Dacă cele 79,9 miliarde de euro, bani europeni pentru România anunțați triumfalist de Iohannis sunt reali și efectivi, înseamnă că Guvernul PNL are resursele necesare pentru dublarea alocațiilor, creșterea pensiilor cu 40% şi majorarea salariilor profesorilor, potrivit legilor în vigoare. Nicio o scuză, niciun pretext nu mai pot fi invocate! România și-ar putea finanța, masiv, din bani europeni, atât investițiile, cât și relansarea economiei.

„Dacă succesul anunțat triumfalist de Iohannis este real – 79,9 miliarde de euro de la UE pentru România, în urma summit-ului de la Bruxelles – înseamnă că Guvernul Orban poate să dubleze alocațiile și să mărească pensiile rapid, exact așa cum spune legea. Zecile de miliarde de euro de la UE ar finanța investițiile, ar relansa economia și ar debloca/asigura resursele necesare pentru majorările de alocații, pensii, salarii, pentru creșterea nivelului de trai în general.

Din păcate, ceea ce Iohannis și PNL vând drept succes epocal este mai degrabă un eșec! România la Bruxelles nu a câștigat, a pierdut! Cele 79,9 miliarde de euro, anunțate de Iohannis, adună la grămadă de toate: alocări aferente exercițiului financiar 2021-2027, sprijin financiar nerambursabil în cadrul planului de relansare economică COVID, împrumuturi care trebuie rambursate, cu dobândă!

Din cele 33,5 de miliarde aferente planului de relansare economică, în varianta ințială 2/3 erau alocări nerambursabile și 1/3 împrumuturi. Iohannis a „reușit” să schimbe proporția – jumătate alocări nerambursabile, jumătate împrumuturi. Practic, România în loc să ia mai mulți bani gratis, îi ia cu împrumut pe care trebuie să-l ramburseze cu dobândă!

Banii nu vin acum, ci cândva în viitor. E nevoie de proiecte, de cofinanțare și cu unii miniștrii precum Grindă la Dezvoltare și Boloș la Fonduri Europene, banii europeni vor rămâne doar pe hârtie! Cel mai puternic argument că România a pierdut, că Iohannis a negociat prost, este comparația cu alte țări care au primit bani în plus. S-au convenit alocări preferențiale suplimentare din fondurile de coeziune pentru Cehia – 1 miliard de euro, Germania – 500 de milioane de euro, Slovenia – 300 de milioane de euro, Belgia – 200 de milioane, Cipru și Finanda – câte 100 de milioane de euro.

Alte țări au reușit să obțină reduceri de la plata contribuției la bugetul european: Germania – 3,6 miliarde de euro, Olanda – 1,9 miliarde de euro, Suedia – 1 miliard de euro, Austria – 565 milioane de euro, Danemarca- 377 de milioane de euro“, declară senatorul PSD Arad Mihai Fifor.

O nouă linie de finanțare europeană se află la dispoziția instituțiilor ce doresc să acceseze fonduri legate de domeniul migrație, integrare și azil acordat cetățenilor. Comisia Europeană, prin Direcția Generală Afaceri Interne și Migrație (DG HOME), a deschis o cerere de propuneri de proiecte a „Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare”. Titlul cererii este „Acțiuni transnaționale privind migrația, azilul și integrarea”. Sunt eligibili pentru accesarea fondurilor entități publice și private, organizații internaționale, ONG-uri, autorități publice locale/regionale/naționale, instituții de tineret și instituții educaționale, servicii de ocupare, companii, IMM-uri etc. Data limită pentru depunerea propunerilor este de 30 ianuarie 2020.  Bugetul aflat la dispoziție este de 21.500.000 €, fiind acordată cofinanțare în procent de maxim 80%. Obiectivul general al programului este de a contribui la gestionarea eficientă a fluxurilor de migraţie și la punerea în aplicare, consolidarea și dezvoltarea politicii comune privind azilul, a protecției subsidiare și a protecției temporare, precum și a politicii comune în domeniul imigrației, respectând, în același timp pe deplin drepturile şi principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

„În perioada 2015-2016, la nivelul Europei s-a înregistrat un flux de migrație ridicat, Uniunea Europeană intervenind cu sprijin financiar și tehnic ce a fost acordat statelor membre. Această nouă linie de finanțare vine în completarea instrumentelor puse la dispoziție pentru o mai bună gestionare a provocărilor în domeniul azilului, al migrației și al frontierelor externe. Consider că avem datoria de a face cunoscute aceste oportunități de finanțare, astfel încât fondurile să fie accesate într-un procent cât mai mare de instituții și entități din România și din Arad”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.