Poate termenul care definește cel mai bine mentalitatea colectivă de la nivel internațional este pesimismul.  Percepția față de progresul societății în ansamblu este dominată de negativism și incertitudine, iar mesajele care sunt vehiculate în spațiul public fie de decidenți fie de diverși influenceri se înscriu aproape în totalitate pe aceleași coordonate.

,, Cred că este esențial să reușim cumva să schimbăm această paradigmă și să încercăm o altfel de raportare publică la evenimentele care se derulează sub ochii noștri.  Nu înseamnă să nu le privim cu realism sau  să nu fim conștienți de semnificațiile lor.   Ar fi mai potrivit să încercăm să ieșim din atmosfera predominant isterică, dominată de un alarmism cvasi permanent.  Trebuie să ne redobândim optimismul, care nu este o simplă stare de spirit, ci o  veritabilă forță ce poate determina progresul și stabilitatea. Să ne raportăm la cuvintele recente din mesajul Papei Leon al XlV-lea, transmis tinerilor  la festivalul Untold de la Cluj Napoca, care amintesc despre credință, solidaritate și apropierea dintre oameni.  Noi oamenii suntem ,, cununa creației ” divine și trebuie să fim permanent conștienți de acest lucru.  Din această perspectivă, nu putem să ne lăsăm apăsați de pesimism ”, a precizat dr. Antoniu Martin, membru de onoare al Parlamento della Legalita Internazionale și președinte al Grupului de Inițiativă a Centrului Est European de Diplomație și Dialog Ecumenic.

Antoniu Martin, istoric și analist politic

Acest trinom de mai sus , lansat de către filosoful german Hegel, are menirea de a genera un progres în evoluția gândirii umane dar și de a induce permanent acel element de provocare atât de necesar nouă oamenilor și societății.

Practic, se pleacă de la o ipoteză care devine o idee ce vine supusă dezbaterii, ce este ulterior anulată sau combătută prin ceva diametral opus, antiteza. Din confruntarea celor două apare firesc o concluzie, sinteza.

Nu insistăm aici asupra dimensiunii filosofice, ci ne vom apleca pe valențele de psihologie socială, mai exact asupra modului în care acest trinom a fost și este utilizat în scopul creării unui anumit discurs public.

Se știe astăzi că în planurile lui Iuri Andropov, secretar general al PCUS între 1982 și 1984, s-au aflat și strategiile de creare a fonturilor populare și naționale din țările fostului bloc sovietic. Mai exact spus, serviciile sovietice de informații au generat chiar ele mișcări de independență și au format partide de orientare pro-occidentală.   Cu alte cuvinte, au anticipat evoluția lucrurilor . Astfel, teza, antiteza și sinteza care au format discursul și opinia publică din Estul Europei au fost coordonate din umbră de serviciile speciale amintite. Ne aducem aminte de anii 1990 de la noi, când s-a creat un fel de opoziție controlată la regimul Iliescu și ce fenomene politico-sociale am avut.

Cum s-a putut observa, cine reușește să impună trinomul respectiv într-o societate, într-o țară, acela este la butoanele a ceea ce se numește inginerie socială sau manipularea maselor.  Este extrem de greu, dacă nu chiar imposibil să se poată ieși dintr-o astfel de paradigmă.  Populația de rând nu dispune de instrumentele necesare . Ea este doar un teren unde cei puternici joacă sau se joacă între ei.  Iar dacă acest trinom funcționează, de ce să-l schimbi sau să renunți la el? Un principiu din management spune doar să nu modifici nimic din ce funcționează.

Din această perspectivă, cartea lui Da Empoli ,, Magul de la Kremlin ” este relevantă.  Sau pentru cine vrea ceva mai facil, filmul realizat după cartea menționată,,Vrăjitorul din Kremlin”.  Vizionare plăcută.

În 27 iunie anul curent, istoricului  și jurnalistului  Antoniu Martin i-a fost conferită o importantă distincție din partea Marii Loji Nationale  a României.  Este vorba despre titlul de Mare Maestru de Onoare, acordat pentru activitatea sa de promovare internațională a României desfășurată în ultimii ani.

,, Această prestigioasă distincție,  prin care demersurile mele cu caracter diplomatic și jurnalistic sunt apreciate în mod deosebit, mă onorează și vine într-un fel complementar cu importantele premii internaționale cu care am fost valorizat în acești ani.  Iată că activitățile mele din sfera internațională sunt apreciate și valorizate și în țara noastră la nivel înalt ”, a precizat Antoniu Martin.

În limbajul comunicării s-a impus oarecum o expresie care definește necunoscutul, imprevizibilul. Este vorba despre așa numitul ,, factor X ”.  În cazul României, mai exact al politicii de la București,  factorul X este reprezentat de geopolitică, de mișcările și negocierile dintre actorii relevanți de pe scena globală.  Așa a fost cam tot timpul, istoricii cunosc acest lucru, să nu ne facem deci  iluzii că acum ar fi altfel.

În argumentarea celor de mai sus am să mă refer doar la o chestiune care cumva a trecut fără a i se da prea mare importanță în știrile și analizele recente de la noi.  Nu demult, undeva în orizontul moțiunii de cenzură care a debarcat guvernul Bolojan, a venit o informație pe canalele oficiale ale SUA, potrivit căreia americanii sunt interesați explicit de câteva zone din România, zone unde există importante zăcăminte de metale rare.  Cu alte cuvinte, am avut pentru prima dată în mandatul actual al lui Donald Trump o exprimare fără echivoc a interesului american pentru țara noastră. Interes strategic, evident.  Am observat imediat și unele nuanțe în discursul de politică externă al președintelui României, Nicușor Dan.  Nu putem crede că nu au existat și alte mesaje venite tot din aceeași zonă, chiar dacă nu au fost făcute publice.   Personal sunt membru în mai multe think tank-uri internaționale, unele dintre ele reunind și exponenți ai administrației Trump .  Îmi pot permite așadar să mi exprim unele opinii cât de cât avizate.

Este foarte important ca atunci când analizăm problematicile actuale din politica noastră să avem și o perspectivă internațională.  Petru că, așa cum se exprima chiar unul dintre consilierii prezidențiali de la noi, suntem și vom rămâne o țară de pluton.   Iar cei care au făcut armata știu cam ce înseamnă asta.

Antoniu Martin, istoric și analist politic

În periplurile și activitățile mele din domeniul diplomației internaționale, sunt deseori întrebat despre România.  Uneori în legătură cu proiecte majore, dar de cele mai multe ori referitor la chestiuni deloc pozitive.   În esență interesul manifestat din diverse medii internaționale nu este un aspect negativ. Dimpotrivă, acest lucru poate reflecta ceva foarte important și anume că România a devenit tot mai interesantă.  Prin poziția geografică și unele resurse de care dispune.  Dar asta nu e suficient.  Întrebările vizează în principal aspecte ce privesc fiscalitatea, facilitățile pe care le acordă statul , plasarea țării în raporturile externe .  Se desprinde cumva o anumită contrarietate printre străinii interesați de România, care ar suna cam așa: cum de nu reușiți să performati când aveți atâtea atuuri?

Este cu adevărat,cred, o chestiune fundamentală.  Un paradox. Paradoxul român.   O sintagmă care ne a consacrat în mare măsură la nivel internațional, evident nu pozitiv.

Ce poți să spui, ce poți explica în câteva fraze la o astfel de constatare? Iată o temă de reflecție serioasă pentru toți cei care conduc România sau speră că o vor conduce.  Până atunci, rămâne întrebarea:quo vadis,România?

Chiar dacă rolul geopolitic al României în regiunea Europei de Est a crescut sensibil în ultimul timp, în noul context de securitate, nu trebuie să ne mulțumim cu asta.  Fiind racordat la unele negocieri și dezbateri diplomatice de nivel înalt pot spune că în prezent se desfășoară o competiție majoră între unele țări din acest spațiu pentru leadeership ul regiunii.  Este suficient să vedem ce a făcut și face Polonia în acest sens.   Din multe perspective această țară s a cam detașat de restul statelor de aici și a devenit un fel de portavoce , un vector major de securitate .

Recent,  noul premier al Ungariei , Peter Magyar, a readus în prim planul relațiilor internaționale importanța Grupului de la Visegrad, pe care ar dori să l resusciteze . Evident nu singur ci împreună cu Polonia.   Diplomația românească trebuie să înțeleagă că nu jucăm singuri pe teren ci mai sunt și alți jucători și, natural, arbitri.

Mizele sunt foarte mari,  în perspectiva reconstrucției Ucrainei și a viitoarelor coridoare energetice.   Dar cum se știe, concurența generează emulație și poate astfel  se va înscrie  și România printre statele cu o diplomație activă.

România este parte activă în două interesante formate regionale , unul structurat pe dezvoltare economică și celălalt pe consolidarea  securității și apărării.  Acestea s au impus deja în câmpul diplomatic internațional dar mai este mult de lucru până să poată fi cuantificate rezultate palpabile la nivelul societății românești.  Dealtfel, trebuie să o spun răspicat, politica externă costă iar una de nivel mare costă foarte mult.    Doar în momentul în care românii vor simți lucruri concrete derivate din astfel de demersuri vor înțelege și asuma și costurile unei diplomații de anvergură.

În 13 aprilie, la Roma,  Campidoglio, în Aula Laudato Si, s a desfășurat gala premiilor,,In Caritate Servire “,  unde au fost distinse  personalități marcante ale vieții publice italiene și nu numai.  Evenimentul,  patronat de Municipiul Roma, Consiliul Romei și Sfântul Scaun,  a marcat 25 de ani de la constituirea Parlamento della Legalita Internazionale, think tank sub egida Vaticanului. Printre cei premiați în cadrul acestei ceremonii s a numărat și Antoniu Martin, istoric, analist politic și jurnalist , care a fost distins pentru cariera internațională în anul 2026.

,, Această distincție deosebită mă onorează în mod cu totul special,  deoarece  valorizează activitatea mea în sectorul diplomației, diplomației culturale și economice, precum și în domeniul analizei geopolitice și cel  jurnalistic.  Când ești premiat la Campidoglio,  în Aula Laudato Si, în centrul cultural și administrativ al Cetății Eterne,  în prezența  înalților  reprezentanți ai Sfântului Scaun și Consiliului Municipal al Romei, împreună cu prefectul și questorul capitalei Italiei, înseamnă că activitatea pe care o desfășori este relevantă la nivel internațional.  Valorile pe care le promovez în întregul meu demers, fie că vorbim despre activitatea din cadrul unor organizații internaționale,  fie că discutăm de cea referitoare la analizele de geopolitică , sunt  generate de principiile după care funcționează lumea civilizată.  Mă bucur că sunt apreciat la un astfel de nivel“, a precizat Antoniu Martin.

Reamintim că Antoniu Martin este membru de onoare al think tank ului Parlamento della Legalita Internazionale,  împreună cu personalități de prim rang, printre care și secretarul de stat al Vaticanului,  cardinalul Pietro Parolin.

Pe 13 aprilie, la Roma,  Campidoglio, în Aula ,,Laudato Si“, se va desfășura ceremonia de decernare a premiului cultural internațional,,In Caritate Servire “,  în prezența autorităților publice din capitala Italiei,  a unor înalți reprezentanți ai Sfântului Scaun și instituții academice și culturale.  Printre laureații ediției din acest an se numără și Antoniu Martin, istoric, analist politic și jurnalist.

,,Această distincție deosebită aflată atât sub egida Sfântului Scaun cât și a Consiliului Municipal al orașului Roma, mă onorează și totodată este o confirmare a faptului că prin activitatea desfășurată în mod constant în presa și diferite organizații internaționale am avut o contribuție relevantă la promovarea valorilor fundamentale ale vieții și la dinamizarea dialogului intercultural.  În perioada actuală,  când lumea este afectată de numeroase crize și conflicte, dialogul este singura soluție viabilă. De aceea, miza tuturor intelectualilor și oamenilor de cultură trebuie să fie pacea și conviețuirea, în spiritul principiilor de deschidere și toleranță “,  a precizat Antoniu Martin

Apărută la editura Universității de Vest Vasile Goldiș din Arad, cartea semnată de Antoniu Martin,  istoric și analist politic,  reprezintă un reper editorial de referință în domeniul geopoliticii și relațiilor internaționale. Generată de intenția autorului de a oferi atât specialiștilor din domeniul diplomației,  relațiilor internaționale,  securității,  cât și publicului larg, din expertiza sa,  cartea aduce în atenție problematici complexe ale lumii contemporane,  propunând și variante de evoluție la nivel global pentru perioada următoare.

,, Într-o lume în care constatăm aproape cotidian accentuarea globalizării,  consider că o carte care abordează coordonatele principale ale acestui fenomen ireversibil este oportună.  Cartea discută aspecte relevante ale globalizării pentru că,  așa cum putem observa deja cu ochiul liber,  orice eveniment relevant petrecut undeva pe planetă poate afecta și influența semnificativ viața noastră a tuturor “,  a precizat Antoniu Martin.

Antoniu Martin,  istoric și analist politic

Scriam într-un articol recent despre noua paradigmă în care regăsește România din perspectiva geopoliticii ,,frontierei“ și oportunitățile pe care le deschide o asemenea ipostază.

Iată că războiul din Iran și crizele ce afectează întreg spațiul Orientului Mijlociu au relevat deja importanța strategică a țării noastre. Trebuie clarificat un aspect extrem de vehiculat la nivelul opiniei publice românești, mai exact poziționarea statului român față de conflict și părțile implicate direct. Așa cum se cunoaște,  România este stat membru NATO și are un parteneriat strategic cu SUA.   Deci nu este o țară neutră.  Este firesc deci să ți susții aliații când aceștia au nevoie și chiar îți solicită sprijinul.

Revenind la noile realități care se desenează sub ochii noștri în prezent,  României i se deschid mai multe perspective semnificative,  nu doar în planul creșterii relevanței militare.  Interesante vor fi mai ales oportunități economice precum accederea în OECD,  posibilitatea să devenim și noi destinatarii capitalurilor care până nu demult convergeau spre Golf , să fim parte activă la reconstrucția Ucrainei etc.  Desigur că aceste aspecte nu sunt suficiente,  mai este nevoie în special de optimizarea imaginii de țară. Percepția este o chestiune fundamentală în ziua de astăzi și este poate aspectul cel mai relevant când este vorba despre a investi într-o țară.  Avem mult de muncă pe mai departe.  Mai ales la schimbarea modului în care ne privesc ceilalți.  Acei care chiar contează.