Dacă e duminică, e vreme numai bună de mers la teatru. Sfârșitul săptămânii aduce în fața publicului arădean două spectacole. Astfel, în 8 octombrie, de la ora 11.00, actorii Trupei Marionete a Teatrului Clasic “Ioan Slavici” le spun celor mici „Povestea porcului” – o istorioară păpușărească meșterită regizoral de Cristian Mitescu, construită scenografic de Eugenia Tărășescu-Jianu și acompaniată de muzica gândită de Dan Bălan. Coregrafia îi aparține lui Ionuț Sergiu Anghel.

Răsfățul teatral de duminica aceasta continuă seara, de la ora 19.00, când, în sala Studio a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, amatorii de spectacol sunt poftiți să râdă cu poftă la „Cerere în căsătorie” după A.P.Cehov – o comedie savuroasă care face săli pline de șapte ani. “Vinovați” pentru această întâmplare teatrală de succes sunt actorii Angela Petrean-Varjasi, Ionel Bulbuc și Florin Covalciuc. Adaptarea și scenografia îi aparțin de asemenea, lui Florin Covalciuc.

scris de: Adi Constantin

De multe ori, am observat că un mesaj pe care dorim să-l transmitem celuilalt are o anumită conotație pentru noi și cu totul alta pentru cel care îl recepționează.

Atunci când nu primim ceea ce ne dorim suntem obișnuiți să le reproșăm celor din jur, adică ne este mult mai ușor să transmitem celuilalt nemulțumirea și frustrarea noastră printr-un reproș. Uităm adesea că atunci când ne exprimăm dorințele și gândurile printr-un reproș, în spate se află de fapt o cerere, o nevoie a noastră pe care ne este greu să o exprimăm. Mai nou văd că unii politicieni (nu chiar toți) și-au făcut un obicei de a ataca scrierile jurnaliștilor despre domniile lor. Orice nemulțumire a unui jurnalist consacrat, sau ne, fie el chiar prieten cu aceștia la adresa unui politician este imediat taxată de aceștia sau de cei de lângă ei. Și toate acestea din dorința de a transmite adversarului politic frustrarea și nemulțumirea lui.

Cum ar fi oare dacă acești politicieni, acești factori de decizie ai urbei noastre ar schimba abordarea mesajului transmis unul celuilalt? Probabil că celălalt nu s-ar mai simți lezat. Cum ar fi ca totul să fie transformat într-o cerere, iar când cel ce primește cererea ar putea fi mulțumit de ce a primit. Din păcate politicienii noștri (repet nu toți) se mulțumesc cu expresii gen: nu faci nimic pentru acest oraș, nu-ți pasă decât de partidul tău, de acoliții tăi, vrei sa fi tu stăpânul atotputernic, etc. Cum ar fi dacă am reformula aceste expresii, invitând persoana căreia se adresează la atenție asupra lui, nu la acuze și reproșuri. Atunci când reproșăm cuiva ceva (recunosc și eu am făcut-o de multe ori), transmitem faptul că acel individ, în cazul nostru acel politician orice ar face sau orice ar spune este insuficient, oferim acel sentiment de neputință al celuilalt și încercăm tot mai mult prin orice mijloc să lăsăm imaginea unui personaj care minimalizează valoarea personală.

Cum ar fi dacă am reformula aceste mesaje sub forma; „mi-aș dori să văd că-ți pasă de acest oraș, să văd că-ți pasă de nevoile cetățenilor, de îmbunătățirea condițiilor de trai al acestora”. Cu siguranță mesajul transmis celuilalt nu ar mai fi perceput ca un reproș, ci mai degrabă ar deveni o cerere prin care ar transmite nevoile și dorințele noastre.

Oare ar fi posibil ca politicienii fie de la PSD, PNL, ALDE, UDMR, etc să încerce odată să transforme un repros într-o cerere. Să încerce să reformuleze un mesaj care acuză comportamentul celuilalt, ceea ce face sau ceea ce nu face celălalt, printr-un mesaj în care sa fie transpuse simtirile și nevoile noastre.

Cred că în acest mod, o parte din comunicarea dintre ei, politicienii s-ar putea îmbunați, iar astfel poate ar fi și ei mai multumiți atât de ceea ce primesc cât și de ceea ce oferă.

Sau poate când acest lucru se va întâmpla va veni sfârșitul lumii. Cine mai știe!

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) reamintește alegătorilor români care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri locale în 5 iunie 2016 că se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa de reședință până cel mai târziu pe data de 21 aprilie 2016.

Pentru aceasta, este nevoie să depună la primar o cerere scrisă, datată și semnată, al cărei model este disponibil pe site-ul Autorității, la adresa http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2016/02/0112-13-15.pdf

Cetățenii români cu drept de vot care au solicitat să fie înscriși în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru alegerile locale din 5 iunie îşi vor exercita dreptul de vot numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa și vor figura numai în listele electorale permanente ale respectivei circumscripţii, în conformitate cu prevederile  art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

De asemenea, AEP reamintește cetățenilor cu drept de vot ai Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România şi care nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări că pot solicita primarului să fie înscriși în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc. Potrivit calendarului electoral aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2015, până cel mai târziu pe data de 21 aprilie, primarul, împreună cu formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, actualizează listele complementare.

Precizăm că, potrivit art. 21 alin (1) din Legea nr. 115/2015, listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.

In vederea sprijinirii cetăţenilor, în ceea ce priveşte punerea în legalitate cu acte de identitate,  Serviciile de evidenţă a persoanelor de pe raza judeţului cu sprijinul secţiilor de poliţie şi al administraţiei publice locale organizează activităţi în teren, după următorul program:

Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Arad face un apel către toţi cetăţenii judeţului Arad pentru a verifica periodic termenul de valabilitate al actelor de identitate, în vederea evitării situaţiilor neplăcute în care pot deveni contravenienţi la prevederile legii.

Astfel, întrucât în sarcina cetăţeanului român se stabileşte obligaţia de a deţine un act de identitate valabil – titularul, va solicita personal eliberarea acestuia:

în termen de 15 zile de la producerea unuia dintre următoarele evenimente:

          – împlinirea vârstei de 14 ani;

- dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii;

- în cazul schimbării domiciliului;

- în cazul schimbării denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;

          – în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;

          – în cazul deteriorării actului de identitate;

          – în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;

          – când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;

          – în cazul schimbării sexului

          – în cazul anulării;

cu minimum 15 zile, sau, cu maxim 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al actului de identitate, titularul, va solicita Serviciului de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu eliberarea unui nou document.

Pentru eliberarea actului de identitatesolicitanţii acestuia vor prezenta următoarele documente:

-         Cererea tip pentru eliberarea actului de identitate;

-         certificatul de naştere, în original şi copie;

-         certificatul de căsătorie, în original şi copie;

-         hotărârea de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie (după caz);

-         certificatul de deces al soţului/soţiei decedate, în cazul soţului supravieţuitor în original şi copie (după caz);

-         certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original şi copie (după caz);

-         dovada adresei de domiciliu;

-         consimţământul proprietarului spaţiului de locuit (după caz);

-         taxa pentru eliberarea actului de identitate în valoare de 7 lei;

-         taxa extrajudiciară de timbru în valoare de 4 lei.

Menţionăm faptul că declaraţia găzduitorului de primire în spaţiu, poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de la secţia de poliţie rurală competentă teritorial, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

În situaţia în care cetăţenii nu respectă termenele stabilite prin lege pentru punerea în legalitate cu acte de identitate, aceştia vor fi sancţionaţi contravenţional cu amendă cuprinsă între 40 lei şi 80 lei.”