A mai rămas puțin până când chitarele vor răsuna din nou la poalele Castelului Mocioni de la Bulci, unde toată suflarea (din țară, dar nu numai) nostalgică după perioada hippie se întrunește pentru cel mai colorat și frumos eveniment de peste an, ajuns la cea de a 15-a ediție.

Trei dintre organizatori, Orlando Toader, Silviu Turc și Daniel Julean (în calitate de consultant și artist participant) au anunțat astăzi, într-o conferință de presă, lista definitivă a celor care vor urca, în 28 și 29 iulie 2023, pe scena de Bulci Fest, nu neapărat în această ordine: Mircea Baniciu & Band (Vladi Cnejevici și Teo Boar), Mircea Vintilă, Adrian Ivanițchi, Marius Bațu, Ada Milea & Bobo Burlăcianu, Mircea Bodolan, Florin Chilian, Cătălin Stepa, Adrian Beznă, Jul Baldovin, Daniel Julean & Nicoleta Brola, Cristian Buică, Corso, Ale & Fly, Oliver Goilean, Monica Cojocaru. În deschidere, pe scenă vor evolua tinere speranțe ale folk-rock-ului arădean.

Alături de organizatori este, ca de fiecare dată, Primăria Bata, prin primarul Ion Micurescu și viceprimarul Ladislau Heleport. Edilii șefi ai comunei nu au participat la conferință, fiind ocupați, la ora desfășurării acesteia, cu amenajarea frumosului loc în care se ține festivalul.

Trebuie remarcat faptul că eforturile pentru organizarea Bulci Fest nu ar fi posibile, însă, fără implicare privată, și aici vorbim despre Laura Flowers, ziarul NewsAr.ro, SC Filip SRL, Selin’s, SC Luar SRL, Von Meister, care vin să completeze bugetul alocat de autoritățile locale din comuna arădeană. Iar atmosfera nu ar fi la fel de plăcută fără contribuția celor de la Wine Princess.

Ca de obicei, intrarea la festival, camparea și parcarea vor fi gratuite.

Pace, muzică și dragoste!

La a 9 a ediţie festivalul conceput de un localnic Baci Ghiuri a lui Hămfău a căpătat suflu de pe vremea când eram dascăl castelan.

Acum într-o Casă dinainte cu perne pat cu iucă de copil mic, lampă, lămpas, furcă, localnicul şi muieruţa Ciocăneaua au adus de toate ca festivalul părădăicilor să capete animare.

Alţi vecini, neamuri, şogori au venit să ajute cu de toate ştiut fiind faptul că părădaica era o sursă de subzistenţă cultivată pe răzoare iar zama de părădaică se folosea la sosuri sau dată pe grumaz după o răchie cu mărjele ..Văsălie, Nana lui Litău Zmău Visi, mulţi săteni au pomenit strădania lor sub semnul trecerii lor la Casa dinăine cu Semnul Crucii!

Tocana cu crumpe şi pită moale la goştie au făcut casă bună cu murmurul Pădurii unde e situat Castelul. Acum Bacea mneu şi Ciocăneaua au de ce să fie la fală, cu primar, viceprimar căci Tradiţia, Hărnicia, Portul grăiesc măceneşte!

Floare Cândea

Sâmbătă şi duminică (10 – 11 septembrie), la Săvârșin, se desfășoară cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului de literatură dedicat scriitorului Dorel Sibii.

Dorel Sibii a fost un cunoscut scriitor arădean, autor a mai multor cărţi de poezie, proză şi teatru pentru copii. După dispariţia la numai 53 de ani, un grup de scriitori membri ai Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România şi colaboratori ai Revistei de Cultură „Arca” au hotărât să lanseze un Festival şi Concurs literar la Săvârşin care să-i poarte numele.

Pe parcursul celor XVII ediţii, festivalul a crescut în calitate, ajungând să depăşească interesul local, devenind unul de impact naţional. La fiecare ediţie are loc o dezbatere pe o temă literară de mare interes şi actualitate. Participanţii susţin o lectură publică din creaţiile lor iar la final se acordă premii celor mai performanţi scriitori prezenţi la festival.

De câţiva ani, printre amfitrionii Festivalului „Dorel Sibii” de la Săvârşin se numără şi Fundaţia culturală „Principesa Margareta”, care, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, acordă, an de an, un premiu substanţial unui scriitor consacrat participant.

Festivalul de Literatură „Dorel Sibii” se află la a XVIII a ediţie la care vor participa scriitori din Arad şi judeţele limitrofe (Timiş, Hunedoara, Bihor,). Au loc dezbateri, mese rotunde, lecturi publice şi acordare de premii.

Evenimentul îşi propune stimularea şi valorificarea creaţiei literare, confruntarea de idei, contacte între scriitori şi public prin lecture publice, dezbateri pe teme literare.

Program

Sâmbătă, 10 septembrie

Ora 11.00 – Castelul Regal:

• Acordarea Premiilor la concursul de creaţie literară a tinerilor participanţi la Tabăra de Literatură a Tinerilor Scriitori – Căsoaia, Arad, Săvârşin – ediţia 2016.
• - Acordarea Premiului pentru literatură a Fundaţiei „Principesa Margareta”, ediţia 2016

Ora 12.00 – Primăria Săvârşin:

Dezbatere cu tema: Poezia în grai bănăţean.

1. Creaţii în lectura autorilor invitaţi.

2. Teme de discuţie:

- Folclor sau creaţie originală? Pseudoliteratură sau un curs paralel liric? Kitsch sau umor neaoş? Moare poezia în grai?

Ora 15.00 – Masă festivă şi foc de tabără pe deal „la Moşu Miu”. Seară de poezie.

Duminică, 11 septembrie

Ora 11.00 – Plecarea invitaţilor

Castelul Universitar Macea din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” a găzduit, în perioada 12-18 iulie 2016, Academia Itinerantă ANDREI ŞERBAN, ediţia a V-a, iar luni după amiază, la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, cunoscutul regizor şi tinerii actori au prezentat publicului arădean rezultatele obținute şi câteva scene din texte scrise de Shakespeare, Turgheniev și Sarah Kane.

Regizorul Andrei Șerban a mulțumit d-nei Ministru al Culturii Corina Șuteu, dlui primar dr. ing. Gheorghe Falcă, dnei director al Centrului Municipal de Cultură Daniela Pădurean Andreica, dnei prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, pentru locaţia pusă la dispoziţia actorilor de a se pregăti la Castelul Universitar Macea și directorului Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, Bogdan Costea.

Cu această ocazie, regizorul Andrei Şerban i-a oferit d-nei prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, cartea Cartea Atelierelor, al cărei autor este.

„Am avut oportunitatea să îl întâlnim pe domnul regizor Andrei Șerban în cadrul celei de-a V-a ediții a Academiei Itinerante „Andrei Șerban”, care și-a prezentat rezultatele la Teatrul Clasic din Arad. Întâlnirea a fost una deosebită din toate punctele de vedere, în primul rând al părții artistice şi prelucrării unor scene scrise de scriitori celebri. S-au prezentat câteva scene din Richard al III-lea de William Shakespeare, din Comedia Erorilor și altele, dar și câteva monologuri, iar la final o simulare de sunet și mișcare. Actorii s-au prezentat într-un mod deosebit, iar domnul Andrei Șerban fiind lumina care a supervizat și coordonat tot evenimentul. M-a bucurat foarte mult onoranta asociere cu Universitatea noastră, prin Castelul Universitar Macea, care, așa cum spunea şi domnul Andrei Șerban, oferă un spațiu inedit de desfășurare pentru astfel de acțiuni. Sperăm ca această academie să revină în fiecare an în Arad, sub egida Primăriei din Arad la Castelul din Macea al Universității noastre. Am avut posibilitatea să stau puțin de vorbă cu domnia sa, dânsul oferindu-mi în dar o carte scrisă de dumnealui despre Academia Itinerantă, Cartea Atelierelor și ne-am exprimat reciproc dorința și speranța că această acțiune va continua”, a subliniat prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiș”.

Am fost acasă la Festivalul părădăicilor! Se spune că, în viaţă, contează “Cei şapte ani”petrecuţi şi poate nu întâmplător această a şaptea ediţie a dus mulţi arădeni şi nu numai la Castel, care au lăsat “Produs de Cluj “şi au ales să cuştulească “Produs de Macea”!

Cât oi trăi nu voi uita că am plecat desculţă din sat, am lăsat târnaţul şi tinda şi am învăţat  la oraş să nu fac de ocară neamul ,meu de păcurari, “din tată-n fiu” cum îi zâs-a locului!

Voie bună la Castel! Din fereşti îmi zâmbea “Amintirea” celor zece ani unde am păstorit ca dăscăliţă!

Peste treizeci de standuri, cu de toate, părădăici, piparcă, plăcintă, răchie, brânză, produse de casă, de pescărie, pită cu clop, zamă ghi părădaică, miere de albine ,  lebeniţă răcită în fântâna cu vighire produse naturale  ş.a. au făcut deliciul spectatorilor!

Peste tot, muzica răsuna ca un clopot! Poate nu întâmplător, Castelul se regăseşte între cele TREI BISERICI ! Ortodoxă, Baptistă, Catolică! Trinitatea…

Pentru prima oară, am păşit în TINDA MĂCEANĂ! O prezenţă inedită! Doi vecini din Cutoş, un cartier din apropiere, s-au ortăcit şi au avut un stand ..aparte! Este vorba despre scriitorul în grai, în civilie, vameş, Ioan Alexandru Ardelean a lui Crumpa, cu nume de scenă, Baci Ghiuri a lui Hămfău-Găzdoi şi găzdoaia, rapsod local, Elena Stoian cu porecla Ciocăneaua!

Se stătea în prag , la rând să se chipuiască cu gazdele !

O măceană, o prietenă din copilărie, Icuţa lu Vezanu, Floarea Curtuţiu îmi zice cu o taină nebănuită – “Tolvai, Floare, dacă ştiam şi io vă dădeam ceva din casă”!

În sfârşit, povestea mea e una, cu fir roşu de ..părădaică! În tindă măceană dar şi la alte standuri am admirat părădăici cu nume şoade dar gust delicios-Prinţul negru-Black Prince, Cherry, Inimă de ..bou..Negre de Crimeea! Părădăici în formă de gogoşar, piparcă de culoare vinetei, părădăici ca prunele botoşele , mov, cât nucile! “Unde oare aş găsi părădaică din vemea copilăriei mele?” am întrebat-o pe Nana Măricuţa! “Noa bene! Aştea-s faină dar nu-s bune de fert în iehi cu ţelofan şi saliţir! Nu-s ghi zamă ghi părădaică da îs  mândreaţă!”îmi zice o altă nănuţă care avea un minunat stand!

Şi uite -aşa , nu mă săturai să mă găştesc şi să mă ocoşesc cu gazdele mele! Că doar nu îi greu să fii gosc în satul tău!

Am păşit pă ţoale de zdrenţe , mai bine decât să mi se fluture pămucă..pardon ..vată pe băţ şi păpuşi gonflabile ..

Am hodinit pe laviţa cu gurgoi şi am văzut în lădoi câteva produse vechi -cum ar fi-vârtelniţă, război de ţesut, cizme negre cu tureac, chipuri vechi, icoane , lipidee -”peretari” cum cerea să i se vândă un turist…

Furca, fuiorul, lingura de învărtit în cădlan, ţoale, măsăriţe, cusături vechi  şi de perete dar şi de folosit , la îndemână cu înscrisuri specifice “Gâsculiţă ga ga ga lasă-mă în casa ta”, jilău au făcut deliciul trecătorilor! Care au fost ..monitorizaţi de un grup , de voluntari, din Italia, Spania, Portugalia , care împărţeau şi lipeau pe piept o bulinuţă ,că semn că se numărau cei dornici de o zi de vis dedicată unui produs casnic, pe cât de banal-părădaica!  pe atât de gustos , care însoţea , la câmp, ţăranul, cu şoanca, apa rece din ol şi clisa friptă!.Cea mai iubită ..părădaica a fost primarul, Ioan Mercea ,care a ales să fie în ..trend ..şi a îmbrăcat un tricou roşu!

A fost gosc, şi Bace Toghiere, un Brand Crişana! Tare aş fi vrută să întreb trecători, câţi ştiu de acest Brand Naţional! Scriitor în grai fonetic, scriitor în limbaj cult, compozitor şi textier! Iată atribute care ne încumetă să nu ne pară rău c-am văndrocit la Macea alături de cei care îşi sărbătoresc un produs care le asigură de zeci de  ani subsistenţa!

Şi apu n-am gătat de povestit! Costum local, izmene în doi laţi, jlarfe, clop negru , zobon şi tricolori purta bacea nost.. fain ficior ..fost Ghiuri!

Ciocăneaua, Lenuţa, avea o ceapţă în păr de parcă îi înflorea zâmbetul ! Haine de stat, de mătase, zagie cu fodre, patru rânduri de poale , cu loză şi rişelite dar şi spătăi cusut cu motive florale!

Cei care vizionau TINDA erau goştiţi cu plăcintă coardă şi pită cu unsoare şi piparcă râjinită usturoaie , lebeniţă răcită şi apă rece din olcuţe! Pe dosoaie brodate şi apretate, aşa cum stă bine unor găzdoi!

Un moment fericit s-a consumat tot în tindă! Un vechi animator cultural, IOAN CHIŞEUAN şi-a lansat un CD cu un titlu inspirat din întreaga carieră-Jocuri din Câmpia Aradului culese de la talentaţi muzicanţi.Ciotea, Marin ţâganu, Lişcu, Pişti, Trucu ş.a acompaniaţi de formaţia Rapsodia.

Festivalul s-a bucurat şi de o ..mascotă local-.marinărească, un localnic, de-a lu Mauru, care de fală, şi-a făcut o salbă din produse locale pe care ..o juca după muzică! O piparcă ghioabă , care,de fapt , era părădaică mi-a dat voi să îi sărut culoarea! Mov! Apoi am ţucat brâncuţele celor care mi-au făcut o bucurie! Tinda măceană! Faină rânduială!

Astfel am ..mas ..la un POPAS ACAS! Nu am uitat să aprind şi nişte chietruţe de la toltiş, să nu mă zăuite neamul meu măcean! Ştiu cum toată localitatea vibra ! Şi presa toată se bucura!

Acest reportaj l-am trăit! Nu este un foileton! Dar se vrea o pledoarie pentru Autenticul local!

Aş vrea să se mai audă de aceşti inimoşi localnici! Şi de Ansamblul Edera şi de mentorul lor, Eugenia Deac!

Noi? Suntem “corturari” !Noi cântăm, jucăm, nu manelizăm!

Am tămâiat casa de la bloc cu un fir de busuioc adus de la Macea!

Am avut din nou pentru o zi “Păşuş” de Macea! Dar cine mă aude , oare!

Felicitări! Proprietari de bun gust!

Pe la tinda măceană şi nu numai, pe Aleea Poeţilor Ardeleni de lângă Teiul eminescian, s-au preumblat, ca ş “grofiţele” de altădată, Claudia Boghicevici, părintele Budeanu, Iustin Cionca, Horia Truţă, primarul Ioan Mercea , Sorin  Victor Roman,  Constantin Traian Igaş,  ş.a

-Şi totuşi cum rămâne!

– Cu ce m-am ales din viaţă!

Imaginile sunt grăitoare!!

Florica RANTA CÂNDEA – Fiică a satului, Descendenta din proza scriitorului C. Marandiuc

Odată cu comasarea secţiei TBC de la Bulci cu Spitalul Municipal, “Castelul de la Bulci” a intrat în proprietatea Primăriei Arad. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare, iar o eventuală renovare ar costa Primăria undeva la peste două milioane de euro, după care implicit ar urma cheltuielile de administrare.

Primarul Gheorghe Falcă a ţinut să facă cunoscut acest fapt, într-o conferinţă de presă pe care a organizată astăzi înainte de începerea şedinţei ordinare de Consiliu Local Municipal. Proiectul de hotărâre care face referire la clădirea de la Bulci se afla şi pe ordinea de zi, la poziţia cu numărul zece.

„Castelul de la Bulci va fi transferat în domeniul public, apoi probabil în domeniul privat și probabil se va face apoi o evaluare şi apoi se va vinde. Clădirea este a Primăriei după fuziunea cu Spitalul Municipal. Este foarte greu de administrat o astfel de clădire. Ce am putea face cu acea clădire? Sunt două variante: o ținem sau o dăm. Ca să o ţinem trebuie să o modernizăm dar avem nevoie de fonduri europene de minim 2-3 milioane de euro, apoi trebuie administrată, trebuie angajați, iar asta e foarte greu. Eu cred că bani din fondurile europene trebuie îndreptaţi spre municipiu”, a spus primarul Gheorghe Falcă

Edilul şef a dorit să facă personal această precizare, pentru a nu fi  bănuit de alte jocuri sau suspiciuni, susţinînd că se va încerca printr-o altă hotărâre, trecerea acestui edificiu în patrimoniul privat al municipiului, după care va fi scos la vânzare.