Deputatul PSD Dorel Căprar crede că Gheorghe Falcă și cei din suita sa nu au căderea morală să își asocieze nici măcar tangențial numele cu reușita administrației timișorene de a dobândi titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

„Sigur că personajului în cauză nu îi lipsește tupeul, nici lui și nici alaiului de aplaudaci, aliniați în spatele său ori conectați la robinetul de evacuare a banului public în neant.

Nu merită nici măcar să le menționez numele, însă e bine ca arădenii să știe ce joc mizerabil practică acești indivizi care după ce au tocat milioane și milioane de Euro sub pretextul dobândirii unui statut intangibil, încearcă acum să se lipească artificial de Timișoara.

Falcă și uzina de tocat bani nu fac altceva decât să încerce să capitalizeze succesul admnistrației timișorene și să mascheze propriul eșec care ne-a costat și așa enorm. S-a văzut foarte bine la vremea respectivă cât de marginal a fost considerat conceptul debil pe care au încercat să-l promoveze kulturnicii primarului.

Să le reamintesc arădenilor câți bani au stricat acești paraziți, cum s-au plimbat aiurea pe la Bruxelles, cum au înființat asociații, ONG-uri și multe alte structuri de devalizat fonduri publice. Îi sfătuiesc să tacă, măcar acum și să se bucure că sunt încă liberi iar dacă roșesc la aceste vorbe înseamnă că le-a mai rămas totuși un dram de bun simț.

Meritul aparține exclusiv echipei din Timișoara care a dezvoltat un concept și un slogan solid și a reușit să le impună în fața unui juriu exigent, motiv pentru care merită toate laudele”, precizează deputatul PSD Dorel Căprar.

Miercuri, 19 august, în Sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ a avut loc o întâlnire de lucru și schimb de experiență cu instituții de cultură din orașe înfrățite cu municipiul Arad. Întâlnirea s-a desfășurat sub deviza « Împreună pentru un spațiu cultural european comun ».

Întâlnirea a fost prezidată de viceprimarulBognar Levente și a debutat cu prezentarea conceptului de candidatură pentru titlul de Capitală europeană a culturii. La discuții a participat și Daniela Pădurean Andreica, directorul executiv al Centrului Municipal de Cultură Arad.  Andrei Ando, directorul executiv al Asociației Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021a prezentat cei cinci piloni, cele cinci direcții pe care va fi structurată și conturată candidatura orașului nostru : ecoactiv, interactiv, artactiv, activIT, voiceactiv. Au fost expuse, de asemenea, propunerile de proiecte pentru anul 2021, printre care și înființarea unui muzeu al democrației europene.

La rândul lor, reprezentanții orașelor înfrățite au prezentat proiectele instituțiilor de cultură pe care le reprezintă, au exprimat disponibilitatea și dorința de a contribui la proiectele propuse.

La această întâlnire s-au pus bazele unei rețele culturale comune, iar un punct important în dosarul de candidatură al Aradului la titlul de Capitală europeană a culturii va fi tocmai această rețea de cooperare culturală și proiectele derulate în parteneriat cu orașele înfrățite.

Au participat la întâlnire doamna Bernadette De Cat – președinte al Consiliului Local Heist-op-den-Berg (Belgia) și al Centrului Cultural Zwaneberg; domnul viceprimar Konya Istvan (Gyula, Ungaria), o delegație din partea orașului ungar Pecs  – domnul viceprimar Ori Laszlo, domnul Decsi Istvan – consilier local, domnul VinczeBalazs – director al Zsolnay Cultural Quarter și doamna Judit Muller – director al Muzeului JanusPannonius. De asemenea, la această întâlnire a participat o delegație din partea orașului sârb Zrenjanin – domnul viceprimar DuskoRadisic și domnul Dragomir Radovanac – consilier local și o delegație din partea orașului ungar Mezohegyes – domnul primar Mityko Zsolt și domnul Krcsmeri Tibor – consilier local și președintele comisiei pentru educație, cultură și sport.

Zilele Aradului sunt organizate de Centrul Municipal de Cultură şisusţin candidatura Aradului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Cartea „Istoria Spitalului Municipal Arad”, scrisă de prof. dr. Alexandru Dumnici, medic chirurg, a fost lansată, miercuri, cu scopul de a promova valorile culturale, istorice şi patrimoniul oraşului în perspectiva obţinerii titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021.

Evenimentul a avut loc în sala Regele Ferdinand a Palatului Administrativ din Arad, în prezenţa primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a viceprimarului Levente Bognar, a preşedintelui Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, dar şi a numeroşi medici, istorici, foşti angajaţi ai spitalului dar şi cadre didactice şi studenţi de la Facultatea de Medicină din Arad.

În deschiderea evenimentului, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă a spus că „este foarte important să ne scriem trecutul pentru că astfel dăm dovada că suntem educaţi pentru prezent”.

„Când reuşeşti să scrii o istorie înseamnă că ţi-ai lăsat amprenta ta, în istorie. Aradul are momente de mare sclipire, inclusiv actul medical desfăşurat în Spitalul Municipal, iar noi, bazându-ne pe aceste momente putem să ne scriem viitorul, ceea ce reprezintă pentru noi o mare provocare”, a spus Gheorghe Falcă.

Prof. dr. Alexandru Dumnici a precizat cu această ocazie că şi-a dorit să scrie o „carte de identitate a spitalului”, dar şi să scoată în evidenţă clădirea de patrimoniu în care acesta funcţionează şi să aducă un omagiu medicilor care şi-a desfăşurat activitatea, de sute de ani, în această unitate medicală.

„Spitalul are o clădire emblematică, care exprimă cultura acestei zone. Pe de altă parte, aici au fost trataţi, de-a lungul timpului, zeci de mii de bolnavi. Cartea este un pios omagiu pentru oamenii în halatele albe care au muncit din greu să salveze vieţi în acest spital”, a explicat dr. Dumnici Alexandru.

În paralel cu lansarea cărţii, în sala Regele Ferdinand a fost amenajată o expoziţie de fotografii document care scot în evidenţă activitatea spitalului, încă de pe vremea când în această unitate medicală munceau măicuţe.

La finalul evenimentului primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă i-a înmânat autorului o plachetă şi o diplomă pentru merite deosebite în promovarea valorilor cultural- istorice şi a patrimoniului municipiului Arad, în cadrul proiectului “Istoria Spitalului Municipal Arad”.

Cartea Istoria Spitalului Municipal Arad a fost editată şi tipărită în cadrul unui proiect cu finanţare neramburasabilă, finanţat de Primăria Municipiului Arad, prin Centrul Municipal de Cultură Arad şi accesat de Asociaţia Qult-Ar Arad.

scris de: Cristian Țițca

Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la orașul meu de suflet, Arad, simt ceva ce îmi furnică șirea spinării. Există în fiecare arădean o sămânță de patriotism local mare cât Calea Lactee. Dar, în același timp, eu, ca produs al unei urbe industriale și comerciale, am la purtător compasul și echerul inginerului care vede prima oară defectul proiectului și nu se pierde în vise ireale.
Așadar, de ceva vreme încoace, ni se vinde un proiect mort din fașă. „Arad- capitală culturală” este poate cea mai simplă metodă de amețit mințile naivilor care cred că Aradul este totul, iar în afara lui e neantul. Eu însă cred că ne-am cam grăbit cu apreciatul.
În vremurile în care peste Arad nu era primar Falcă ci Dorel Popa, am avut ocazia să citesc un studiu extrem de elaborat, efectuat de o firmă canadiană specializată în dezvoltare urbană, prin care erau definite căile de succes ale orașului de pe Mureș. Oamenii care au muncit la această lucrare au luat în calcul sute de parametri: apropierile geografice, rute de transport, capacitate de producție, demografie, sistem educațional, multilingvism, abilități sociale și lista ar putea continua. În concluzie, studiul cu pricina a fost făcut așa cum scrie la manual.
S-a pornit de la următoarea întrebare: „Ce își dorește și ce poate deveni orașul Arad?”. Adică, Aradul dorește să devină un oraș universitar? Sau unul turistic? Poate un oraș cultural? Cine știe… un hub high-tech?…. Ei bine, după ce au fost analizate toate căile, concluzia a fost una singură: Aradul a fost, este și trebuie să rămână un oraș industrial. Două universități leșinate nu ne transformă în centru universitar, oricât ne-am ruga noi Celui de Sus. Proximitatea Timișoarei ne ucide fără drept de apel. Oraș turistic? Ce să vizitezi în Arad? Ne-o place nouă stilul art-nouveu în arhitectură. Dar nu suntem singurul oraș făcut după acest model. Ia mai vedeți Oradea, Târgu-Mureș sau Alba Iulia. Oraș cultural? În afară de Slavici și Doinaș nu am dat culturii române mari nume. Ce să mai zic celei mondiale?!
E clar ca bună ziua. Noi, arădenii, știm să facem tot, de la șuruburi la automobile, trenuri, avioane,.. Dar nu le avem cu poezia, arta plastică, muzica etc. Puținele nume mari oferite culturii de Arad sunt mai degrabă excepția care întărește regula decât un motiv de a ne arunca cu capul înainte într-un asemenea proiect degrabă pierzătoriu, dar de bani înfometat. Pentru că, până la urmă, totul se reduce la bani. Avem nu știu ce comitet de inițiativă care se ocupă de promovarea Aradului ca viitoare capitală culturală a Europei. Avem și un ONG care lucrează la dublaj cu acesta. Nu avem însă transparență. Noi nu știm câte fonduri au fost alocate acestui proiect. Nu știm cum au fost folosiți banii. Știm doar că orgoliul nostru local se simte mângâiat. Un film de patru minute lansat pe internet nu înseamnă promovare. Dar nici nu știm cât a costat acesta. Cum au fost acordați de mai marii urbei banii pentru realizarea acestui film? Licitație publică? Atribuire directă? O fi pierdut regizorul un pariu? Nimeni nu știe, deoarece revenim la cuvântul cheie: TRANSPARENȚĂ! Iar transparența lipsește.
Dar, decât să vedem ce nu se poate, haideți să punem reflectoarele pe ceea ce poate oferi Aradul culturii europene timp de un an de zile (presupunem prin absurd că vom deveni capitală culturală). Avem, așadar, o Filarmonică unde toată lumea se ceartă cu toată lumea. Individual și în grup, în funcție de fișa postului. Cu un director care trimite epistole retarde ziariștilor pentru că doar atât îl poate duce capul: să se certe cu presa! Avem șaișpe mii de festivaluri de teatru pe an la care participă ca invitați exact aceleași trupe, festival de festival. Avem două-trei galerii de artă în care nu poți expune decât dacă ești artist plastic din grupul care trebuie. Avem o flială locală a Uniunii Scriitorilor de îți vine să fugi în Nicaragua (într-o zi, nu va mai dura mult, voi dezvolta și subiectul acesta).
Cu ce să îi dăm pe spate pe europeni, fraților?
Eventual cu lipsa transparenței în utilizarea banului public. Suntem și noi curioși să aflăm ce ONG-uri, ce firme, ce funcționari publici și ce organe de presă împart în tăcere banul gros al credulității noastre.

Reprezentanţii Asociaţiei “Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021” anunţă că persoanele interesate mai au la dispoziţie două zile pentru a-şi depune dosarul de candidatură pentru un post în cadrul asociaţiei.

Asociaţiei “Arad, Capitală Europeană a Culturii 2021” organizează în data de 22 octombrie 2014 interviurile de angajare pentru posturile vacante de expert comunicare, expert relaţii internaţionale şi expert scriere de proiecte. Scrisorile de intenţie (care vor conţine viziunea candidatului referitor la strategia Aradului în această competiţie, respectiv aportul candidatului la activitatea Asociaţiei), însoţite de un CV detaliat în limbile română şi engleză, în format pdf., o fotografie recentă şi o scrisoare de recomandare de la ultimul loc de muncă (dacă aplicantul a mai fost angajat) vor fi trimise până în data de 18 octombrie 2014, ora 00.00, la adresa de e-mail andreiando@gmail.com şi evenimentearad2021@gmail.com.

Aplicanţii trebuie să fie cunoscători a cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională, preferabil engleză sau germană, să aibă disponibilitate la deplasări şi la program de lucru prelungit, foarte bune abilităţi de folosire a computerului.

Selectarea personalului Asociaţiei se va realiza în urma unui interviu, care va avea loc pe 22 octombrie 2014, iar candidaţii care vor trece de această etapă vor susţine şi o probă scrisă pe data de 3 noiembrie 2014.

A început Conferinţa Culturală  Internaţională ”Resurse şi politici culturale”, eveniment organizat de Primăria Municipiului Arad în parteneriat cu europarlamentarul Iosif Matula. Sala Ferdinand a Primăriei Arad a deschis astăzi larg porţile pentru profesioniştii culturii locale.  Începând cu ora 10.00, aici s-au adunat peste primaria,100 de actori ai vieţii culturale locale, de la directori şi angajaţi ai instituţiilor de cultură, la artişti, critici, profesori universitari, reprezentanţi ai ONG-urilor cu activitate culturală, consilieri locali şi judeţeni. Conferinţa Internaţională  „Resurse şi politici culturale”,  organizată în zilele de 4 şi 5 martie 2014, la Arad, şi moderată de jurnalistul Andrei Ando, a fost deschidă de primarul Municipiului Arad,  domnul Gheorghe Falcă.  „Aradul a intrat în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană pentru a câștiga, iar istoria sa, care a început acum un mileniu, îi oferă suficiente argumente pentru a crede în acest obiectiv”, a declarat, în deschiderea lucrărilor, primarul Gheorghe Falcă. „Dacă  vrem să câștigăm, nu e mai puțin adevărat că foarte importantă pentru noi este competiția în sine. Știm că anii comunismului ne-au îndepărtat de statutul e cel mai puternic centru economic al Transilvaniei, pe care l-am avut în 1937. Totodată e limpede că Aradul e un oraș a cărui prosperitate crește de mai bine de 10 ani. E o prosperitate economică pe care vrem să o transferăm și către schimbarea statutului cultural al orașului, redându-i dimensiunea culturală europeană.  E un proces în care suntem încrezători, pentru că suntem pregătiți să învățăm de la profesioniști. Iar dacă Aradul vizează un statut european de seamă, primul lucru pe care îl putem face este acela de a deveni locul de întâlnire al profesioniștilor culturali ai Europei”, a precizat primarul Gheorghe Falcă.

Prima prezentare a aparţinut domnului Robert Palmer (Scoţia), expert consultant în sectorul cultural, şi a vizat „procedeul de Mapare a Resurselor Culturale”. Robert Palmer a vorbit despre studiul realizat, în anul 2009, în 30 de ţări, despre problemele culturii – poziţionarea şi statutul culturii, rolul culturii în dezvoltarea regională,  managementul cultural, rezistenţa la schimbare şi nou, rezolvarea diferendului între vechi şi nou în cultură, susţinerea inovaţiei în domeniu, implicarea cetăţenilor în actul cultural, planificarea culturală şi politicile culturale.

Robert Palmer a vorbit şi despre şansele Aradului la câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană şi despre schimbarea de mentalitate în cultură.  „Politicile culturale au nevoie de implicare dumneavoastră. Oraşul are nevoie de dumneavoastră,  dacă doriţi să câştigaţi această importantă luptă”, a fost concluzia lui Robert Palmer.

Corina Şuteu, expert şi trainer în managementul cultural, politici culturale europene şi cooperare culturală, a vorbit actorilor vieţii culturale locale despre politicile culturale europene şi româneşti, despre şansele Aradului la câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, identificând provocările politicilor culturale româneşti.

Trainerul în management cultural a indicat şi cele mai importante chei de citire a Aradului în lupta pentru titlu (diversitatea etnică, spectaculozitatea arhitecturală, o poartă către vest, diversitatea religioasă, inovaţia industrială), dar şi despre alegerile pe care va trebui să le facă oraşul nostru (a juca cartea culturală împreună cu Timişoara sau singur, a insista asupra identităţii locale sau a transforma oraşul într-unul global etc.).

Carlos Fernandes (Portugalia),  Facultatea de studii de turism din cadrul Institutului Politehnic din Castelo Viana, a abordat tema tursimului cultural, insistând pe noul concept de turism: turismul ca experienţă. Carlos Fernandes a insistat pe obiectivele turismului actual, pe modalităţile de atingere a acestora, pe schimbarea comportamentului turistic şi pe ţinta turiştilor care urmăresc „the best deal”.

Conferinţa culturală internaţională a continuat cu o prezentare a Parcului Natural Luna Mureşului, făcută de domnul Paul Hac, directorul parcului, dar şi a Braţului Mureşului la Szeged, făcută de domnul Voros Csaba (Ungaria), Fundaţia „Szeged Heritage Society”.

Actorii vieţii culturale locale au fost chemaţi mai apoi să participe la partea cea mai dinamică a primei zile a conferinţei internaţionale: atelierele Analiză SWOT şi Turism cultural.

[nggallery id=110]

În cursul săptămânii viitoare la Parlamentul European de la Bruxelles va avea loc cea mai amplă acțiune de promovare a candidaturii Aradului pentru  titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Inițiatorii organizării acestui eveniment, europarlamentarul Iosif Matula și primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, au anunţat evenimentul pe conturile lor de Facebook, postând afişul acţiunii şi mesajul „Competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 începe pentru Arad printr-un eveniment organizat la Bruxelles”.
Evenimentul va cuprinde o expoziție cu 50 de fotografii reprezentative pentru orașul nostru, precum și o expoziție cu 20 de tablouri a trei pictori arădeni. Timp de două zile vor rula și două filme, unul de prezentare a municipiului Arad, al doilea despre multiculturalitatea și coabitarea cu minoritățile etnice. Evenimentul va cuprinde și degustarea unor produse tradiționale românești de pe meleaguri arădene.
Manifestarea din Parlamentul European se va bucura de participarea Ambasadorului României la Bruxelles, Excelenţa Sa Ştefan Tinca, a unui număr însemnat de europarlamentari şi membri ai Comitetului Regiunilor precum şi a reprezentanţilor instituţiilor de cultură europene.
Pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 vor mai candida orașele Timișoara, Iași, Cluj Napoca și Brașov.