Partidul Social Democrat revine cu solicitarea ca partidele din Coaliția de guvernare să adopte urgent o soluție pentru protecția consumatorilor vulnerabili care nu mai pot face față creșterii galopante a tarifelor la energie și gaze naturale.

 „Declarația ministrul Economiei, Virgil Popescu, despre necesitatea unei reglementări mai rapide, până la finalul anului, a Legii consumatorului vulnerabil confirmă ceea ce PSD a arătat cu mai mult timp în urmă, când a solicitat o sesiune extraordinară la Camera Deputaților pentru amendarea și adoptarea în regim de urgență a acestui act normativ.

PSD consideră că, în afară de calea parlamentară, Coaliția PNL-USR-Plus-UDMR are și varianta unei ordonanțe de urgență care să prevadă măsuri concrete pentru stoparea creșterii necontrolate a tarifelor la energie și gaze naturale și pentru protejarea consumatorilor vulnerabili înainte de sosirea anotimpului rece.

 PSD consideră că trebuie reglementate rapid cel puțin două măsuri imperative:  

1. Stabilirea unui mecanism de plafonare a prețurilor la energie dacă piața înregistrează o creștere artificială a tarifelor, cum ar fi de exemplu, o majorare mai mare de 30%, într-un interval de 6 luni.
2. Subvenționarea unei părți din valoarea facturii la utilități pentru persoanele al căror venit se dovedește insuficient în raport cu majorarea tarifelor.

PSD consideră că firmele din domeniul energetic trebuie să participe și ele, într-un fel sau altul, la protejarea consumatorului vulnerabil. Este inadmisibil și profund inechitabil ca într-o țară care încă are resurse energetice consistente să avem, pe de o parte companii care fac profituri uriașe, iar de cealaltă parte milioane de cetățeni care nu-și mai pot asigura subzistența din cauza creșterii amețitoare a facturilor la utilități.

Este evident că actuala piață a energiei provoacă dezavantaje uriașe pentru consumatori și este datoria acestui Guvern și a politicienilor de dreapta să găsească soluții pentru că ei sunt cei care au decis liberalizarea haotică a pieței din România, cu efectele catastrofale pe care le vedem acum.”, spune președintele PSD Arad, deputatul Mihai Fifor.

Sediul USR Arad a găzduit o dezbatere asupra referendumului de modificare a articolului 48 din constituția Romăniei, pentru definirea familiei. Au participat numeroși reprezentanți ai societății civile, a diverselor confesiuni religioase, reprezentanți ai Coaliției pentru familie. Din partea USR au moderat dezbaterea parlamentarii Adrian Wiener și Sergiu Vlad, președintele organizației, Vlad Botoș și vicepreședintele Ion Stan.

Participanții au expus puncte de vedere diverse, pornind de la susținerea necesității modificării constituției pentru a întări protecția familiei formate prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, până la inutilitatea acestui referendum, atâta timp cât prin decizia 520 din 2016, Curtea Constituțională interpretează prevederile articolului 48 în sensul definirii căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Dincolo de aceste divergențe, discuțiile au reliefat necesitatea promovării valorilor morale și civice, atăt în viața privată a fiecăruia, cât mai ales în cea publică. Degradarea comportamentului clasei politice trebuie combătută atât prin educație cât și cu măsuri concrete de sprijin acordat familiei, școlii și instituțiilor care protejează bunele moravuri.

Vlad Botoș, președinte USR Arad: ”A fost o dezbatere reușită și sunt bucuros că împreună am putut să înțelegem că marile probleme care afectează viața noastră, a fiecărui cetățean, sunt degradarea morală, politicianismul, goana după putere și voturi cu orice preț. Ca partid, USR se pronunță ferm împotriva căsătoriei între persoanele de același sex și nu va susține prin parlamentarii arădeni un eventual demers în acest sens, considerând parteneriatul civil o soluție suficientă. În același timp, nu putem gira un referendum care nu va modifica nimic din punct de vedere constituțional și în același timp va deschide calea unei divizări în societate, fiind folosit pentru deturnarea atenției de la problemele reale ale societății și pentru legitimarea unor partide profund corupte și de-a dreptul iresponsabile.”

Actuala Coaliție

Detine un numar de 297 de parlamentari. Acceptand ideea ca aceasta ramane unita, atunci vorbim despre un procent de aproximativ 55% din numarul parlamentarilor.

In scenariul reconfigurarii unei alte majoritati, in urma consultarilor de la Cotroceni, se pleaca de la numar de 176 de parlamentari liberali, adica, undeva pana in 33% din totalul numarului de parlamentari. In scenariul reconfigurarii:

Marea Coalitie

Cea mai puternica majoritate va fi (desi nu se discuta public despre asta) formata din PNL si PSD. Cele doua partide ar aduna aproape 69% din Parlament, un procent similar cu forta USL in perioada de maxim (excluzand insa din calcul ALDE si UNPR ai caror parlamentari erau atunci in majoritatea USL).

Guvern Controlat de PNL, fara PSD si UNPR

Nu se poate forma o majoritate puternica excluzand UNPR si PSD laolalta. O grupare fara PSD si UNPR, reunind PNL, ALDE, UDMR, independenti si minoritati inseamna un numar de peste 280 de parlamentari, adica in jur de 52% din Parlament. Aceasta ar fi formula de coalitie cea mai slaba, in afara de varianta guvernului minoritar.

Coalitia “Toti impotriva PSD”

O majoritate formata din restul partidelor, in afara de PSD ar fi una similara cu ce avem in prezent. O majoritate formata din PNL, UNPR, ALDE, UDMR si minoritati ar depasi cu putin procentul de 57% din numarul total de parlamentari.

In concluzie, realitate cifrelor din Parlament arata ca va exista o dificultate mare in formarea unei noi majoritati, daca se respecta discursul politic de excludere a unuia sau altuia din calcul. Aceasta ingreuneaza varianta unui guvern eminamente politic. In fapt, variantele unui guvern de tehnocrati sau a unuia de larga majoritate politica sunt singurele viabile in mod real, daca partidele isi respecta discursul din aceste zile. Pentru PNL, este dificila asumarea unui colaborari institutionale cu UNPR, dar si asumarea unei guvernari cu o majoritate foarte fragila.

Ionel Ciupe, președintele filialei arădene a PLR este convins că desemnarea noului membru al curţii Constituţionale propus de către PSD demonstrează soliditatea coaliţiei de guvernare şi, în acelaşi timp, fanfaronada PNL-PDL, care vrea să răstoarne guvernul cu sprijinul acoliţilor lui Geoană şi Vanghelie.

”Numirea noului membru al CCR a fost un test pentru puciştii penelisto-pedelisto-vanghelişti în privinţa şanselor de răsturnare a majorităţii la Senat, pentru înlocuirea lui Călin Popescu Tăriceanu cu Vasile Blaga. Rezultatul votului, 87-73, demonstrează că toate laudele lui Vanghelie şi Geoană privind aderarea a zeci de parlamentari la grupul lor au fost baliverne, menite să inducă în eroare opinia publică şi să-i sperie pe cei mai slabi de înger, să schimbe barca. S-a demonstrat soliditatea coaliţiei de guvernare şi a stabilităţii majorităţii, inclusiv la Senat, în ciuda numeroaselor perdele de fum lansate pe canalele massmedia.

PNL/PDL au decis să atace prioritar Senatul pentru că, în strategia lor, este vitală separarea lui Tăriceanu şi a Partidului Liberal Reformator de actul de guvernare. Prezenţa lui Tăriceanu şi a PLR  la guvernare îi încurcă teribil pe pedelisto- penelişti, pentru că asigură continuarea programului USL, pe care l-au votat cetăţenii. Eliminarea singurului partid liberal din România de la guvernare ar fi pentru ei argumentul necesităţii schimbării Guvernului, care nu ar mai avea componenta liberală, USL nemaiexistând. Sunt curios dacă, în urma rezultatului votului de la Senat, Blaga şi Gorghiu vor mai iniţia tentativa de schimbare a lui Tăriceanu, expunându-se unui nou eşec, de natură să-i discrediteze total, în condiţiile în care vor rămâne doar cu „câştigul” confirmării publice a întovărăşirii cu Vanghelie şi Geoană, chemaţi să ducă la îndeplinire programul pentru România al lui Klaus Iohannis…Care nu ştiu cât timp va mai accepta să fie revendicat de către fosilele băsiste care folosesc numele lui în tentative de a-şi lua ţara înapoi” a declarat, fără menajamente, Ionel Ciupe.

Islanda este una dintre puţinele ţări în care clasa politică acţionează în interesul alegătorilor, iar alegătorii sunt bine organizaţi, activi şi dispuşi oricând să-i înlocuiască pe cei care nu respectă voinţa populară.

În ciuda presiunilor diplomatice externe, pe 14 iunie, coaliţia de guvernare de la Reykjavik a anunţat că Islanda nu va adera la Uniunea Europeană. Presa europeană a preferat să nu atragă atenţia cetăţenilor europeni asupra acestei situaţii, probabil pentru a nu da „idei” sau satisfacţie morală numeroşilor eurosceptici din ţările deja intrate în Uniune.

Ce s-a întâmplat, de fapt? În fond, islandezii au demonstrat că nu suferă de amnezie şi ţin minte şantajul din partea autorităţilor europene, care au cerut sacrificarea economiei islandeze în numele salvării unor bănci private şi ale creditorilor britanici şi olandezi. Ameninţările cu forţa armată care au venit din partea Marii Britanii şi exproprierile activelor islandeze pe teritoriul UE au contribuit la creşterea sentimentelor de euroscepticism. Relaţia complicată cu FMI nu a contribuit la creşterea popularităţii instituţiilor cu caracter global, UE devenind o „victimă colaterală” a resentimentelor islandeze faţă de structurile financiare internaţionale. Mai mult, relansarea economică care a fost obţinută pe cont propriu şi fără nici un sprijin din partea Uniunii Europene, au demonstrat populaţiei că economia poate să o ducă bine doar dacă instrumentele de control ale politicii economice se află la Reykjavik şi nu la Bruxelles. Confluenţa tuturor factorilor enumeraţi a condus la victoria partidelor eurosceptice în cadrul recentelor alegeri parlamentare.

Pentru Uniunea Europeană, aderarea Islandei este importantă din perspectiva ideologică şi cea a imaginii publice. Aderarea Islandei ar fi demonstrat că UE nu este „un bloc în decădere” după cum declară euroscepticii de genul filozofului rus Alexandr Dughin, ci o formaţiune puternică şi capabilă să atragă nu numai ţări subdezvoltate, dar şi ţări cu un standard ridicat de viaţă. În acest context, birocraţii de la Bruxelles au făcut presiuni considerabile asupra decidenţilor islandezi, dar rezultatul a fost nul.

„Nu a fost uşor pentru mine când am aflat despre noua abordare de la Reykjavik”, a declarat comisarul european pentru extindere Stefan Fule, sugerând totodată ca guvernul islandez să organizeze un referendum cât mai curând. Răspunsul diplomaţiei islandeze a fost dur şi rapid. „Nu ştiu la ce referendum şi la ce cadru temporal s-a referit oficialul european”, a declarat ministrul de externe Gunnar Bragi Sveinsson. “Vom proceda aşa cum considerăm de cuviinţă. Guvernul nu va continua procesul de aderare”, a adăugat oficialul islandez. Întrebat despre motivele acestei decizii, Sveinsson a menţionat problemele economice şi criza zonei euro cu care se confruntă Uniunea Europeană, adăugând că partidele care au ajuns la putere au promis în campanie că Islanda nu va adera la UE şi că guvernul nou format se va ţine de cuvânt. „Aşa funcţionează democraţia” a explicat ministrul islandez birocraţilor europeni.

Sursa: Frontpress.ro

Adrian Ţolea, secretarul general al PDL Arad, consideră necesară luarea unei poziţii ferme faţă de forma propusă de „comisia Antonescu” pentru viitoarea Constituţie. „PDL a iniţiat formarea «Coaliţiei pentru Constituţia cetăţenilor». Obiectivul principal al acestei coaliţii va fi apărarea valorilor democraţiei şi statului de drept, care sunt lezate prin forma pe care USL doreşte să o dea noii Constituţii”, afirmă Adrian Ţolea.

Secretarul general al PDL Arad subliniază faptul că „nu s-a ţinut cont nici măcar de voinţa suverană a poporului, care a votat prin referendum un Parlament unicameral şi limitarea numărului de parlamentari la 300”.

Soluţia aleasă de PDL, prin formarea Coaliţiei pentru Constituţia cetăţenilor, are ca obiectiv informarea corectă a românilor astfel încât să „vadă pericolul din spatele Constituţiei desfigurate de USL”.

Această Coaliţie este deschisă cetăţenilor, partidelor din opoziţia parlamentară şi extraparlamentară, forţelor civice care văd în Constituţia USL un pericol major pentru statul de drept şi democraţie.