MAI, 62 polițiști de frontieră (Dosarul Vama Siret), 7 lucrători vamali, 3 primari, etc. Pedepsele dispuse de judecători față de cei 128 de inculpați sunt cuprinse între 12 ani închisoare și 5.000 lei amendă”, se precizează în comunicatul DNA.

Cine sunt inculpații condamnați

În 4 martie, prin decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data săvârşirii faptelor, a fost condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare, pentru şantaj. În acelaşi dosar au fost condamnaţi, tot pentru şantaj, Dorel Pârv, la o pedeapsă de patru ani de închisoare şi Mitruş Ghezea, la doi ani şi şase luni de închisoare.

În 9 martie, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Ion Ioniţă, primar al comunei Agigea, judeţul Constanţa, la data faptelor, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu în formă continuată şi delapidare. Alte patru persoane au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

În 12 martie, Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Năsăud, a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare, pentru trafic de influenţă şi instigare la fals intelectual. Petru Rus, fost judecător la Judecătoria Năsăud, a primit o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual, iar alte două persoane au fost condamnate la câte doi ani de închisoare cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă.

Tot în 12 martie, ICCJ i-a condamnat pe Constantin Jugănaru şi Gheorghe Puşcaşiu, director general, respectiv director economic la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Transilvania Sud Braşov la data faptelor, la câte şapte ani de închisoare, pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. În acelaşi dosar, trei persoane au primit pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare, cinci au fost achitate, iar pentru alte două, instanţa a dispus încetarea procesului penal.

Instanţa supremă a mai decis, în 12 martie, într-un alt dosar, condamnarea Gabrielei Ungureanu, director executiv la Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese.

Totodată, Curtea de Apel Iaşi a condamnat-o în 12 martie, pe Maria-Magdalena Coşniţă (fostă Ibănescu), controlor vamal la Biroul Vamal Albiţa la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, complicitate la trafic de influenţă şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Faţă de alţi 21 de inculpaţi din aceeaşi cauză, instanţa de judecată a dispus disjungerea şi formarea unui nou dosar.

În 17 martie, ICCJ a condamnat definitiv 62 de poliţişti de frontieră şi patru vameşi de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret, la pedepse între cinci ani şi cinci luni, cu executare sau cu suspendare, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată, respectiv dare de mită.

În 18 martie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Mircea Alexandru Stănciulescu, subinspector de poliţie în cadrul Poliţiei Capitalei la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

În 20 martie, Alexandru Ionuţ Gheorghe, lucrător vamal la Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova la data faptei, a fost condamnat de Curtea de Apel Ploieşti la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită în formă continuată. În acelaşi dosar, Daniela Cristina Anghelescu, lucrător vamal DJAOV Prahova – Biroul Control Documentar la data faptelor, a primit o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare, pentru primire de foloase necuvenite.

În 23 martie, ICCJ l-a condamnat pe Adrian-Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii la data faptelor, la o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, Angel-Gabriel Roşca, şofer la CSM la data faptelor, a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În 24 martie, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Ioan Borduz, primar al comunei Fîrliug, judeţul Caraş-Severin, la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, deturnare de fonduri şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Instanţa l-a condamnat şi pe Mircea Duşan Olar, reprezentant al unei firme, la o pedeapsă de 5.000 de lei amendă penală, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Tot în 24 martie, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Iosif Secăşan, senator la data faptelor, la o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită. În acelaşi dosar, Sebastian Telbis, medic specialist la Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin – Compartimentul de Expertiză Medicală Reşiţa la data faptelor, a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, iar Iova Moza a fost condamnat la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

În 27 martie, instanţa supremă i-a condamnat pe Dorin Gavril Debucean, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals şi conflict de interese, şi pe Natalia Alina Istrate, director general adjunct al CNADNR la data faptelor, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În 31 martie, Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Silvi Mirică, ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, preşedinte al unei comisii de concurs pentru încadrare subofiţeri, pe Gheorghe Şerban şi Radu Azoiţei, ofiţeri la IJJ Ilfov, membri în aceeaşi comisie la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals. De asemenea, Liviu Pocora, ofiţer la IJJ Ilfov, membru în aceeaşi comisie de concurs la data faptelor, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru aceleaşi fapte.

Într-un alt dosar, tot în 31 martie, Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Sanda Liana Felecan, comisar de poliţie, medic în cadrul Centrului Judeţean Bistriţa-Năsăud al MAI la data faptelor, la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, fals intelectual şi uz de fals, informează Vocea Transilvaniei.ro.

Iustin Cionca, prim-vicepreşedinte al PNL Arad, acuză PSD şi pe Victor Ponta de limbaj dublu. „Pe de o parte Victor Ponta a declarat în nenumărate rânduri că PSD nu se va opune solicitărilor Justiţiei, iar pe de altă parte senatorii PSD au făcut scut pentru apărarea lui Dan Şova. Până şi spectacolul religios, când Şova a fost dat cu mir de colega sa Ruxandra Jipa, sugerează un mesaj clar: «Stai liniştit, că nu te lăsăm din braţe!»”, a afirmat Iustin Cionca.

Liderul PNL consideră că inclusiv regulamentul Camerei Senatului, prin care Şova a fost protejat este injust. „La Camera Deputaţilor, regulamentul este clar şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, adică stabileşte că hotărârile Senatului sau ale Camerei Deputaţilor se aprobă cu majoritatea parlamentarilor prezenţi. Senatul s-a prevalat pe propriul regulament, care prevede o majoritate simplă a numărului total de senatori şi, astfel, deşi pentru punerea lui Şova la dispoziţia Justiţiei au votat 79 de senatori, împotrivă 67, iar 5 voturi au fost anulate, Şova n-a fost deferit Justiţiei. PNL va sesiza Curtea Constituţională privind reglementarea acestui aspect”, a completat Iustin Cionca.

Potrivit liderului PNL, cea mai bună soluţie pentru România ar fi alegerile anticipate şi o reîmprospătare a clasei politice. „PSD n-a înţeles nimic din votul de la prezidenţiale, ce îşi doresc de fapt românii de la clasa politică. Alegerile anticipate se dovedesc cea mai simplă şi cea mai logică soluţie. Este inadmisibil ca parlamentarii să voteze pentru interesele proprii, de grup, şi împotriva intereselor românilor”, a mai afirmat Cionca.

Principalul subiect al conferinței de presă desfășurată azi la sediul Partidului Noua Republică a fost legat de ceea ce Mihail Neamțu, liderul acestei formațiuni politice, a numit ”sfârșitul baronilor și al hoților”.

”Noua Republică aduce un omagiu tutror magistraților corecți, grație cărora asistăm la inevitabilul colaps al unui regim bazat pe corupție și furt. Lor le datorăm eliberarea României de frică, iar ceea ce se întâmplă confirmă faptul că sfârșitul baronilor și al hoților e aproape” a declarat Mihail Neamțu.

Avându-l alături pe Ioan Stan, liderul filialei arădene a Noii Republici, Mihail Neamțu a ținut să precizeze că, din păcate, ceea ce se întâmplă nu este un motiv de bucurie.

”Nu trebuie să jubilăm, cred că mai repede ar trebui să fie un moment de  tristețe. Pentru că altceva trebuia să facem acum, la 25 de ani de la revoluție. Ar fi trebuit să salutăm forța demografică a României, într-o țară cu 25 de milioane de locuitori, forța sa spirituală, succesele în educație, în sănătate, să inaugurăm cel de-al 2.000-lea kilometru de autostradă…” a precizat Mihail Neamțu.

Acesta considerând că e necesară o primenire a tuturor instituțiilor statului, începând cu presa și terminând cu banca națională.

”Observăm că în atenția justiției au intrat nu doar politicienii, ci și marii patroni de presă, gen Dan Voiculescu, Mihai Roșca Stănescu  sau Sebastian Ghiță. E necesară clar o primenire a presei. Dar și a altor instituții, cum ar fi ANI, DIICOT, SRI sau chiar CNA. Și nu în ultimul rând BNR,  a cărei imagine o consider precară, mai ales după modul în care a reacționat la problema creditelor în franci elevețieni. Dealtfel, nici nu mă mir, privind la cine se află în conducerea băncii naționale, persoane lipsite de credibilitate: Mugur Isărescu, Florin Georgescu, Marin Dinu, Bogdan Olteanu, Gheorghe Gherghina, Agnesz Nagy, Daniel Dăianu sau Adrian Vasilescu. Iar dacă vorbim de primenirea instituțiilor nu putem încheia decât cu Palatul Victoria, sperând că vom asista cât mai curând la ceea ce eu aș numi îndepărtarea de Victor Ponta și tot ceea ce reprezintă el…” a mai spus președintele Noii Republici.

În şedinţa de plen a Senatului s-a votat proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie. Deşi proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, Senatul este cameră decizională.

“Magistraţii reprezintă o categorie de personal care, în exercitarea funcţiei pe care o deţin, trebuie să dea dovadă de bună credinţă, ori o abatere de la acest principiu nu trebuie recompensată. Din momentul intrării în vigoare a legii, magistraţii condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie nu vor mai beneficia de pensia de serviciu şi de indemnizaţie” declară senatorul arădean, Constantin Traian Igaş.

Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 98 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere. Senatorii au decis ca nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, care au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, fie şi după eliberarea din funcţie, sau pentru o faptă asimilată infracţiunilor de corupţie, înainte de eliberarea din funcţie.

A fost reluată licitaţia pentru unul din cele două tronsoane ale autostrăzii Nădlac – Arad, tronson pe care lucrările au fost oprite din cauza corupţiei din timpul guvernării PDL. În presa locală de astăzi a apărut în mod eronat informaţia că autostrada va fi gata în 5 ani. „Autostrada va fi gata, dacă totul merge conform datelor stabilite la licitaţie, într-un an. Durata garanţiei este de 1 460 de zile, de aici probabil şi eroarea de informare. Pentru Arad, este foarte important faptul că Guvernul Ponta a stabilit ca prioritate culoarul IV pan-european. Vinovaţii pentru deturnarea de fonduri de pe tronsonul Arad – Nădlac trebuie să răspundă, iar investiţia trebuie realizată cât mai repede. Sunt convins că în anul 2014, vom inaugura autostrada Nădlac – Arad, o investiţie importantă pentru judeţul nostru. Reamintesc că se lucrează pe tronsoanele Timişoara – Deva, la finalul lucrărilor traficul greu şi traficul internaţional ies de pe Valea Mureşului, o veste foarte bună pentru mulţi arădeni. DN 7, pe Valea Mureşului, este un drum foarte aglomerat şi, din păcate, plin de gropi deşi recent a fost reabilitat în stilul caracteristic al guvernării PDL: lucrări scumpe şi de proastă calitate. Realizarea autostrăzii Nădlac – Bucureşti este obiectivul numărul 1 pentru Guvernul Ponta, enunţat în campania electorală. Investiţiile în acest obiectiv demonstrează stabilirea corectă a priorităţilor şi responsabilităţilor: rolul Guvernului este acela de a se ocupa de marile proiecte de investiţii de relevanţă naţională, nu acela de prelua sarcinile administraţiei locale” a spus deputatul Flavius Măduţa.

În cadrul Parlamentului European s-a dezbătut astăzi, în ședință plenară, împreună cu Comisia Europeană, fenomenul corupției în sport și al trucării meciurilor. Grupurile politice din Parlament au depus o moțiune comună, prin care au cerut Comisiei Europene să adopte măsuri mai ferme pentru combaterea acestei practici ilegale, inclusiv printr-o cooperare polițienească mai strânsă cu țările din afara UE. Prezent la dezbaterea în plen, europarlamentarul Iosif Matula, membru al Comisiei pentru Cultură și educație – responsabilă de domeniul sportului – și-a exprimat îngrijorarea față de scandalurile din lumea competițională, care se țin lanț, nu doar în țările terțe, ci și în Europa. „Potrivit cifrelor Europol, aproximativ 90% dintre pariurile sportive ilicite se referă la fotbal, însă nu trebuie neglijate nici alte sporturi. Vorbim de o practică ilegală cu o istorie lungă și sume uriașe, dar care datorită dezvoltării mass-media a ajuns mai cunoscută publicului abia acum” a afirmat eurodeputatul român. Acesta a mai precizat că, datorită progreselor din domeniul IT și a apariției pariurilor online, a fost favorizată o industrie transnațională, ilegală și greu de urmărit. Iosif Matula este, însă, de părere că lupta împotriva manipulării rezultatelor sportive trebuie să continue pentru a reda încrederea publicului în fenomenul sportiv. „Educația timpurie este un element important pentru promovarea unor valori ca integritatea, fair play-ul și respectul reciproc. De asemenea, legalizarea și reglementarea pariurilor sportive poate rezolva o parte din problemă, cunoscându-se faptul că cele mai mari acte de corupție în sport apar în țările unde pariurile sunt ilegale” a concluzionat europarlamentarul român.
Europol a dat publicității la începutul lunii februarie 2013 un raport complex care analizează corupția din fotbalul european și mondial. Potrivit oficialilor Europol, în Europa vorbim de cifre impresionante: peste 350 de meciuri trucate în 15 țări, sume imense câștigate ilegal de jucători – peste 8 milioane de euro, sute de arestări în urma anchetelor și peste 13.000 de e-mail-uri analizate. Printre meciurile suspecte, s-au regăsit două din UEFA Champions League, partide din calificările pentru Campionatul European și meciuri de la Campionatul mondia