BRUXELLES. Rolul extrem de important pe care îl joacă Republica Moldova în dezvoltarea Uniunii Europene a fost dezbătut la Bruxelles, în Parlamentul European. „Am avut onoarea să particip la dezbaterea din Parlamentul European privind Europa de Est și, în special, viitorul Moldovei, desfășurată pe 24 septembrie. Scopul acestei dezbateri a fost prezentarea conceptului de subprogram destinat Republicii Moldova, care va putea fi aplicat și altor țări din cadrul Parteneriatului Estic. Acest program propune asigurarea finanțării cetățenilor, antreprenorilor și autorităților publice locale. Programul se bazează pe necesitățile prioritare ale cetățenilor, antreprenorilor și autorităților publice locale, aceștia devenind beneficiari direcți ai finanțărilor din Uniunea Europeană.

Acest concept al subprogramului pentru Parteneriatul Estic (EaP) poate fi un factor declanșator pentru o nouă inițiativă emblematică europeană care poate transforma prioritățile de luptă cu crizele, migrație și schimbări climatice, în prioritățile de creștere și extindere. Această prioritate de creștere poate fi decisivă în schimbarea tendințele EXIT, în perspectiva pieței mai mari, accesul forței de muncă și noile regiuni geografice ale Uniunii Europene”, a transmis europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PPE).

Dezbaterea a fost co-organizată de Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor – IDEP Moldova, și PPE (Partidul Popular European), având suportul fostului președinte Traian Băsescu. Discuțiile s-au încheiat cu o recepție și o prezentare a vinurilor din regiunile Republicii Moldova, invitat fiind și europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PPE).

Biroul de presă

Cabinet Europarlamentar Gheorghe Falcă

BRUXELLES. Un vot extrem de important pentru România a fost dat în Comisia pentru

bugete din Parlamentul European. Practic, s-a aprobat raportul inițiat de Siegried MUREȘAN, europarlamentar PPE, privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a oferi asistență României, Italiei și Austriei. Europarlamentarul Gheorghe FALCĂ, PPE, a votat raportul susținând că „prin aceste alocări din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene se poate răspunde într-un mod rapid, eficient și flexibil la situațiile de urgență, pentru a demonstra solidaritatea cu populația regiunilor lovite de catastrofe naturale”.

„Vorbim de un total de 293.551.794 euro, sumă totală care va fi mobilizată pentru România, Italia și Austria în regiunile afectate de dezastre naturale. Din această sumă 8,19 milioane euro vor fi alocate pentru despăgubirile din România – Suceava, Bacău, Neamț. Am aprobat acest raport fiind convins că urmărește să conducă la o mobilizare rapidă a sumelor, în semn de solidaritate europeană. De asemenea, susțin că în cazul unor dezastre naturale este necesară o asistență financiară de urgență prin intermediul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)”, a transmis europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PPE).

Sumele alocate de la Bruxelles vin ca urmare a inundațiilor devastatoare din 2018. Pe 7 septembrie 2018 România a depus o solicitare pentru despăgubiri incluse în cadrul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. „Raportul avizat în Comisia de bugete va intra în aplicare de îndată, fiind vorba de situații ce au vizat calamitățile naturale. Cele 8,19 milioane de euro urmează să ajungă în cel mai scurt timp în România, Uniunea Europeană prin acest Fond al solidarității fiind, încă o dată, alături de țările membre care se confruntă cu astfel de dezastre naturale”, a mai subliniat europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PPE).

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă a participat marţi, 4 decembrie 2018, la un summit dedicat schimburilor de cunoștințe și colaborării pe tema transformării digitale. Provocarea Orașelor Digitale (DCC) a reunit primarii orașelor participante la acest program.

Într-o zi plină de prezentări și discuții, Markku Markkula, Prim-vicepreședintele Comitetului European al Regiunilor și Raportorul pentru Programul Europa Digitală, a deschis dezbaterea, numind-o „un pas revoluționar înainte pentru orașe”.

Preluând ștafeta, Slawomir Tokarski, Directorul pentru Inovare și producție de vârf în cadrul Comisiei Europene, a accentuat importanța fuziunii dintre politicile digitale, industriale și urbane. Domnul Tokarski a invitat, de asemenea, participanții să se inspire și să învețe unul de la altul pentru a întări Provocarea Orașelor Digitale și pentru a răspunde mai bine provocărilor din societate. Dana Eleftheriadou, Șeful Echipei pentru Tehnologii avansate a Comisiei Europene a prezentat o sinteză a Provocării Orașelor Digitale până în prezent și viziunea pentru viitor.

Franc Weerwind, primarul orașului Almere și Membru responsabil pentru Conexiunea Digitală în Consiliul Economic din Amsterdam, a prezentat povestea de succes a Zonei Metropolitane Amsterdam, care se numără printre cele șase orașe Mentor din cadrul Provocării.

„Zona Metropolitană Amsterdam este unul dintre Mentorii din cadrul acestui program deoarece credem că este important să împărtășim altor orașe viziunea noastră privind cunoașterea și inovarea, dar permiteți-mi să vă asigur că povestea noastră de succes a luat naștere și datorită cunoștințelor și inovațiilor venite din orașele dumneavoastră”, a declarat domnul Primar Weerwind.

În cadrul celor 4 sesiuni tematice, toți primarii au prezentat viziunea orașelor lor:

Exemplele prezentate despre modul cum se conturează o strategie și un „brand” au fost: Sloganul „REal” Granada (Spania), prima strategie elenă „smart city”, cea a orașului Herakleion (Grecia), gestionarea talentelor tinere din orașul Derry (Marea Britanie) și „orașul conectat” Gelsenkirchen (Germania).

Clusterul ROBOCAST al orașului Pori (Finalnda), planul de guvernanță inteligentă al orașului Alcoy (Spania), vehiculele care se conduc singure din orașul Padova (Italia) și „Smart Costa Blanca” (Spania) au fost exemple despre cum se poate reinventa dezvoltarea prin intermediul tehnologiei și datelor.

Abilitățile și capacitatea de inserție profesională au fost ilustrate prin incubatoarelor din Salonic (Grecia), comunitățile universitare din L’Aquila (Italia) și Iași (România) și parteneriatele public-privat pentru competențe digitale din Trikala (Grecia).

În cadrul ultimei sesiuni, cu tema „deschiderea investițiilor”, proiectul „Powerhouse” al orașului Rijeka (Croația) a fost prezentat alături de modelul bugetării participative din Municipiul Arad (România), de planul orașului Kavala (Grecia) pentru utilizarea „brand”-ului Provocării Orașelor Digitale ca instrument de atragere a investițiilor, de munca depusă de Agenția pentru Investiții din Sofia (Bulgaria) pentru a atrage fonduri externe și experiența orașului Algeciras (Spania) cu Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR și cu Provocarea Orașelor Digitale, ca instrument pentru o strategie urbană mai precis direcționată.

Primarii au semnat o Declarație privind angajamentul lor de a coopera pentru transformarea digitală și dezvoltarea inteligentă, o adevărată reușită pentru rețea.

„15 oraşe europene au intrat în acest proiect. Avem 6 oraşe mentor care ne pregătesc să avem o strategie pe digitalizare în luna iulie 2019. M-a bucurat faptul că Aradul este considerat al treilea oraş smart şi pe mobilitate din România, m-a bucurat aprecierea faţă de sistemul de dezvoltare şi investiţii din Arad. Chiar am fost solicitat să ţin o prelegere despre sistemul de investiţii publice şi private din Arad, pentru că dânşii apreciază atât investiţiile din Arad, cât şi dezvoltarea economică, numărul de locuri de muncă care a crescut  în municipiul Arad”, a declarat primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă.

Pornind de la factorii care contribuie la stimularea ecosistemelor dinamice de inovare, utilizarea tehnologiilor de ultimă oră, creșterea competențelor, extinderea infrastructurii și impulsionarea schimbării prin intermediul rețelelor de colaborare, orașele au convenit:

• Să dezvolte și să testeze inițiative politice noi într-o abordare colaborativă cu alte orașe, pentru a profita de beneficiile transformării digitale.
• Să consolideze colaborarea între centrele de inovare, clustere, centrele tehnologice de inovare digitală, laboratoare de fabricație (“fab labs”), incubatoare, acceleratoare și capitalul de risc pentru a oferi servicii de înaltă calitate întreprinderilor și cetățenilor prin promovarea modelelor de dezvoltare bazate pe cerere.
• Să coopereze în ceea ce privește noile modele de afaceri și parteneriate pentru a dezvolta excelența locală, cunoștințele și talentele, pentru a sprijini spiritul antreprenorial și a îmbunătăți calificarea forței de muncă.
• Să exploreze oportunități de investiții îndrăznețe pentru transformarea digitală a economiei locale, utilizând un amestec de instrumente financiare;
• Să se implice în crearea unei rețele permanente formate din orașe europene care promovează agenda transformării digitale, schimbul de cunoștințe și dezvoltarea inteligentă.

Ca parte din acest acord, primarii s-au angajat să revizuiască în mod regulat rezultatele și progresul Declarației de cooperare și să adopte măsurile adecvate pentru sprijinirea transformării digitale și a oportunităților și provocărilor legate de aceasta.

     Este vorba despre Ucu Dima și Narcis Bănățean. Aceștia au făcut parte dintr-o delegație a TLDE România care în perioada 22-24 Septembrie s-a deplasat în Belgia pentru mai multe vizite de lucru.

     În primele doua zile aceștia au fost prezenți la Bruxelles la sediul central ALDE Europa, unde au participat la ședințe de lucru și seminarii care au avut ca principale teme de discuție proiectele și acțiunile LYMEC (Organizația Tinerilor Liberali din Europa ) , organizație din care TLDE România face parte.

     Luni, 24 Septembrie tinerii s-au întâlnit la Parlamentul European cu Renate Weber(Europarlamentar din partea ALDE Romania) alături de care au discutat teme de actualitate printre care ar fi negocierile purtate cu Marea Britanie pentru brexit și consecințele unei astfel de decizii , referendumul național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 Octombrie 2018 dar și teme politice din România.

     “Experiența unei astfel de deplasări este unică ,câștigi cunoștințe administrativ/politice, Doamna Weber fiind printre cei mai vocali și respectați Europarlamentari care reprezintă România la Bruxelles, iar noi am avut ocazia sa dialogăm cu aceasta.”- a declarat Ucu Dima , Președintele TLDE Arad

     În altă ordine de idei, cu referire la referendumul din 6 și 7 Octombrie, Ucu Dima ne-a declarat că susține și este în totalitate de acord cu declarația Președintelui ALDE Romania Calin Popescu Tariceanu care spune recomandă votanților ALDE să voteze conform propriei conștiințe , ținând cont că societatea românească este mai degrabă conservatoare și ultimul sondaj indică faptul că 85% din cei intervievați vor vota în favoarea modificării pentru definirea familiei tradiționale ca uniunea dintre un bărbat și o femeie , iar 77% din votanții ALDE, la fel , susțin acest punct de vedere.

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, în calitate de preşedinte al Sucursalei AMR Vest şi membru al Delegaţiei României la Comitetul European, a participat joi,1 februarie 2018, la semnarea Alianţei pentru Coeziune, o coaliție care consideră că politica de coeziune a UE trebuie să rămână, în continuare, unul din pilonii viitorului UE.

“De ce este importantă această Alianță? Fiindcă ne dorim o Europă unită, o Europă puternică şi care să funcționeze bine pentru toate comunitățile. Dar și fiindcă trebuie contrate toate opiniile recente care încep să se contureze și care vorbesc despre renaționalizarea politicilor europene. Ori, unitatea, trebuie să rămână ideea principală.“, a afirmat Preşedintele Comitetului European al Regiunilor, domnul Karl -Heinz Lambertz, în prezenţă căruia a avut loc semnarea acestui document extrem de important.

Alianța a fost creată prin cooperarea între principalele asociații europene de orașe și regiuni și Comitetul European al Regiunilor. Ea solicită ca bugetul UE după anul 2020 să susţină în continuare  politica de coeziune, să o facă mai eficientă și mai accesibilă pentru toate regiunile Uniunii Europene. Reprezentanţii autorităţilor locale din România sunt cu atât mai interesaţi de aceste politici de coeziune cu cât sunt singurele în măsură să ducă la dispariţia decalajelor dintre state, regiuni sau localități.

Zilele acestea primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, participă la a 127-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, la Bruxelles.

Principalele subiecte abordate sunt: poziţia CoR cu privire la politica de coeziune a UE, viitorul buget al UE,  investițiile regionale după 2020 şi nu în ultimul rând politica în domeniul transporturilor, cu accent pe taxele de drum, care trebuie să reflecte mai bine costurile reale ale transportului rutier.

“Prima întâlnire la care am participat a fost în grupul Partidului Popular European, unde s-a ridicat problema unei legiferări serioase în ceea ce priveşte  convieţuirea oamenilor cu aşa numitele <<specii care generează conflicte >> în special cu, carnivorele mari, în condiții de siguranță maximă. Presiunea exercitată de activitatea umană asupra habitatelor naturale ale multor specii, dar şi comportamentul adesea inadecvat al oamenilor față de aceste animale generează astfel de conflicte. De aceea se impune o legiferare fermă a acestui domeniu.

Tot în cursul zilei de azi urmează să particip la dezbateri în cadru cărora vor fi prezenţi prim-ministrul Portugaliei, António Costa, și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Viitorul Uniunii Europene va fi supus dezbaterii”, a declarat primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă.

Cu ocazia plenarei CoR s-a stabilit şi intervalul în care ar putea avea loc alegerile Europarlamentare, respectiv 23-26 mai 2019.

În altă ordine de idei, grupul PPE şi-a anunţat în 2019, vizita în România, ţara noastră având Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Municipiul Arad a fost reprezentat, pentru al patrulea an consecutiv, la „Open Doors Day – Ziua porţilor deschise la instituţiile europene din Bruxelles”, evenimentul având loc în clădirea „Jacques Delors“ a Comitetului Regiunilor (CoR).

Cu această ocazie, la Bruxelles, în ziua de 6 mai, a fost prezentă o delegație a Centrului Municipal de Cultură.

La standul dedicat municipiului Arad, vizitatorii au primit materiale de promovare a orașului și produse tradiţionale din județ, diverse sortimente de țuică, vin roșu, cozonac, pogăcele, cârnați afumați.

De asemenea, au mai fost prezentate scurt metraje realizare la Arad, dar și un film de promovare a patrimoniului din centrul Aradului și a muzeelor și colecțiilor care pot fi vizitate în Arad.

Potrivit estimărilor organizatorilor, în timpul zilei de sâmbătă, la evenimentul de la Bruxelles, la care oraşele şi regiunile din Europa au avut şansa să se prezinte, au fost prezenți peste 1700 de vizitatori.

Din România au participat municipiul Arad, județul Harghita și orașe din regiunea Nord-Est.

Comitetul Regiunilor (CoR) a organizat ediția 2017 a manifestării „Open Day – Ziua porților deschise la instituțiile europene din Bruxelles” pentru participarea orașelor, provinciilor și regiunilor din Europa cu standuri de promovare și prezentare. 

În acest an, nu a existat o temă unitară la nivel inter-instituțional, dar Comitetul Regiunilor a decis să lanseze, pentru regiunile și orașele care organizează standuri în incinta sa, tema „Mândru/ă de regiunea mea/orașul meu”.

Premierul României Sorin Grindeanu și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker au avut o discuție constructivă în cadrul întâlnirii de astăzi, 17 februarie 2017. La întrevedere au mai participat comisarul european Corina Creţu și ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu.

Cei doi oficiali au discutat despre ultimele evoluții din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și despre lupta împotriva corupției. Președintele Juncker a salutat recenta decizie a Guvernului român de abrogare a ordonanței de urgență care periclita progresele realizate ani de zile în acest domeniu.

Prim-ministrul Grindeanu și președintele Juncker au convenit asupra importanței unei largi consultări a principalelor părți interesate și a unui proces democratic pe care să-l parcurgă orice măsură care va fi adoptată în viitor. Transparența și deschiderea vor fi esențiale pentru restabilirea și menținerea încrederii și stabilității. Președintele Juncker l-a încurajat pe premierul român Grindeanu să continue lupta împotriva corupției și a oferit autorităților române sprijinul Comisiei Europene. Președintele Juncker a reiterat intenția de încheiere a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în timpul mandatului său în condițiile în care România își va îndeplini obiectivele de referință necesare. Calea pentru atingerea acestor obiective de referință este stabilită în mod clar în rapoartele Comisiei privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

De asemenea, cei doi oficiali au abordat pe scurt situația economică a României. Președintele l-a încurajat pe premier să continue punerea în aplicare a reformelor în vederea modernizării economice și sociale, în același timp cu dezvoltarea unei politici fiscale responsabile. Au convenit să lucreze împreună în continuare în vederea îmbunătățirii capacității de absorbție a fondurilor europene în România.

La rândul său, premierul s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu Comisia Europeană în ceea ce privește Agenda Europeană de Apărare. În cursul întâlnirii, s-a abordat de asemenea problema migrației. Președintele Juncker a salutat contribuția României la Poliția de Frontieră și la Garda de Coastă la nivel european pentru securizarea frontierelor externe comune ale Uniunii, precum și eforturile României de consolidare a solidarității în domeniul migrației și azilului.

Dat fiind faptul că România marchează 10 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, premierul României și președintele Juncker au discutat, de asemenea, despre viitorul UE cu 27 de state membre, înaintea Summit-ului de la Roma, din luna martie, precum și despre Președinția română a Consiliului din prima jumătate a anului 2019. Președinția va fi o perioadă importantă pentru finalizarea chestiunilor legislative restante înainte de încheierea actualului mandat al Parlamentului European.

Președintele Juncker și-a exprimat încrederea că mandatul Președinției române va fi unul foarte bun în 2019 și a oferit sprijinul deplin și expertiza Comisiei pe tot parcursul procesului.

În contextul pozițiilor publice generate de promovarea de către Guvern a textelor legislative privind amendarea Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, premierul României, Sorin Grindeanu, a transmis astăzi președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, o scrisoare în care argumentează contextul și rațiunile adoptării acestor modificări legislative. Scrisoarea adresată oficialilor europeni poate fi consultată atașat.

Vă prezentăm mai jos scrisoarea:

Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi o temă de maxim interes.

Prin Delegaţia noastră permanentă vă voi transmite şi textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului Penal şi proiectul de lege cu privire la graţiere. De la bun început, doresc să precizez că, în realitate, este vorba despre două lucruri diferite: primul pachet, compus din cele două legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului şi care vor urma procesul legislativ obişnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislaţiei române cu prevederile Directivei 343/ 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale.

În ceea ce priveşte tematica graţierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române şi condițiile precare de detenţie, situaţie care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an – conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiţie din fostul guvern).

Subliniez faptul că ambele proiecte legislative vor intra în procedură de dezbatere parlamentară obişnuită, asigurând astfel parcurgerea integrală a tuturor etapelor prevăzute de Constituţia României.

Cel de-al treilea act normativ se referă la adoptarea Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală. Alegerea procedurii de adoptare a unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului decurge din Constituţia României care prevede în articolul 147 alin (1) că „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei şi pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 405/ 2016, s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituţionale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din conţinutul acestei legi se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. De asemenea, Curtea a constatat că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare a determinat Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Totodată, Curtea a constatat că fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.

În ceea ce priveşte valoarea plafonului, precizez că acesta a fost introdus la recomandarea Curţii Constituţionale, care a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu. Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menţionat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanţă inclusiv cu recomandările instituţiilor europene.

După cum cunoaşteţi, lipsa de coerenţă dintre o decizie constituţională şi prevederile declarate neconstituţionale ar putea conduce la vid legislativ, precum şi la o interpretare şi aplicare neunitară a acestor prevederi.

De asemenea, au fost avute în vedere şi recomandările Comisiei de la Veneţia din 2013 asupra relaţiei dintre răspunderea ministerială politică şi cea penală, potrivit căreia prevederile penale naţionale cu privire la “abuzul în serviciu”, “abuz de putere” şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă.

Este esențial și faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, reţinând cele expuse în Raportul Comisiei de la Veneţia a invitat organismele legislative ale statelor membre ale căror reglementări penale includ încă dispoziţii generale referitoare la “abuzul în serviciu” să ia în considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispoziţii, în scopul de a limita domeniul lor de aplicare, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia. De menţionat că abuzul în serviciu nu a fost eliminat din legislaţie, ci s-a vizat înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din art. 246 din Codul Penal din 1969 şi ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma „îndeplineşte prin încălcarea legii”, în conformitate cu deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale.

Acestea sunt principale elemente care au determinat necesitatea unei Ordonanţe de Urgenţă care va fi transmisă Parlamentului pentru dezbatere, aprobare, modificare sau respingere.

Aşteptăm cu interes părerea dumneavoastră asupra textelor, iar ministrul justiţiei vă va sta la dispoziţie pentru obţinerea tuturor clarificărilor necesare, inclusiv printr-o eventuală deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat să aibă o discuţie cu dumneavoastră pe această temă, dacă programul dumneavoastră permite.

În încheiere, doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, şi reiterez angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic.

]]> https://www.aradreporter.ro/vezi-aici-ce-scrisoare-a-trimis-ministrul-grindeanu-la-bruxelles/feed/ 0 https://www.aradreporter.ro/open-day-ziua-portilor-deschise-la-institutiile-europene-din-bruxelles/ https://www.aradreporter.ro/open-day-ziua-portilor-deschise-la-institutiile-europene-din-bruxelles/#comments Sat, 28 May 2016 21:34:59 +0000 admin http://www.aradreporter.ro/?p=30045

Municipiul Arad a participat și anul acesta la „Open Day – Ziua porţilor deschise la instituţiile europene din Bruxelles”, eveniment găzduit de Comitetului Regiunilor (CoR). Este cea de-a treia participarea consecutivă a orașului nostru la acest eveniment european.

Reprezentanţii Centrului Municipal de Cultură Arad au expus la evenimentul organizat la Bruxelles pe 28 mai, la standul dedicat Aradului, materiale de promovare a orașului nostru, precum și produse tradiţionale din județ.

Echipa arădeană a reuşit să atragă, pentru al treila an consecutiv, publicul care a decis să ia parte la evenimentul în care şi-au prezentat ofertele un număr de 34 de oraşe şi regiuni din Uniunea Europeană.

Produsele tradiționale din județul Arad i-au cucerit pe cei care s-au oprit să afle mai multe detalii despre oraşul nostru. „Alături de produsele tradiţionale – diverse sortimente de țuică, vin roșu, miere de albine, magiun de prune, cozonac cu nucă, biscuiți, cornulețe cu nucă și dulceață, prăjitură grilliaș – standul Aradului i-a captivat pe cei care au urcat la etajul 5 al clădirii Comitetului Regiunilor prin intermediul a 5 scurt metraje care au rulat pe plasme care au conturat zona dedicată special municipiului nostru și un film documentar care evidențiază patrimoniul construit din zona centrală a orașului.

Mulţi dintre europenii care s-au oprit la standul nostru au plecat acasă cu pliantele care oferă informaţii despre Arad şi cu promisiunea că vor vizita cât de curând municipiul nostru.

Conform estimărilor organizatorilor, în timpul zilei de sâmbătă, la evenimentul de la Bruxelles, la care oraşele şi regiunile din Europa au avut şansa să se prezinte, au fost prezenți peste 2.500 de vizitatori.

Organizatorii le-au pregătit celor care au trecut pragul clădirii Jacques Delors o serie de surprize, atracţia principală încă de la intrarea la etajul al 5-lea al imobilului fiind animatorii profesionişti, care i-au invitat pe vizitatori să-i urmărească pe actorii teatrului Magic Land.

Popasul la cele 34 de standuri pline de informaţii despre oraşele şi regiunile participante, de produsele tradiţionale din zonă, de gageturi şi atenţii dedicate vizitatorilor au fost punctul forte al evenimentului din 28 mai.