Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale în colaborare cu Galeriile „Turnul de Apă” şi Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” Arad doresc să marcheze împlinirea a o sută de ani de la declanşarea Primului Război Mondial şi implicaţiile pe care acesta le-a avut atât la nivel naţional cât şi local.

Dorind să evidențieze prietenia franco-română, dincolo de aspectul militar, organizatorii vor să demonstreze că sejurul misiunii Berthelot în România a fost pentru cele două popoare un bun prilej de apropiere, de a se cunoaşte mai bine.

Un argument îl reprezintă și expoziția „FRANCEZI ŞI ROMÂNI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL”, de la Galeriile „Turnul de Apă” Arad, din strada Ceaikovschi, nr. 9A, municipiul Arad, al cărei vernisaj va avea loc joi, 16 octombrie 2014, la orele 17.00. Evenimentul care se desfăşoară sub patronajul Arhivelor Naţionale ale României şi al Ambasadei Franţei la Bucureşti.

Este important de subliniat că şi-au anunţat prezenţa cercetători, istorici, profesori şi iubitori de istorie, dornici să treacă în revistă principalele momente ale Primei Conflagraţii Mondiale.

FOTO:Cercetătorii români alături de oaspeţii moldoveni

scris de Ioan Tuleu

La Nădlac, Serviciul Județean Arad al Arhivelor Naționale a organizat, sâmbătă 28 octombrie, a 10-a conferință științifică-istorică  pe tema „Identitate etnică, politică și culturală în spațiul românesc.

A fost și cea mai amplă manifestare științifică dintre cele 10, cu participarea a peste 60 de cercetători din întreaga țară dar și români din Republica Moldova și din Serbia. De la Cahul au venit 5 cercetători, conduși de prof. univ. dr. Victor Axentii de la Universitatea de stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, iar de pe Valea Moravei doi preoți, parohi în bisericile românești din partea locului.

Manifestarea științifică s-a bucurat și de atenția autorităților județene și local, dar am remarcat mai ales prezența primarului de Nădlac, domnul Ciceak  care s-a implicat în toate cele ce țin de organizare și mai ales în  prezentarea  obiectivelor de interes turistic și istoric. Deosebit de interesați la acest capitol au fost oaspeții din Cahul care s-au extaziat pur și simplu când au vizitat bisericile de confesiune ortodoză și luterană, pentru că la ei locașurile de cult sunt mult mai modeste, cu o altă viziune arhitecturală, deasemenea când au ajuns la punctul de frontieră s-au uitat îndelung spre vest și au invidiat posibilitatea cetățenilor români de a trece frontiera doar cu buletinul.

Comunicările prezentate au fost extrem de variate dar toate au adus la suprafață informații inedite legate de subiect care vin să completeze într-un mod fericit anumite capitole de istorie națională.

Dar dincolo de activitatea științifică trebuie reliefată posibilitatea interacțiunii individuale a cercetătorilor prezenți, care au putut să cunoască îndeaproape modul de lucru, subiectele de interes, stabilind și posibilități de schimburi cultural-științifice. Directorul Arhivelor arădene Eugeniu Criste a reușit ca la ultima acțiune în calitate de organizator să întrețină, într-un mod cum nimeni altul nu o putea face, atmosfera colegială, de armonie și veselie. Într-un cuvânt o activitate reușită desfășurată în extremul vest al spațiului românesc.