Către,

Președintele PSD Arad, Dl. Dorel Căprar

Președintele ALDE Arad, Dl. Mihăiță Calimente

În ultimele zile, acțiunile Guvernului pe care îl sprijiniți au scos mulți oameni în stradă. Aceștia sunt, pe bună dreptate, nemulțumiți de efectele legate de corupție pe care modificarea Codului Penal le-ar aduce României. Cu prilejul acestor manifestări, țara noastră este din nou sub atenta privire a întregii Europe.

Pentru a evita viitoare confuzii, dar și pentru a da o soluție rezonabilă nemulțumirilor din stradă, solicit să vă exprimați public poziția față de O.U.G. 13/2017 (respectiv respingerea ei sau nu în următoarea săptămână), dar să și spuneți cetățenilor cum veți vota asupra Legii grațierii.

Consider că Parlamentul, ca entitate democratică a acestui stat, este cel în măsură să decidă astfel de chestiuni de impact pentru țara noastră. Avem nevoie însă de o dezbatere publică reală, de consultarea specialiștilor și de aportul constructiv al societății civile. Să nu lăsăm loc conspirațiilor și exagerărilor și să ne îndreptăm către soluții rezonabile pentru această criză.

Arad, Președinte USR Arad,

Vlad Botoș

Vă prezentăm mai jos proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, așa cum figurează acesta pe site-ul CSM

Agitaţia creată de modificarea Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari, prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a împins în plan secund o altă schimbare importantă făcută de deputaţi pe ascuns, cu o miză mult mai mare.

Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului Penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene –, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor.

Mai exact, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nici o explicaţie, pentru că au fost scoşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şefilor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

„Lupta anticorupţie a creat mulţi opozanţi pentru că a atins toate structurile puterii. Anchetele s-au întins de la poliţişti, procurori, judecători, directori de companii de stat, consilieri locali, primari, preşedinţi de consilii judeţene, până la directori din ministere, miniştri şi parlamentari. Acest «aparat» corupt pune presiune pe politicienii dela Puterepentru a scăpa de dosare, iar Victor Ponta este incapabil de ţine sub control PSD, implicit de a ţine piept colegilor de partid şi, prin extensie, din întreaga coaliţie a puterii, persoane care au probleme cu legea. Clasa politică se dovedeşte complet nereformată, incapabilă să se ridice la standardele minime ale democraţiei”, a declarat Iustin Cionca, prim-vicepreşedinte al PDL Arad.

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente. Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.  Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, spune referitor la acest subiect: “Nu este numai o decizie ruşinoasă, ci şi periculoasă, în acelaşi timp, care pune în pericol întreaga construcţie democratică a societăţii româneşti! Practic, USL legalizează corupţia pentru demnitari şi ne întoarce cu cel puţin un deceniu pe scara evoluţiei societăţii româneşti post-revoluţionare. Este un gest lipsit de discernământ, care dovedeşte de fapt că parlamentarii USL sunt interesaţi să îşi salveze pielea şi să îşi protejeze afacerile, în loc să fie preocupaţi de bunul mers al ţării. O astfel de prevedere stabileşte, practic, două categorii de cetăţeni: unii care trebuie să se teamă de lege şi să o respecte, şi alţii care, la adăpostul funcţiei, îşi pot permite orice, fără teama că vor fi traşi la răspundere. În Constituţie, avem un articol foarte clar care spune că nimeni nu este mai presus de lege, de aceea nu mă îndoiesc că la Curtea Constituţională această aberaţie va cădea. Este, însă regretabil că în loc să se ocupe de problemele ţării, majoritatea perfidă USL caută să se constituie în supercetăţeni infailibili”