Deputatul Glad Varga este contrariat de faptul că, la dezbaterea pe comisii privind modificarea legii minelor , au lipsit toţi parlamentarii PSD.

„Practic, prin acest proiect legislativ (Pl-x nr. 594/2013), se doreşte modificarea Legii minelor, mai precis interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri. În esenţă, un demers nobil, pentru că protejarea mediului nu e doar o impunere a Uniunii Europene, ci o normalitate! Noi trebuie să protejăm mediul, fără să ne spună nimeni. Cu atât mai suspectă mi se pare absenţa parlamentarilor PSD”, a afirmat Glad Varga.

Deputatul arădean doreşte o poziţie clară a celor care au iniţiat această modificare, pentru a nu exista interpretări ulterioare. „Susţin în totalitate acest demers, dar am adresat câteva întrebări ministrului de resort, legate de numărul exploatărilor pe bază de cianuri, numărul licenţelor de explorare şi exploatare, eventual nominalizarea deţinătorilor de astfel de licenţe, dacă există propuneri pentru noi exploatări, din partea acestor posesori de licenţe. Sunt întrebări pertinente şi necesare. Opinia publică trebuie să fie în cunoştinţă de cauză, trebuie să dăm dovadă de transparenţă”, a mai declarat Glad Varga.

Un subiect aparte este cel legat de proiectul Roşia Montană: „Care sunt consecinţele blocării contractului asupra României? Trebuie să plătim despăgubiri? Nu avem nici un fel de informaţii pe acest subiect, nici ce demersuri a făcut ţara noastră, nici cine ne apără interesele în acest litigiu. Iarăşi informaţii cu care suntem datori opiniei publice, fiecărui român. N-aş vrea să fac legătura cu Ordonanţa 13, dar în cazul graţierilor, unul dintre argumentele de bază înaintat de Putere a fost că vom fi «pedepsiţi» de Uniunea Europeană. Acum, în acest caz, al cianurilor, în special privind Roşia Montană, doresc garanţii că statul român nu va fi sancţionat. Repet, sunt de acord cu interzicerea cianurilor, dar mi se pare suspectă absenţa în bloc a reprezentanţilor PSD”, a completat Glad Varga.

Deputatul arădean Glad Varga este membru al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

„Modelul de dezbatere impus de PSD continuă. Pe ordinea de zi a Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic s-au aflat proiecte de lege importante, cum ar fi cel pentru interzicerea folosirii tehnologiilor bazate pe cianuri în exploatarea minereurilor aurifere (Pl-x nr. 594/2013) și cel pentru interzicerea exportului de masă lemnoasă (Pl-x nr. 835/2015)

Din păcate nu am putut dezbate aceste proiecte deoarece parlamentarii PSD au absentat de la lucrările comisiei, probabil în urma unui ordin venit de la partid. Am depus la Parlament o serie de întrebări adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a lămuri aspectele sensibile din aceste proiecte de lege. Sper ca răspunsurile pe care le voi primi să ducă la o soluționare în favoarea românilor, iar dezbaterea pe marginea acestor proiecte să favorizeze interesul național, în cazul în care PSD-ul va binevoi să se prezinte la discuțiile din comisii și din plen.

Deoarece îmi doresc transparență în actul decizional, responsabilitate și deschidere către dialog fac apel ONG-urilor, companiilor private si tuturor cetățenilor interesați de aceste proiecte de lege, să îmi trimită punctul de vedere pe adresa de e-mail: cabinet@gladvarga.ro”

Trebuie să vă avertizez din capul locului că urmează un jurnal trist. Acțiunea lui se va desfășura în jurul unui iaz de decantare numit Valea Sesii( sau Sesei dupa unele surse ) aflat în Muntiii Metaliferi. Nu voi scrie prea multe, voi lăsa imaginile să spună ce e de spus. Suntem 8: Ciprian, Oana, Familia Nuca, Ramona, Dl. Stoica, Costi.

Dimineața pornim pe ruta Lupsa – Hădărău – fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.

La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim niște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în Munții Metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.

Bineînțeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde lacul e o adevărată zonă calamitată.

Domnul Stoica s-a documentat ulterior acestei vizite și ne-a expus cîteva detalii:

“Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis ( adica are un singur baraj ). Barajul, contruit din anrocamente, închide valea fiind construit între doi versanţi.Tulbureala de steril este deversată în iaz printr-un sistem de conducte care trebuie să permită dirijarea deversării spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toată suprafaţa să fie ocupată.

Sterilul se constituie în depozit şi se reazemă pe versanţii naturali. În iazul de la Valea Şesii depozitul de steril, în cele mai multe locuri pe care noi le-am sondat, n-are consistenţă; într-un loc era formată un fel de plajă pe care am călcat şi nu ne-am scufundat. Dar nici nu am avut curaj sa mergem mai departe.

Apele limpezi ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare şi evacuare din care acestea trebuie să fie descărcate spre o staţie de epurare chimică sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, făra costuri, fără jenă – spre un emisar (un râu curat de obicei). Sistemul de colectare şi evacuare noi nu l-am văzut, dar e drept că n-am ajuns la baraj unde ar putea să fi fost.

În septembrie 2011 iazul avea in jur de 130ha. Acesta a acoperit aproape în totalitate satul Geamăna; gospodăriile au fost răscumpărate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectata promisiunea de a se stramuta cimitirul. Sterilul a inghitit rind pe rind casele oamenilor, dealul pe care era construita biserica, cimitirul. Biserica este unul din putinii martori care ne arata ca aici a fost odata o asezare omeneasca. Namolul a ajuns acum la nivelul acoperisului.

Ce e și mai grav este faptul că asistăm la un dezastru ecologic în derulare. Sterilul continuă să fie deversat cu consecvență și nivelul iazului crește în fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min înalță barajul an de an.

Nămolul acesta este pe alocuri brăzdat de firicele înguste de apă. Peisajul e ireal, pe alocuri ai senzația că ești pe altă planetă. În fața ochilor ni se aștern tot felul de culori, date de substanțele deversate. Noi am numit generic aceste substanțe cianuri.

E trist să vezi cum nămolul ăsta a înghițit și continuă să înghită case, gospodării, livezi, garduri. E trist să vezi cum biserica satului, destul de impozantă de altfel, e sufocată de nămol și își duce în tăcere și demnitate ultimii ani de existență.

Cu toate astea fiecare dintre noi, dacă nu a spus, măcar odată a gîndit ceva de genul: ce culori, ce peisaj. intr-adevar lacul ăsta cu este foarte fotogenic, dar…

Din fostul sat Geamăna au mai rămas doar cîteva case și o mînă de oameni care a refuzat să plece. Oare cum e să să vezi tot peisajul ăsta in fiecare zi? Și să mai ai în minte imaginea vechiului sat. Imaginea de mai sus am gasit-o pe Internet. Remarcati cit de sus se aflau biserica si cimitirul.

Iar daca vreti sa vedeti cit de frumoasa era pictura acestei biserici mergeti la acest link:

http://areyouready.ro/calatorii-in-romania/geamana-legenda-bisericii-scufundate/

Nu se poate ca atunci cînd vii aici să nu faci legătura cu ceea ce se preconizează a se întîmpla în zona Roșiei Montane. Se spune că și acolo, pe valea Corna, se va amenaja un astfel de iaz de decantare. Și tot așa, sacrificind niște sate. Numai că acela va fi mai întins decît acesta de la Valea Sesii. Unele surse spun că va fi cam de trei-patru ori mai mare.

Citez iarasi din Dl. Stoica:

După aproape o zi de umblat pe malurile iazului de decantare de la Valea Şesii ne-am propus să ajungem pe halda de steril ce aparţine exploatării Roşia Poieni. Treaba asta nu ne-a iesit, am ajuns numai sub haldă din cauza neatenţiei, nehotărârii şi mai ales a lipsei de timp.

Astfel am traversat partea de jos a haldei acolo unde au ajuns pietrele mai mari din sterilul depus şi împins pe haldă. Din fotografii reies două alte problemele asociate tuturor haldelor de steril: generarea de ape încărcate acid care contaminează apele de suprafaţă, eroziunea şi instabilitatea taluzului, degradarea terenurilor învecinate.

Am mers ceva timp printre tot felul de bolovani, am pășit pe nisipuri instabile, am traversat pâraie de culoare verde. Am călătorit practic pe tarimuri nepamantene.

Reabilitarea iazului de decantare Valea Şesii ca şi a haldei de steril ar trebui să fie făcută după încetarea exploatării. Dar oare chiar se va intimpla asta?

Ca si concluzie: ar fi bine ca oricare dintre noi sa treaca macar odata si sa vada acest iaz de decantare, sa traga niste invataminte si sa nu mai repete greselile trecutului. Fac un apel catre cei care citesc acest text sa arate articolul si pozele prietenilor, cunoscutilor, sa il distribuie pe retelele de socializare.

În Munţii Apuseni se gasesc 24 iazuri de decantare.

Articol preluat de pe site-ul :http://bogdanbalaban.ro/