Cum o fi viaţa mea, frumoasă sau urâta, uşoară sau grea,  vreau să vă spun că e viaţa mea. Oricum ar fi ea, eu tot vreau sa las ceva în urmă.  De aceea pe lângă obiectul muncii mele, scaunul de stomatolog, mai şi pictez, adică dau cu pensula în sus, în jos, în stânga sau în dreapta, câteodată şi oblic, adică aştern pe o pânză nişte culori, din care la final am satisfacţia că a ieşit ceva frumos.

Stau de multe ori şi încerc să găsesc răspunsul întrebarilor mele. Nu mă întrebaţi De Ce?. Pentru mine, să plâng pe umărul unui om care mă iubeşte sau mă accept aşa cum sunt, nu mă judecă, a fost de o mie de ori mai bine decât să plâng singur. Le-am încercat şi aş putea face o comparaţie între ele. Sunt genul de om care prefer să petreacă o seară relaxantă cu o prietenă, la un pahar de vin, să vorbim despre oameni, filme, cărți, artă. Mi se pare cu mult mai frumos şi mai terapeutic decât să beau singur o sticlă de vin, urmărind un film sau citind o carte.

Sunt genul de om, de artist, căruia îi place să facă lucruri obişnuite, să cer ajutorul celor din jur, nu să mă apuc să învăţ lucruri noi, asta în viaţa mea de zi cu zi.

Când vorbim despre pictură, aici e cu totul altceva. Totul vine din inspiraţie, tot timpul sunt în căutare de lucruri noi. La mine, vreau ca lucrurile să fie simple, să pictez foarte multe tablouri care să poată fi admirate, aici artistul se abate de la regulile vieţii

Prin artă, prin pictură poţi schimba acele tipare care te aduc mereu în acelaşi punct, de nemulțumire, de frustrare sau de suferință. E foarte  dureros uneori să te confrunți cu realitatea, dar nu ai cum să scapi.

Am ajuns la concluzia că mă cunosc destul de bine şi nu am de gând în niciun fel să mă redescopăr. Ştiu cine sunt, ştiu că îmi place să pictez, să transpir la sală, să joc în filme şi să fiu stomatolog. La mulţi nu le place ce îmi place mie, să fie sănătoşi.

Eu ăsta sunt, Dan Merisca. Pictor, actor, stomatolog şi tot ce vreau eu!

Uj Kriterion Galeria din Miercurea Ciuc găzduiește expoziția Psycho Games, semnată de artistul vizual arădean Adrian Sandu, muzeograf la Complexul Muzeal Arad. Expoziția cuprinde 19 lucrări de gravură în tehnica acvaforte, acvatintă, ac rece, colorate manual și colaj, set de lucrări prezentate și în catalogul, lansat la vernisajul de la Miercurea Ciuc.

”Este foarte rar ca un artist contemporan să nu-şi hibridizeze practica, iar Adrian Sandu a ales să lucreze aproape exclusiv în gravură. În acest fel, el a putut să aibă un demers coerent dar şi profund în interiorul unei practici; în acest spaţiu restrâns, a testat tehnici, forme şi poziţionări, a spus poveşti şi a inventat lumi.

Artistul şi-a găsit părinţi spirituali în artiştii grotescului şi ai fantasticului, la care deformarea este o măsură a virtuozităţii. Lucrările lui, între exces iconografic şi puritate a liniei, apar ca nişte obiecte enigmatice în peisajul contemporan. Probabil că şi modul de expunere le conferă această notă de stranietate. Închise în aceste casete par mai degrabă animale fractale, pe care le întâlnim în muzeele de ştiinţe ale naturii sau în cabinetele de curiozităţi.

Lumea pe care Adrian Sandu o creează este obscură, inconfortabilă, uneori chiar şi pentru el, dar capabilă să-i confere un spaţiu sigur de acţiune în viitor. Uneori este indicat să nu fii conştient de propriile-ţi limite pentru a descoperi alte dimensiuni”. – Vasile Leac

Spațiul galeriei Uj Kriterion a devenit, în timp, loc de întâlnire și expunere a unor nume importante din arta românească contemporană, dar și din străinătate. Printre acestea se remarcă: Mircea Dumitrescu, Csato Jozsef, Aurel Vlad, Ion Grigorescu, Diana Serghiuță, Cosmin Moldovan, Dumitru Gorzo, Laurian Popa etc.

Expoziția este deschisă publicului în perioada 16 februarie-01 aprilie 2017.

Filmul „Frânturi de speranţă” se toarnă până în vară la Arad. Pictorul Dan Merişca debutează în film, în rolul unui artist de succes, care are de luptat pe mai multe fronturi pentru a-şi face o carieră şi în ţară dar şi străinătate.

Alături de el în distribuţie se află şi cunoscuta prezentatoare TV Diana Mariş Costea, în rolul Contesei. Scenariul şi regia aparţin lui Cătălin Dupu, regizor şi actor, care l-a avut ca maestru pe marele Dem Rădulescu. Iubita pictorului în poveste este Sandra Ţepurică, în rolul actriţei Gloria o găsim pe Andrada Dupu, care vine de la Bucureşti, iar comisarul Gabriel Voinescu este interpretat de Dan Stoica.

Pictorul Dan Merişca a declarat: Am dorit mult ca filmul să fie turnat în judeţul nostru, asta din mai multe motive. La început am vrut un scurt-metraj, după care am fost provocaţi să trecem la categorie grea. Sunt încântat de scenariu, de oamenii cu care lucrez şi că pot promova arta de calitate. Îmi place mult filmul, iar pentru acesta, ne dorim să fie pe gustul multora”.

Proiectul independent, Frânturi de speranţă, mai are cel puţin o particularitate: „Probabil de la filmul Luchian nicio producţie românească nu a mai prezentat la cadru atâtea tablouri, dar nu e rău, din contră.”, a menţionat regizorul bucureştean Cătălin Dupu, nominalizat până acum la un festival de film internaţional.

În toamnă mergem la premiera naţională, care va avea loc în oraşul nostru, probabil la sfârşitul lui septembrie iar realizatorii ne anunţă că până atunci vom mai avea din partea lor şi alte surprize.

Știam că doctorul Merisca, pe lângă profesia de medic stomatolog, are și o altă profesiune, de credință,  pasiunea pentru pictură. O dovadă de necontestat sunt expozițiile pe care le-a vernisat de-alungul timpului, prezența tablourilor sale în numeroase colecții din țară și străinătate.

Prezent și în spații neconvenționale, l-am regăsit pe cel supranumit „pictorul florilor” la Expo Arad, la AR-Medica, acolo unde își prezintă rezultatele obținute în urma terapiei prin artă, o metodă benefică pentru copiii cu probleme de sănătate. L-am abordat preț de câteva minute pentru a ne oferi detalii referitoare la  această metodă.

„Terapia prin artă sau art-terapia este o metodă prin care arta îl ajuta pe copil sa se înteleagă pe sine, să se elibereze de tensiunile acumulate, de anxietatile cu care se confruntă. Art-terapia îl ajută să-și dezvolte abilitatile de comunicare si să-și exerseze propriile capacități de relaționare cu cei din jurul lor, fie copii, fie adulți. În momentul în care un copil se conectează cu arta, cu pictura în special, acesta uită total de stress, se deconectează total, se autodepășește, mai exact își câștigă curajul și respectul de sine. În timp ce acesta pictează reușește să se concentreze pe o temă anume. Art-terapia este de două feluri; activă și pasivă, dar părerea mea este că cea activă este mai benefică, cel puțin pentru copii. Art-terapia activă colaborează direct cu intelectul copilului oferindu-i acestuia posibilitatea reabilitarii și reintegrării lui in colectiv. Anumite culori cu care copilul este tentat să picteze induc anumite stări sufletești bine determinate. Nu exista modalitate corecta sau gresita in exprimarea emotiilor prin art-terapie. Nu trebuie sa excelezi in pictura sau sculptura. Trebuie doar sa te simti liber si sa te exprimi liber. Si cine poate face asta mai bine decat copiii. Art-terapia invata copiii, si oamenii mari deopotriva, sa se exprime, sa dea frau liber creativitatii. Fie ca este art-terapie prin pictura, art-terapie prin modelaj, art-terapie prin joc, art-terapie prin teatru sau dans, copilul invata sa devina el insusi, sa se exprime liber sa devina increzator in fortele proprii, sa comunice si sa relationeze, intr-un cuvant, sa fie un copil fericit. Art-terapia este o oportunitate pentru fiecare de a se exprima spontan si autentic, o experienta care in timp duce la implinire personala, vindecare emotionala si profunda transformare. Atelierul de art-terapie este locul in care copiii isi exprima emotiile, trairile, temerile si dorintele. Art-terapia se bazeaza pe recunoasterea faptului că gândurile și emoțiile fundamentale, ce vin din inconștient, capată expresie mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Sigur că m-am implicat în acest domeniu, altfel nu puteam vorbi atâta, doar din ce am studiat. Am lucrat cu copii bolnavi, mai ales cu cei internați în spital” ne-a mărturisit artistul Dan Merisca.

Cum desfășoară artistul Dan Merisca ședințle de art-terapie

„De obicei îi împart pe grupe de vârstă apropiată, dar la spital am lucrat cu copii intre 5-13 an, pe anumite teme, cum v-am spus, dar și pe teme libere. Ce era interesant că atunci când le dădeam câte o temă și fiecare exprima ceea ce simțea, de fapt acei copii își puneau pe pânză starile lor sufletești. Să ști că o imagine frumoasă te poate motiva pozitiv pentrut o lungă perioadă de timp dacă o privești din începând din copilarie. După stilul meu de lucru ar fi necesare minim șapte ședinte active, măcar o data pe săptămână timp de două luni. Dar nu mai mult de 60 de minute pentru că atunci intervine suprasolicitarea, implicit pierderea interesului, a atenției. Și mai o precizare, art-terapia trebuie înțeleasă de către cel tratat ca o recompensă nu ca și o obligativitate. Voi continua să ajut copiii cu probleme, de aceea am expus aici la AR-Medica, vreau ca toți cei cu probleme să descopere această metodă de recuperare intitulată art-terapie” a mai precizat artistul Dan Merisca

Ioan Gyuri Pascu a murit în locuinta fostei sale soții, din cartierul bucurestean 23 august. Actorul  avea 55 de ani și suferea de diabet. La ora 4 dimineata i s-a facut rau, iar sotia a sunat la ambulanta. Medicii au incercat sa il resusciteze timp de 45 de minute, insa fara rezultat. Trupul neinsufletit al lui Ioan Gyuri Pascu a fost preluat de legisti, care vor stabili cauza decesului. În 2010, actorul a suferit un infarct si s-a recuperat la Spitalul Universitar din Bucuresti

Dumnezeu să-l odihnească!

Am ajuns la concluzia că doar câteva kilograme în plus pot face o femeie să se simtă jenată în pat. Se poate ajunge la sentimente ce pot conduce spre refuzul unui act sexual și de aici implicit deteriorarea relatiei. Eu sunt de părere că o femeie mai plinuță ar trebui să-și șteargă din minte toate gândurile care îi suprimă bucuria de a petrece clipe erotice frumoase, clipe de neuitat alături de partenerul ei.

Nu sunt un profesor de sex, gen Laura Andreșan dar am făcut câteva sondaje și chiar am experimentat unele lucruri și de aceea dragi cititori aș vrea să le împărtășesc din experiența mea celor cu o gândire mai libertină, fără inhibiții de orice fel.

Credeți sau nu, femeile mai plinuțe au un apetit sexual mult mai mare decât cele slăbănoage și fără discuție sunt mai rezistente la sexul dur. Anumite poziții cum ar fi, woman on top sau doggy style sunt poziții cu un ritm intens care dacă partenera este una costelivă acestea pot deveni neplăcute pentru un bărbat. Nu același lucru îl simte un bărbat atunci când este în pat alaturi de o femeie care are coapsele si posteriorul voluptoase. Nu cred că mai este o noutate pentru nimeni faptul că bărbații se simt atrași de formele feminine. Posteriorul și coapsele voluptoase, sânii mari le incing bărbaților imaginația și le stârnesc dorințele carnale și cu siguranță ei nu vor avea probleme în menținerea unei erecții impresionante. Potrivit unor studii femeile mai voluptoase au mai multe zone erogene de explorat, care pur și simplu te invită la explorare, așa că orice bărbat s-ar simți norocos să aibă ce forme să mângaie în pat.

Ca o părere personală, cred că bărbații sunt atrași de formele care se mișcă în pat. Dacă pe o femeie cu siguranță acest lucru o face să se simtă prost în timpul actului sexual, pe bărbați ți atrage nespus de mult. Așa că orice femeie cu forme, cu ceva colăcei, cu un pic de burtică nu ar trebui să se ascundă când este cu partenerul în pat, ci dimpotrivă să-și arate formele fară nicio reținere.

Așa ca de final aș vrea să vă mai spun ceva, ca să-și facă partenerul fericit din punct de vedere erotic, femeile plinuțe sunt dispuse să recurgă la orice în pat. Cu siguranță din cauza micului complex acestea se implică mai mult în activitățile sexuale și condimentează atmosfera așa cum știu ele mai bine.

Nu vreau să supăr manechinele, femeile care vor să aibă o greutate optimă, departe gândul de mine, vreau doar ca și cele mai plinuțe, cele cu forme apetisante să știe că sunt iubite și chiar au un atu în plus.

În data de 19 mai 2016, în incinta Librăriei Cărtureşti din Arad, de la ora 18, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură ,, Poemul Florilor”, semnată de artistul plastic arădean Dan Merişca. Evenimentul, prezentat de dr. Antoniu Martin, critic de artă, se adresează tuturor iubitorilor de frumos.

,, Expoziţia, care reuneşte 30 de lucrări ale artistului Dan Merişca, propune publicului arădean un periplu inedit în universul floralelor, al abundenţei naturii şi al luminii. Artistul provoacă prin maniera unică în care reuşeşte să convertească materia în emoţii şi, viceversa, emoţiile în formă şi culoare”, a declarat dr. Antoniu Martin, critic de artă.

Rep: Care crezi tu că este relația dintre un părinte și un copil?

Dan Merisca: Se știe că între părinte și copil există o relatie pur emoțională care se bazează pe sentimente de afecțiune și respect. Copiii și părinții sunt orientași genetic să se iubească reciproc, iar imaginea aceasta oferita de iubirea lor este una mirifică.

Rep: Într-un anumit moment rolul părintelui se schimbă, ce părere ai?

Dan Merisca: Relația dintre copil și părinte ajunge într-o perioadă în care rolul părintelui devine nu doar emotional ci și funcțional. În relația cu copilul, rolul emoțional al părintelui se manifestă prin dragostea exercitată de acesta fată de cel mic. La vârsta fragedă a copilului rolul funcțional poate implica lucruri precum hrănirea, schimbarea scutecelor sau îmbăierea celui mic. Astfel, în cazul în care părintele își exercită doar dragostea către copil, dar nu isi exercită rolul functional, copilul riscă să se simtă neglijat. În cazul în care părintele își manifestă doar rolul funcțional și nu-și manifestă dragostea față de copil, acesta din urma poate fi afectat pe termen lung din punct de vedere emoțional. Aceste doua roluri nu pot functiona unul fara celalalt.

Rep: Așa cum e firesc copiii vor crește, cum rămâne cu rolul părintelui?

Dan Merisca: Pe masură ce copiii se dezvoltă, cresc, rolul părintelui devine mai mult funcțional decât emotional, iar lucrurile devin din ce în ce mai dificile pentru parinții care doresc sa fie cei mai buni prieteni pentru micuții lor. Părinții își vor păstra sentimentele în interior deoarece trebuie să facă mai mult pe plan funcțional pentru copiii lor și să impună anumite limite. Aceste limite sunt foarte bune pentru copilul dumneavoastră, deoarece prin această limită acesta învață ce e bine si ce nu. Rolul functional al parintelui devine din ce în ce mai important, acesta ajungand de la schimbatul scutecelor pana la disciplina în cazul temelor sau a programului de joacă.

Rep: Atunci cand ne gândim la a fi părinte sau prieten pentru copilul nostru,

părerile sunt împartite?

Dan Merisca: Dacă doriți sa vă tratati copilul ca pe un prieten, atunci trebuie să întelegeți noțiunea de prieteni, care se poate defini ca fiind un grup de persoane ce au aceleași noțiuni și idei despre viață. Adevărul este, însă, că parinții și copiii au diferite noțiuni despre ceea ce trebuie să facă. Acesta cred că ar fi un motiv pentru care foarte mulți părinți care aleg să își exercite mai mult rolul funcțional și să îi asigure copilului tot ce este necesar, fiind mai mult părinte decât prieten.

Rep: Putem fi în același timp și prieten și părinte pentru copilul nostru?

Dan Merisca: Eu consider că acea limită dintre a fi părinte și prieten pentru copilul tău este foarte subțire și, uneori, ajungem să îi tratăm ca prieteni, în special când acestia încep sa crească. Aceasta o putem numi prietenie, însă ca și părinte poți impune și unele reguli disciplinare, deoarece copilul vă respectă suficient pentru a va asculta. Eu fiind artist, consider că a fi părinte este ceva unic și este asemanat, uneori, cu o artă si nu cu o știință.

Rep: Câteva sfaturi?

Dan Merisca: Un părinte poate fi prieten cu copilul și dacă păstrează niște limite bine definite și clare. Copilul trebuie sa fie conștient că sunteți alături de el pe termen lung.

În nici un caz nu trebuie să fi distant, daca ești distant, nu vei ajunge să-ți cunoști copilul și nici acesta nu va ajunge sa te cunoască. Între tine și copil va fi un minim de încredere. Dacă nu vei fi deschis cu copilul tău și nu vei incerca să comunici cu acesta, relația dintre tine si el va fi cu siguranță una tensionată și superficială. Comunicarea este reciproca si reprezinta piatra de temelie a relatiei, iar daca veti fi distant, veti risca sa va indepartati copilul. Acesta nu trebuie controlat în permanență

Când copilul va sesizeaza faptul că îl controlați continu, acesta va avea tendința să devină rebel și implicit va căuta să vă ascundă unele lucruri.

Vedem pe taraba chioșcului de ziare o seamă de reviste dedicate bărbaților sau cele unde sunt prezentate vedetele și viața lor. În toate aceste reviste ne dăm seama că femeia promovată este cea filiformă, aceasta este considerată femeia sexy, senzuală, atrăgătoare. De aceea dietele pentru slăbit sunt la mare căutare. După mai multe studii efectuate se pare că bărbații obișnuiți preferă femeile voluptoase, cu forme bine definite.

Este un lucru normal ca la televizor sau pe stradă le place să admire femei trase prin inel, însă acasă preferă să se lipească în pat, să strângă în brațe o iubită cu forme feminine pronunţate.

Dar să vedem dacă lucrurile stau cam așa cum le-am descris eu mai sus, de aceea l-am abordat pe artistul, pe pictorul Dan Merisca, pe care l-am rugat să ne confirme sau bineînțeles să ne infirme aceste afirmații.

Rep: Dane, înainte de a dezvolta acest subiect te întreb sincer ce preferi femeiile „șnur” sau cele cu forme?

Dan Merisca: Sincer, nu pot să spun că le-aș ignora pe cele „șnur” cum le numești tu, dar aș opta pentru o femeie cu forme. Din cele mai vechi timpuri, bărbații au considerat femeia cu forme, voluptoasă, ca fiind un etalon al frumuseţii.

Rep: Ce s-a schimbat între timp?

Dan Merisca: După mine, nu mare lucru. Percepţia bărbaţilor a rămas aceeaşi chiar şi în ziua de azi. Un singur lucru cred că s-a schimbat. Percepția femeilor cu privire la corpul lor, a suferit schimbări majore.

Rep: Ce îi determină pe bărbaţi să fie atraşi de femeile cu forme voluptoase, crezi că sunt considerate mai bune la pat?

Dan Merisca: Cred că unul dintre motivele pentru care bărbaţii preferă pe mai departe femeile cu forme este acela că le consideră mai bune la pat. Pentru un bărbat este mai placut să atingă un posterior bine definit şi ferm decât să pui mâna pe un set de coaste, la fel ca pe un țambal.  Și părerea mea este că simt o plăcere mai mare atunci când sărută sânii naturali ai unei femei, decât atunci când pun mana pe o pereche de sâni siliconaţi. Eu ca și artist pot spune că naturaleţea câştigă întotdeauna în faţa artificialului, chiar dacă unii încearcă să mă convingă că e altfel.

Rep: Se spune că femeile mai plinuțe emană mai mult optimism, ce părere ai?

Dan Merisca: Sunt de părere că noi bărbații adorăm femeile care au o fire optimistă, sunt  mereu binedispuse, tocmai de aceea cred că suntem atraşi de doamnele şi domnişoarele care au forme voluptoase. Care e relevanța? Femeile cu forme voluptoase sunt mai spontane, nu se sfiesc să facă glume pe seama formelor pe care le au, sau să recunoască faptul că întotdeauna pot imbunătăţi ceva la ele. Femeile cu forme sunt o companie mai placută, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, sper să nu-mi atrag ura din partea celor slabe, fără forme. Nu contest și ele sunt femei, au șarmul lor, dar m-ai întrebat părerea mea despre femeile cu forme. Haideți să vă povestesc o întâmplare recentă;

Era într-o seară de weekend, afară ploua infernal, ieșisem cu câțiva amici în oraș, dar din cauza vremii a trebuit să ne adăpostim într-un local. Ne-am așezat la o masă, eram trei băieți și două fete, am comandat fiecare ceva de băut, iar la un moment dat s-a așternut o liniște deplină. A intrat în local o femeie cu o privire, care parcă trecea prin tine, cu niște forme mai mult decat apetisante, cu o atitudine de prințesă si cu un tricou alb, mulat si extrem de ud, de la ploaia de afară. În acel moment nu doar noi băieții dar și fetele de la masa noastră și-au modificat instantaneu atitudinea, evident se vedea că erau deranjate de spectrul impozant al domnisoarei în cauză. Normal că au început să curgă criticile gen „nu vedeți că e obeză!”, „ce tupeu să poarteașa fustă la 90 de kg ale ei!”, „e frustrat balaurul”…etc.

Eu o vedeam superb, nicidecum obeză, balaur sau frustrată. Era mult mai sigura pe ea, era de-a dreptul seducatoare si ieșea mult mai evidență decât toate fetele de la masa mea. Siguranța ei era atat de vizibilă încât fetele de la masă au simțit că acea femeie, cu formele ei apetisante, putea în orice clipă să le fure iubitul. De ce? Pentru că noi, toți trei ne pierdusem de ceva vreme în formele pline, rotunjoare, ale frumoasei necunoscute. A fost ceva greu de spus în cuvinte.

Rep: Să înțeleg că te declari un fan al formelor?

Dan Merisca: Dacă mă declar fan? Da! Și nu orice fan ci fanul numărul 1.

Rep: Așa, artistul din tine ce sfaturi le-ar da bărbaților și de ce nu și femeilor?

Dan Merisca: Voi bărbaților, să credeti in voi! Să lăsati energia să curgă nestingherită prin trupul vostru! Să vă bucurati  de viață. Iar pe femei le sfătuiesc doar atât;  Să vă bucurați de trupul vostru, de toată energia voastră. Să vă bucurați că sunteti femei. Să știți că femeia este un dar! Să iubiți cu putere, cu romantism, cu pasiune. Să iubiti la nebunie. Voi femeile sunteti intruparea gratiei, a senzualitatii, a iubirii, a frumuseții. Voi sunteti femei divine, născute ca sa facă lumea mai frumoasă. Acesta este darul feminității pentru lumea aceasta. Prin voi, noi bărbații dorim ca viața noastră să devină bucurie!

Mihai Takacs, artistul plastic arădean a decedat sâmbătă, anunţul fiind făcut de familie pe o reţea de socializare.

„Cu adâncă durere vă anunțăm trecerea în neființă a iubitului nostru soț, tată, bunic, socru, prieten, Mihai Takacs. Familia”, este anunţul postat sâmbătă, pe o reţea de socializare.

Mihai Takacs avea 61 de ani şi suferea de o boală incurabilă, iar lupta cu ea a fost pierdută din păcate de „Miși”

Trupul neînsuflețit este depus la Casa Funerară„ KUKI” din cartierul Grădiște. Înmormântarea va avea loc luni 20 aprilie la ora 16.00 la Cimitirul Eternitatea.