Primăria Municipiului Arad și Societatea RECONS vă aduc la cunoștință faptul că, începând cu data de 03.03.2025, cardul pentru persoanele cu dizabilități eliberat în baza Legii 448/2006 este valabil doar pe locurile special amenajate conform art.65 din Legea 448/2006.

Totodată în conformitate cu HCLM Arad 526/2024 în baza art. 16 (3) din anexa 1.2.1, abonamentele gratuite se pot solicita în următoarele condiții:

• Deținerea unei decizii de încadrare în grad de handicap;
• Deținerea unui autoturism în proprietate (soț/soție);
• Domiciliul este pe raza județului Arad.

Pentru mai multe informații vă rugăm să vă adresați reprezentanților S.C. RECONS S.A la sediul din Piața Catedralei nr.12-13, programul de lucru fiind următorul:

• De luni până joi, între orele 08.00-16.00,
• Vineri în intervalul orar 08.00-14.00.

Informații suplimentare pot fi obținute și telefonic apelând numărul 0257-252100.

Informăm contribuabilii că din această lună la casieriile Direcției Venituri a Municipiului Arad este disponibil serviciul de plată cu cardul bancar. Terminalele POS sunt instalate la sediul Direcției Venituri (str.Mucius Scaevola), la casieriile de la Primărie (Palatul Cenad), de la Piața Fortuna precum și la punctele de lucru amenajate la Serviciul Public Comunitar de Evidența a Persoanelor (Mall Galeria) și la Registrul Auto Român.

Un specialist în securitate a demonstrat pentru Daily Mail cât de uşor se pot fura datele de pe cardurile de credit. Astfel, este nevoie doar ca răufăcătorul să stea la mai puţin de 15 cm de victimă şi, prin tehnologii ca NFC (near field communication) sau RFID (radio frequency identification), le fură acestora datele de pe card.

Specialistul în securitate David Bryan a explicat că hackerii îşi pot procura cu uşurinţă de pe internet un cititor RFID sau, chiar mai simplu, pot descărca pe telefon o aplicaţie care face acelaşi lucru: preia semnalul wireless emis de card în momentul în care se face o plată şi salvează datele de pe card.

Apoi, hackerii transferă respectivele date într-un alt dispozitiv, care poate fi cumpărat de pe internet cu preţuri între 300 şi 400 de dolari, care clonează cardul.

Un studiu al firmei de securitate Norton arată că 70% dintre cardurile existente în momentul actual pe piaţă sunt vulnerabile în faţa atacurilor.

Singurele date pe care hackerii nu le pot citi se referă la codul de trei cifre de pe spatele cardului, însă cumpărăturile cu cardul în magazine pot fi efectuate şi fără acest cod, scrie Daily Mail.

Sursa: gandul.info

Marți, 13 ianuarie a.c., un jandarm aflat în serviciu de pază și protecție a unei instituții publice din municipiul Arad, a intervenit pentru a ajuta două persoane să recupereze bunurile pierdute.

În prima situație, jandarmul a observat o sumă de bani căzută pe jos. Deoarece în jur nu se aflau alte persoane, a întreprins demersurile necesare pentru a-l identifica pe cel care care a pierdut banii.

A doua zi, miercuri 14 ianuarie, la sediul instituției unde jandarmul își desfășoară activitatea, s-a prezentat un bărbat în vârstă de aproape 70 de ani, domiciliat în municipiul Arad, care a precizat că a pierdut suma de 450 lei. În urma verificărilor efectuate și cu ajutorul imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere, s-a stabilit că persoana care a pierdut banii este respectivul bărbat. El a transmis mulțumiri pentru ajutorul acordat.

În cea de a doua situație, la interval de câteva minute de primul caz, jandarmul a găsit un card bancar căzut la intrarea în instituție. După demersurile întreprinse și proprietarul acestuia a fost identificat, fiind vorba de un bărbat în vârstă de 35 de ani, din județul Suceava, care își are locul de muncă în municipiul Arad. El a reintrat, în scurt timp, în posesia cardului pierdut.

La slujbele din ultima perioadă, părintele Cleopa Jurj, duhovnic la Mănăstirea Gai, le-a vorbit enoriaşilor despre cardul de sănătate, sfătuindu-i să nu accepte acest instrument şi să nu devină donatori de organe, pentru că ar putea fi “vânaţi pentru organele lor”. Preotul s-a referit, în biserică, şi la presupuse cazuri de dispariţii de oameni care ar fi fost victime ale traficanţilor de organe.

Contactat de Mediafax, părintele Cleopa Jurj a confirmat că le recomandă enoriaşilor să nu accepte cardurile de sănătate. “Doar plecând de la faptul că, citit invers, «card» înseamnă «drac», spune totul despre această unealtă a diavolului. Va conţine informaţii prin care oamenii pot fi controlaţi foarte uşor. Dacă oamenii acceptă să fie donatori de organe, pot deveni vânaţi pentru organele lor”, a declarat părintele Cleopa.

El a susţinut că doar le face recomandări enoriaşilor, şi nu le cere imperativ. “Fiecare va decide, în cele din urmă. Eu nu le cer imperativ, le spun ce cred. Cei care vin la mănăstire sunt precum copiii mei, trebuie să îi sfătuiesc, să le spun ceea ce ştiu”, a afirmat preotul.

Referitor la presuspusele cazuri de dispariţii de oameni despre care a vorbit la slujbe, părintele Cleopa a spus: “Am auzit că au existat cazuri în străinătate, bătrâni găsiţi în pădure fără organe. Trebuie luate în considerare toate aceste lucruri”.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Aradului au spus că este vorba despre opinii pe un subiect asupra căruia “Biserica Ortodoxă nu şi-a exprimat încă o poziţie oficială”. “Biserica Ortodoxă nu şi-a exprimat încă o poziţie oficială în legătură cu anumite subiecte aflate în dezbaterea publică, precum cardul de sănătate, cifra 666 sau identificarea biometrică. Părintele Cleopa are nişte opinii. Fiecare îşi asumă responsabilitatea afirmaţiilor, care trebuie să fie raportate la credinţa autentică”, a declarat consilierul cultural al Arhiepiscopiei Aradului, Vasile Pop.

Pe site-ul Patriarhiei Române scrie că “Biserica binecuvintează orice practică medicală în vederea reducerii suferinţei din lume, prin urmare şi transplantul efectuat cu respect faţă de primitor şi de donator, viu sau mort”.

“Biserica previne însă pe toţi să înţeleagă transplantul ca pe o practică medicală menită înlăturării suferinţei membrilor ei şi nu ca pe una care să alimenteze ideea autonomiei vieţii fizice şi a eternizării acesteia, în detrimentul credinţei în viata eternă (adevărata viaţă) şi neglijându-se pregătirea pentru aceasta”, se mai arată pe site.

Pe de altă parte, directorul Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate (CJAS), Gheorghe Domşa, a spus că asiguraţii pot alege informaţiile confidenţiale care sunt incluse în cipul cardului şi pot opta să devină sau nu donatori de organe.

“Informaţiile incluse sunt stabilite împreună cu beneficiarul şi sunt asigurate împotriva fraudei prin sisteme de protecţie a datelor. Prelevarea de organe este opţională”, a spus Domşa, adăugând că nu doreşte să intre “în polemică cu oameni ai Bisericii care le oferă alte informaţii enoriaşilor”.

În luna decembrie a anului trecut, Casa Naţională de Asigurărilor de Sănătate (CNAS) a lansat primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.

Lansarea cardurilor electronice de asigurări de sănătate a avut loc la Arad pentru că în judeţ a fost testat sistemul, cu ajutorul a 16 medici de familie şi a 320 de pacienţi, care primiseră carduri neactivate, folosite doar pentru calibrarea reţelei informative.

Conform reprezentanţilor CNAS prezenţi la lansare, cipurile cardurilor vor conţine, în afara informaţiilor despre afecţiunile şi tratamentele pacienţilor, şi datele de contact ale medicului de familie şi ale două persoane apropiate

Distribuirea cardurilor la nivel naţional ar urma să aibă loc din 2014.