Primăria comunei Covăsînţ continuă proiectele de dezvoltare, fie prin alocarea de fonduri din bugetul local, fie prin accesarea altor surse de finanţare.

„În această perioadă se lucrează mult în primăria comunei. Am depus pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală II proiecte pentru asfaltarea a 2,2 kilometri de drum. Am demarat licitaţia pentru desemnarea firmei care va realiza lucrările de asfaltare şi, totodată, am atras o investiţie importantă pentru locuitorii comunei, care beneficiează de reţea DIGI”, a declarat primarul comunei Covăsînţ, Marius Oneț.

Sesizând obligativitatea de a se alinia normelor europene privind serviciile funerare, Primăria a demarat lucrările de realizare a unei capele la cimitirul din localitate, urmând ca în toamnă construcţia să fie disponibilă. Lucrările au fost finanţate din fonduri alocate de Consiliul Judeţean Arad şi bugetul local.

Primăria a investit şi în achiziţia de utilaje agricole  necesare gospodăriei cumunale. „Avem proiecte care vizează toţi locuitorii, proiecte care contribuie inclusiv la realizarea de economii la nivelul bugetului local. În acest sens, am iniţiat o procedură de achiziţie a unor utilaje extrem de importante pentru întreţinerea domeniului public, precum tractor, remorcă, tocător şi autoutilitară”, a precizat primarul comunei, Marius Oneț.

„Administraţia locală este condusă de un primar tânăr, implicat, care a reuşit într-un timp scurt realizarea unor proiecte importante pentru dezvoltarea comunei. Consiliul Judeţean sprijină Primăria Covăsînţ în toate proiectele de modernizare, investiţii care au ca finalitate creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei”, a declarat Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al PNL Arad.

În urma patrulărilor efectuate pe traseele turistice din zona de vest a Munților Zărand, SALVAMONT Arad avertizează că toate traseele montane au fost parțial afectate de fenomenele meteo extreme din ultima perioadă. Astfel, sute de arbori au fost doborâți de vânt, blocând porțiuni din traseele care pornesc din Șiria, Feredeu, Covăsînț, Ghioroc, Păuliș, Cladova, Radna, Șoimoș și Căsoaia.

Traseele montane afectate sunt:

1. Şiria – Cetatea Şiria – Şaua Cazan (marcaj cruce albastră);

2. Şiria – Valea Almașului – Creasta Principală – Căsoaia (marcaj punct albastru);

3. Șaua Cazan – Schitul Feredeu – Creasta Principală (marcaj punct albastru);

4. Monumentul Turiștilor – Feredeu – Creasta Principală – Căsoaia (marcaj bandă galbenă);

5. Covăsînț – Creasta Principală (marcaj bandă albastră);

6. Ghioroc – Valea Cladovei (marcaj bandă albastră);

7. Păuliș – Vf. Capra (marcaj triunghi albastru);

8. DN7/E68 – Cladova – Valea Cladovei – Creasta Principală (marcaj cruce galbenă);

9. Valea Cladovei – Valea Cersca – Creasta Principală (marcaj triunghi galben);

10. DN7/E68 – Cladova – Creasta Cladovei – Creasta Principală (marcaj triunghi albastru);

11. DN7/E68 – Cladova – Valea Cladoviței – Creasta Principală – Căsoaia (marcaj punct galben):

12. Radna – Creasta Radnei – Vf. Crucea Țiganului – Creasta Principală (marcaj punct albastru);

13. Șoimoș – Valea Șoimoșului – Creasta Principală – Căsoaia (marcaj triunghi galben);

14. Șoimoș – Cetatea Șoimoș – Creasta Șoimoșului – Creasta Principală – Căsoaia (marcaj bandă albastră);

15. Căsoaia – Dealul Dubilor – Vf. Highiș – Creasta Principală (marcaj triunghi roșu);

16. Căsoaia – Valea Highișului – Vf. Highiș (marcaj bandă galbenă);

17. Creasta Principală a Munților Zarandului sectorul cuprins între Vf. Capra și Vf. Highiș (marcaj bandă roșie).

Ca urmare a evaluării efectuate în teren, SALVAMONT Arad este nevoit să închidă temporar sectorul cuprins între Vf. Diedovița și Vf. Livorscu (Creasta Principală) de pe traseul turistic Șoimoș – Cetatea Șoimoș – Creasta Șoimoșului – Creasta Principală – Căsoaia (marcaj bandă albastră).

Precizăm că toate traseele turistice din zona de vest a Munților Zărand afectate de urmările furtunii necesită acțiuni de reamenajare (degajarea arborilor căzuți, refacerea semnelor de marcaj și a indicatoarelor deteriorate). De asemenea menționăm că toate traseele turistice din zona stațiunii Moneasa, Munții Codru-Moma, puternic afectate de urmările furtunii violente din după-masa zilei de 17 septembrie 2017, rămân în continuare închise.

Salvamont Arad recomandă turiștilor să nu planifice drumeții pe traseele turistice închise, riscul de accidentare sau rătăcire fiind crescut. De asemenea, recomandăm prudență și o planificare atentă a drumețiilor pe toate traseele turistice din județ deoarece există posibilitatea de a întâlni arbori căzuți, ceea ce duce la prelungirea timpului normal de parcurgere a traseelor.

Reamintim turiștilor că, în cazul în care întâmpină dificultăți, pot apela Dispeceratul Național Salvamont la numărul 0725.826.668 sau numărul unic de urgență 112, pentru a solicita ajutor.

Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Arad este organizat și funcționează ca serviciu public de interes județean cu personalitate juridică proprie, în subordinea Consiliului Județean Arad. Serviciu permanent în folosul comunității, Salvamont-Salvaspeo Arad contribuie la sprijinirea și dezvoltarea turismului din județul Arad, având ca scop principal coordonarea activității de prevenire a accidentelor montane și de salvare în munți a persoanelor accidentate și a bolnavilor precum și a activității de prevenire a accidentelor și de salvare din mediul subteran speologic.

În această perioadă se lucrează pe drumurile judeţene, la modernizare, pietruire, reparaţii poduri şi podeţe, cât şi asigurarea esteticii rutiere.

Se lucrează la modernizarea tronsonului Şofronea-Zimandcuz, la reabilitarea drumurilor Cruceni-Firiteaz, Mădrigeşti-Gurahonţ, Felnac-lim. judeţ TM şi Curtici-intersecţia DN 79. De asemenea, se ranforsează porţiunea Pâncota-Caporal Alexa şi se pregăteşte turnarea covorului bituminos pe porţiunea Caporal Alexa-Sântana. S-a intervenit şi la capitolul „reparaţii poduri şi podeţe”, pe drumurile Almaş-Dieci, respectiv DJ 708.

O componentă importantă în activitatea de profil este procesul de asigurare a esteticii rutiere pe drumurile judeţene, care se află în plină activitate. În această săptămână se află în execuţie sau au fost finalizată toaletarea vegetaţiei de pe marginile a peste 30 de drumuri judeţene din sectoarele Sebiş, Arad şi Ineu.

Birou de presă

Către,

CONSILIUL JUDEȚEAN ARAD

Loc. Arad, str. Corneliu Coposu, nr. 22, jud. Arad

În atenția, d-lui Președinte Cionca-Arghir Iustin-Marinel și a Consilierilor Județeni,

Partidul Mișcarea Populară – Filiala Arad, cu sediul în Arad, str. B-dul Revoluției, nr. 74, ap.7, jud. Arad, reprezentat prin Florin Remețan în calitate de președinte și consilier județean în cadrul Consiliului Județean Arad, depune prin prezenta următorul

MEMORIU

Prin care dorim să vă atragem atenția asupra podului peste râul Crișul Alb din satul Vărșand, comuna Pilu, județul Arad, care asigură accesul sătenilor la terenurile agricole și spre localitățile Iermata Neagră și Zerind, dar și accesul Poliției de Frontieră pentru supraveghea fâșiei de protecție a graniței România-Ungaria.

Acest pod a fost predat de către Consiliul Local Pilu prin Hotărâre în urmă cu aproximativ 8 ani către Consiliul Județean.

În prezent podul din Vărșand se află într-o stare avansată de degradare existând pericolul iminent de prăbușire. Mai mult de jumate din acest pod stă să cadă în râu în orice moment.

Această cale de acces este deosebit de importantă pentru locuitorii din satul Vărșand, mulți dintre ei alegând să-și riște viața pe acest pod șubred, putrezit și instabil pentru a-și putea lucra pământurile, majoritatea oamenilor trăind din agricultură. Singura opțiune a locuitorilor pentru a ajunge în siguranță la pământurile lor este prin comuna Scodor, trecând podul de acolo și venind înapoi pe lângă râu până la pământuri, asta însemnând aproximativ 40 km.

Foarte mulți dintre săteni, și-au vândut pământurile la bani de nimic, deoarece le este imposibil să ajungă cu utilajele agricole dincolo de pod și nu își permit acest ocol prin Socodor.

Pentru bunăstarea și siguranța localnicilor este nevoie de un pod nou, actualul fiind mâncat de vreme, scândurile și grinzile fiind rupte sau la un pas de a se rupe, iar pilonii care – deocamdată – țin podul cât de cât întreg sunt putreziți atât sub apă cât și la suprafață. Majoritatea dintre ei nici măcar nu mai ating solul.

Nu ne dorim ca, în stadiul actual, Doamne ferește să moară cineva, iar noi să stăm nepăsători.

Este de menționat și lipsa accesului Poliției de Frontieră pe malul drept al Crișului Alb pentru supravegherea fâșiei dintre România-Ungaria din cauza acestui pod.

Având în vedere cele expuse mai sus dorim găsirea sau alocarea DE URGENȚĂ de fonduri pentru demolarea podului actual și construirea unui nou pod din piatră sau beton și începerea lucrărilor de construcție cât mai curând posibil.

În susținearea acestui memoriu anexăm:

- fotografii cu starea actuală a podului ce asigură calea de acces spre terenurile agricole și spre localitățile Iermata Neagră și Zerind

- semnăturile a 413 localnici din satul Vărșand, comuna Pilu, județul Arad pentru construirea unui nou pod peste Crișul Alb.

Președinte,

Florin Remețan

Adresa trimisă de Centrul Cultural Judeţean Arad prin care soma Primăria comunei Moneasa să interzică amplasarea de standuri ale partidelor politice şi primăriilor la Parada Clătitelor, care va avea loc sâmbătă în staţiunea arădeană, a provocat o reacţie dură din partea PMP Arad.

PMP protestează ferm împotriva cenzurării accesului la acest festival de tradiţie al judeţului Arad. Pretextul depolitizării a fost ales pentru a ascunde de fapt politizarea reală a paradei, în beneficiul PNL. „Parada clătitelor de la Moneasa este deja o frumoasă tradiţie a judeţului Arad. Este o manifestare a arădenilor, la reuşita căreia, tot în mod tradiţional, şi-au adus aportul de-a lungul timpului organizaţii ale partidelor din Arad sau primării care au participat cu standuri proprii unde, cel puţin în privinţa primăriilor, s-a prezentat şi câte ceva din specificul fiecărei localităţi în parte. Totul a fost făcut pentru arădeni, pentru distracţie şi pentru a marca specificul localităţilor arădene. A interzice acest mod de a participa la Parada clătitelor, sub pretextul unei aşa-zise depolitizări, reprezintă în fapt o încercare perfidă a celor din conducerea Consiliului Judeţean Arad de a acapara festivalul în interesul unui singur partid, PNL. Şi asta pe bani publici deoarece pentru organizarea Paradei clătitelor sunt alocate sume importante de la bugetul judeţului. La fel de adevărat, trebuie să spunem, este şi că programul zilei de duminică este deja pregătit după un scenariu legat de primăria comunei şi de PSD, care deasemenea doresc să-şi subordoneze politic parada. PMP protestează împotriva tendinţelor de a cenzura participarea la Parada clătitelor după criterii politicianiste”, a declarat Florin Remeţan, preşedintele PMP Arad.

În ciuda interdicţiei dictate de conducerea Consiliului Judeţean Arad prin intermediul Centrului Cultural Judeţean Arad, PMP anunţă arădenii că va avea un stand propriu la Parada Clătitelor, unde arădenii vor putea degusta cele mai bune clătite cu mere preparate după reţete păstrate din bătrâni.

Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, a prezentat investiţiile cuprinse în Bugetul instituţiei pe acest an, rezumându-se la drumuri şi la clădiri aflate în patrimoniul CJA.

„Am prezentat parte dintre investiţiile pe care le vom face la nivelul Consiliului Judeţean în anul 2016, în ceea ce înseamnă clădiri şi drumuri judeţene. Pentru drumurile judeţene, avem 52 de milioane de lei, aici însemnând banii din fondurile proprii, 14 milioane de lei, banii dintr-un credit – 13.350.000, care iniţial era destinat drumului Arad-Felnac, 10 milioane de la Ministerul Dezvoltării, în cadrul PNDL şi 15 milioane pentru partea de reparaţii şi întreţinere”, a afirmat Adrian Ţolea.

La aceste sume se vor adăuga şi cele provenite din fondurile europene, prioritate absolută având drumul Arad-Şiria-Pâncota-Buteni, în lungime de 61 de km, ce se doreşte finanţat prin POR (Planul Operaţional Regional). „Sperăm că cei de la Ministerul Dezvoltării vor publica ghidurile, pe care le tot aştepăm. Noi suntem pregătiţi şi în momentul în care ghidurile vor fi publicate vom demara toate procedurile pentru a începe lucrările şi în această direcţie”, a completat Adrian Ţolea.

„Cred ca este o suma foarte importantă şi e normal să fie aşa, pentru ca starea drumurilor judeţene este una proastă şi nu mă feresc să afim acest lucru şi este important să facem eforturi să găsim surse de finanţare pentru a investi în această zonă”, a încheiat Adrian Ţolea.

Cele patru mari surse în care se încadrează investiţiile bugetare pentru drumuri sunt următoarele: fonduri POR (prioritate fiind Arad-Buteni, dar şi demararea procedurilor pentru centura municipiului, zona de est), fonduri PNDL (Arad-Felnac), fonduri proprii, respectiv utilizarea banilor din împrumut.

Din fondurile proprii, sunt în obiectiv următoarele drumuri: Sântana-Zimand, Nădlac-Pereg (6 km), Dorobanţi-Macea (rest de 3 km), Zimandcuz-Şofronea (începere lucrări), Tauţ-Camna (primul lot), Olari-Sânmartin (cu începere din Şimand), Firiteaz-limită jud. TM), iar din împrumut drumurile Pâncota-Seleuş (5,35 mil lei), respectiv Neudorf-limită jud. TM (8 mil lei).

În ceea ce priveşte clădirile, Consiliul Judeţean va investi în clădirea de la UTA,  în sediul de pe B-dul Revoluţiei  nr. 81, dar şi la Muzeul Judeţean, în proiectul pentru modernizarea Palatului Cultural.

Alteţa Sa Regală, Principele Nicolae al României, a fost oaspetele lui Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, luni, 9 martie 2015, vizită fiind una oficială. Preşedintele Nicolae Ioţcu i-a prezentat Alteţei Sale Regale, Principele Nicolae al României, potenţialul judeţului Arad din punct de vedere al tradiţiilor şi culturii. Alteţa Sa Regală, Principele Nicolae al României, s-a arătat interesat de subiectele dezbătute, iar în viitorul apropiat s-a convenit asupra identificării unor oportunităţi clare de colaborare şi dezvoltare, în vederea pregătirii şi aplicării unor proiecte comune. „Mă aflu pentru prima data într-o vizită publică în judeţul Arad. Am discutat cu domnul preşedinte despre cum să dezvoltăm mediul social, în special partea de educaţie a copiilor. Este o zonă în care trebuie investit, pentru viitorul lor şi viitorul nostru. Eu sper să revin anul acesta, împreună cu Asociaţia «Curtea Veche», o asociaţie despre cărţi şi copii, prin care dezvoltăm interesul copiilor pentru lectură”, a declarat, la finalul vizitei, Alteţa Sa Regală, Principele Nicolae al României. Este vorba despre programul naţional de lectură „Cărţile copilăriei”, iniţiat de Asociaţia Curtea Veche şi susţinut de membrii Familiei Regale a României şi cuprinde, alături de oferirea volumelor şi înfiinţarea de cluburi de lectură, vizite în şcoli şi centre pentru copii, întâlniri cu părinţi, profesori şi elevi şi ateliere de lectură în librării.

„Ne bucură vizita ii. În continuare, împreună cu Casa Regală, Consiliul Judeţean Arad va dezvolta proiecte comune în domeniul social şi cultural. Există deja proiectul pentru o zonă socială, urmând ca în viitor să scriem aceste proiecte şi să le depunem împreună. Suntem convinşi că aceste proiecte ce vizează dezvoltarea judeţului, promovarea tradiţiilor şi a culturii, vor avea succes şi vor fi benefice pentru arădeni”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Alteţa Sa Regală, Principele Nicolae a României, a fost însoţit de Tiberiu Dekany, din partea Asociaţiei „Amicii Regelui Mihai”.

            După mai bine de 10 ani de când conduc Consiliul Judeţean, politicienii din PDL transferaţi în bloc acum la PNL nu sunt în stare să aducă la un stadiu decent drumurile judeţului Arad. În loc să se ocupe de stabilirea unor priorităţi, nu fac altceva decât să aloce banii publici în funcţie de interesul politic de moment. „Drumul judeţean care leagă Dieci de Dezna este şi acum un drum de pământ. DJ 792 E leagă Almaş de Dieci şi este circulabil în condiţii decente între aceste două localităţi. De aici mai departe spre Dezna, drumul reprezintă o ruşine pentru administraţia judeţului: un drum de pământ, greu circulabil. În anul 2012, când administraţia judeţeană se lăuda că leagă sudul de nordul judeţului pe ruta Juliţa – Mădrigeşti, se spunea că lucrările vor continua şi va fi legat sudul judeţului de staţiunea Moneasa prin reabilitarea acestui drum judeţean. Sună logic, pentru că legăturile rutiere spre principala staţiune a judeţului ar trebui tratate ca prioritare. Au trecut anii şi drumul judeţean în discuţie nu a fost reabilitat. Între timp, în cele două localităţi alegerile locale au fost câştigate de primari PSD. Probabil aceasta este una dintre cauzele pentru care drumul a rămas neasfaltat, dar de pierdut nu au cei doi primari sau PSD, ci locuitorii şi economia judeţului Arad. Credem că reabilitarea drumului judeţean Dieci – Dezna ar trebui să reprezinte o prioritate pentru administraţia judeţului”, a spus consilierul judeţean Petru Moţ

Comuna Beliu a reuşit în acest an să atragă sume importante pentru asfaltarea şi modernizarea străzilor, dar şi a drumurilor comunale ce fac legătura cu centrul de comună. Consiliul Judeţean a avut o contribuţie importantă la aceste realizări. „Îmi doresc ca judeţul Arad să fie la nivelul normelor europene, să fim o zonă dezvoltată a României. Iar din 2015 putem să vorbim de o dezvoltare uniformă în infrastructura rutieră. Mă bucură faptul că la Beliu avem un primar preocupat de accesarea de fonduri, atât judeţene, cât şi naţionale sau europene. Prin aceste investiţii creşte implicit nivelul de trai, pentru că drumuri bune înseamnă investitori, înseamnă locuri de muncă, înseamnă dezvoltare”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Pavel Ţica, primarul comunei, subliniază că aportul Consiliului Judeţean înseamnă că toate străzile din Beliu, centrul de comună, cât şi din Tăgădău, sat aparţinător şi „lipit” de Beliu, au toate străzile asfaltate. „Am asfaltat doi kilometri şi jumătate de străzi, din fonduri primite de la Consiliul Judeţean. Astfel, Beliu arată ca o comună europeană”, a declarat Pavel Ţica.

***

La Beliu s-au inaugurat lucrările pe 2,5 kilometri de străzi interioare, cu o valoare de 500.000 de lei, fonduri al Consiliului Judeţean.

De asemenea, a fost modernizat drumul comunal DC 9, între Tăgădău şi Beneşti, cu o lungime de 1,5 kilometri, în valoare de 500.000 de lei, tot din fonduri ale Consiliului Judeţean.

În plus, prin PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală), comuna Beliu a accesat 2,1 milioane de lei pentru continuarea modernizării DC 9, pe un tronson de 3 kilometri, pe traseul Beneşti-Bochia-Secaci, obiectiv de asemenea inaugurat.

Ca o investiţie viitoare, comuna Beliu a accesat un alt proiect, tot prin PNDL, în valoare de 6 milioane de lei, prin care se va continua modernizarea DC 9, până la Mărăuş, pe o distanţă de 4,5 kilometri.

Reprezentanţii Consiliul Judeţean Arad au anunţat închiderea pasajului peste calea ferată care intersectează Drumul Judeţean 708C Sâmbăteni–Ghioroc, în intervalul 24 iulie – 24 septembrie 2013 (inclusiv). Măsura a fost luată în vederea executării lucrărilor de reabilitare a pasajului. În această perioadă accesul auto şi pietonal va fi închis, varianta de ocolire fiind DJ 708B Păuliş – Ghioroc – Şiria.

Reabilitarea acestui pasaj se realizează încadrul proiectului „Drumul Vinului Păuliş – Ghioroc – Covăsânţ – Şiria. Proiectul „Drumul Vinului” are o valoare totală de aproximativ 56.500.000 de lei, dintre care asistenţă financiară nerambursabilă 46.455.400 de lei.

Prin intermediul acestui proiect se modernizează infrastructura rutieră, ce constă în reabilitarea drumului judeţean Păuliş-Şiria, precum şi reabilitarea DJ 708C Sâmbăteni – Ghioroc, inclusiv pasajul peste calea ferată din localitatea Ghioroc.