Aflată foarte aproape de Arad, la doar 24 de kilometri, comuna Șiria este un loc de vizitat. Cetatea de la Șiria si complexul muzeal (găzduit în Castelul Bohus) sunt doar două motive pentru care nu trebuie să ratați o vizită aici. Se află pe drumul spre Moneasa, deci puteti face o oprire dacă mergeti cu mașina. Drumul pâna la cetate se poate face pe jos sau cu mașina (pentru cei mai leneși).

Cetatea Șiria:

Cetatea Șiria este o cetate monumente istoric (cod LMI AR-II-a-A-00650), datând din sec. al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetății (496 m), de unde domină regiunea din jurul localității Șiria.

Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare și economic având arondate 110 sate. Arhitectura cetății are câteva părți: corpul central clădit pe o stâncă de formă neregulată ovoidală cu diferențe de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, înalt și cu găuri. Spre nord se văd rămășițele unui donjon (turn). A dispus de încăperi iar la subsol comunică în curtea exterioară printr-o ușă ce se închidea după necesități.

Curtea exterioară avea dimensiuni de 36-38 m cu ziduri aproape intacte. Grosimea zidului este 130 cm, și înalt de 3,5 m. Spre nord este o deschizătură ce era una din porțile cetății. Peste șanțul din fața cetății a existat un pod mobil. Donjonul și zidul înconjurător sunt părțile cele mai vechi ale cetății. Donjonul cu vârful ruinat este lung de 109 m și lat de 18 m. În fața corpului central este un zid protector la o distanță de 2,5 m, închizând o curte mică de refugiu. Zidul înconjurător are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Șanțul cetății situat în fața curții exterioare avea în unele porțiuni adâncimea de 10 m și o lățime de 14 m dar pe unele porțiuni a fost mai puțin abrupt.

Tunelurile subterane au înălțime de 1,9 m și o lățime la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr. Poarta principală pe latura nord-est de 2,9 m la bază dispunând de doua deschizături alăturate – una mare pentru carosabil și alta mică pietonilor. Poarta pe latura verticală a zidului protector, realizând accesul peste șanțul lat de 12 m și adânc de 6 m. Poarta pe zidul laturii vestice a curții exterioare și ultima poartă (nesigură) în corpul central. Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galșa, de la o depărtare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal.

Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție 3, succesive:

Donjonul, cu construcțiile anexe: zidul înconjurător și o parte a corpului central (după invazia tătară la 1241 și a doua jumătate a sec. al XIII-lea).

Corpul central și îngroșarea zidurilor cu contraforturi (în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara).

Amenajarea corpului central, curtea exterioară și zidul protector din fața corpului central de vest, în timpul stăpânirii familiei Báthory (a doua jumătate a sec. XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea).

Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv, locuibil prevăzut cu 2-3 etaje iar la partea superioară dispune de creneluri.

Castelul Bohuș:

Castelul Bohuș a fost înălțat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în actuala comună Șiria, sub dealul cetătii. Castelul era format dintr-un singur corp de clădiri cu 30 de camere, fiind amenajat în stilul unui conac de câmpie, reprezentând stilul neoclasic. Partea principală era reprezentată de o fațadă și o terasă, prevazute cu coloane dorice, impresionând prin detalii.

Castelul găzduieste muzeul memorial închinat marelui scriitor român Ioan Slavici (1848-1925), nascut la Siria. Muzeul a fost inaugurat in anul 1960 si prezinta exponate ce vorbesc despre copilaria, anii de scoala primara petrecuti in Siria si anii studiilor de la Arad, Timisoara, Budapesta si Viena. Sunt prezentate informatii despre activitatea literara, politica si pedagogica a scriitorului, prin obiecte ce au apartinut lui Slavici, printre care: biroul sau de lucru, mobila din sufrageria locuintei sau de la Bucuresti, manuscrie si editii din operele sale.

Obiectivul gazduieste si o expozitie permanentă consacrată compozitorului Emil Montia, nascut la Sicula, ce si-a petrecut o parte din viata in Siria. Sunt expuse piese ce oglindesc viata si activitatea muzicala a compozitorului, inspirata din creatia populara. Poate fi admirat mobilierul camerei sale de lucru, pianul si violoncelul sau, precum si editii ale principalelor sale lucrari: “Fata de la Cozia”, “Cercel” etc.

V-am prezentat doar două din cele 20 de obiective turistice ce pot fi vizitate în comuna Șiria, cum ar fi biserici, monumente sau diferite puncte de atracție.

Administrația comunei Șiria

Cu mult înaine de a intra în comuna Șiria îți poți da seama că este condusă de un primar gospodar, ing.Valentin Bot care este, nu întâmplător la cel de al cincilea mandat.

Oamenii din comună și cei din satele aparținătoare îl iubesc pentru ceea ce a făcut de-a lungul anilor pentru comunitatea lor. A reușit chiar și atunci când bugetul era unul restrâns, unul de criză, să facă din comuna Șiria un loc frumos, un loc atractiv pentru turiști și un loc de mândrie pentru locuitorii ei. Din 2004 de când conduce destinele acestei comune, primarul Valentin Bot și-a făcut datoria așa cum este normal să o facă un edil, a reușit să îi facă pe șirieni mândri că sunt locuitorii acestei comune, a reușit să dezvolte cam toate segmentele; sănătate, învățământ, cultură, sport, infrastructură, edilități gospodărești. Pentru edilul ing.Valentin Bot, familia șiriană este alcătuită din toți angajații primăriei, membrii Consiliului Local, până la ultimul locuitor al Șiriei, fiecare având un aport, mai mare sau mai mic, în funcție de posibilități, dar fiecare șirian contând în dezvoltarea comunei.

Grupul de Acțiune Locală (GAL) Podgoria Miniș-Măderat

Prin acest GAL condus de directorul executiv Garofița Popa, șiriancă și consilier județean, s-a reușit atragerea de proiecte europene ducând la dezvoltarea rapidă a comunei. Pe partea viticolă, Șiria este parte din Drumul Vinului, existând un interes deosebit pe proiectele de reconversie a viței de vie.

Cu siguranță nu ne vom opri aici cu prezentarea comunei Șiria, una dintre cele mai apreciate atât la nivelul județului Arad cât și la nivel național. Șiria are un trecut îmbelșugat, plin de istorie, un prezent frumos și cu siguranță un viitor pe măsură.

În urma întâlnirii de ieri dintre conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest și primarii din județul Arad, în cadrul căreia au fost prezentate oportunitățile de finanțare din bani europeni pentru autoritățile publice locale și județene pentru anul viitor, vicepreședintele Consiliului Județean Sergiu Bîlcea și-a arătat din nou îngrijorarea privind posibilitatea de accesare de fonduri pentru reintroducerea în circuitul turistic a cetăților Șiria și Șoimoș. „După o discuție avută cu domnul Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, îmi exprim din nou regretul că nu a fost aprobată preluarea Cetății Șiria. Din nou modul politic în care au votat consilierii PSD ne arată că aceștia nu doresc să aducă fonduri în Arad, să aducă plus valoare pentru arădeni” a declarat vicepreședinte al Consiliului Județean, Sergiu Bîlcea.

Vicepreședintele Consiliului Județean precizează că dacă Cetatea Șiria nu va fi preluată de autoritățile județene în timp util, acestea vor pierde șansa de a accesa anul acesta fonduri europene pentru acest obiectiv prin Programul Operațional Regional. „Dacă nu vom depune proiectul pentru finanțare până în 25 noiembrie, nu vom putea demara procedura accesării de fonduri și de aici încolo toate demersurile se vor decala. Consider ca inoportun un refuz politic din partea colegilor din PSD într-o privință care privește dezvoltarea infrastructurii Județului Arad” a mai declarat Sergiu Bîlcea.

Conducerea Consiliului Județean Arad precizează că programul de reabilitare și reintroducere în circuitul turistic a cetăților Șiria și Șoimoș va fi derulat pentru ambele obiective așa cum a fost anunțat. Preluarea Cetății Șiria separat de Cetatea Șoimoș a fost propusă ca soluție pentru a putea demara procesul de accesare de fonduri pentru acest obiectiv încă de anul acesta, urmând ca același demers să fie repetat și în cazul celei de-a doua cetăți, atunci când Primăria Lipova va completa documentația necesară în acest sens.

Accesarea fondurilor și momentul demarării lucrărilor nu au fost și nici nu vor fi condiționate în niciun fel de aparteneța politică a primarilor din localitățile pe raza cărora se află cele două cetăți. Obiectivele vor intra în reabilitare în cel mai scurt timp posibil, imediat ce vor fi întocmite documentațiile necesare.

Recent, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mass-media, primarul comunei Şiria, Valentin Bot, a prezentat câteva din realizările acestui an, considerat unul bun de edilul arădean.

“Consider o importantă realizare asfaltarea drumului care duce din centrul comunei la Cetatea Şiria şi releul de televiziune. Aşa cum se ştie, Cetatea Șiria, tradusă prin sintagma „Cetatea Luminată”, este unul dintre principalele obiective turistice din județul Arad. Drumul până sus are aproape 5 km, valoare proiectului, finanţat din fonduri europene, fiind de peste 1.164.000 de lei. Zona este extrem de apreciată și de practicanţii de sporturi extreme. Periodic sunt organizate competiții de planorism, parapantă sau mountainbike, așa că în fiecare weekend cetatea atrage o mulţime de împătimiți ai acestor sporturi. În plus, la cetate pot ajunge mult mai uşor şi elevii şcolilor din judeţul Arad, care pot participa în acest fel la lecţii de istorie, predate inedit” a spus Valentin Bot..

O altă realizare este considerată şi achiziţionarea de utilaje, tot pe un proiect european, însumând peste 1.113.000 de lei. Printre acestea numărându-se o autoutilitară, mai mult decât necesară comunei, care vara va fi folosită pentru intervenţii în caz de incendiu, iar în anotimpul rece la deszăpeziri.

Nu a fost omisă nici modernizarea unor drumuri agricole, dintre care putem aminti cel care leagă Şiria de Mănăstirea Feredeu, prin vii, sau cel care duce la Sântana, cu acces facil la culturile agricole.

“Mă bucur pentru aceste realizări, care nu ar fi fost posibile fără o foarte bună colaborare în consiliul local al comunei şi fără sprijinul inimosului noastru consilier judeţean, Garofiţa Popa. Nu ascund faptul că doresc să candidez pentru un nou mandat, şi am deja zece proiecte pe care vreau să le realizez dacă voi fi ales. Nu ascund că unul dintre ele este asfaltarea tuturor drumurilor din comună” a concluzionat Valentin Bot.