Agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare social-democrat. Executivul depune eforturi ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația din comune și sate, afirmă deputatul PSD Florin Tripa.

“Din nou mă bucur să constat promptitudine guvernamentală privind nivelul subvențiilor agricole pe 2018, astfel că, din 16 octombrie, fermierii trebuie să se aștepte la avansurile pentru plățile directe aferente acestui an. În plus, și ciobanii au motive de satisfacție, pentru că vor primi, și ei, la timp, banii pentru animalele lor. Este vorba despre un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar acordat fermierilor vor intra în agricultură aproximativ două miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene. Decizia Guvernului va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmeaza să le primească. După cum constata luni ministrul Agriculturii, Petre Daea, perioada pe care am parcurs-o de la integrarea în Uniunea Europeană a fost o perioadă fertilă pentru ţară, pentru că fermierii români şi-au însuşit temeinic tehnologiile şi au progresat, iar pe câmp se vede deja că toate culturile arată bine.

Nu în ultimul rând, obiectivele ministerului de resort vizează fructificarea potențialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale prin programe specifice de investiții.”, spune deputatul social-democrat Florin Tripa.

Biroul de Presă al PSD Arad

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit în perioada 2015 – 2018 solicitări de finanțare pentru investiții în exploatațiile agricole în valoare de 1,536 miliarde de euro, depuse de către 3.625 de fermieri. Dintre acestea, AFIR a selectat pentru finanțare 1.617 proiecte de investiții, în valoare de 739,8 milioane de euro și a semnat până în acest moment 1.454 contracte de finanțare în valoare de 556,9 milioane de euro.

Finanțarea proiectelor de investiții în exploatații agricole este asigurată de AFIR prin submăsura 4.1 (Investiții în exploatațiile agricole) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea financiară, disponibilă fermierilor prin această linie de finanțare pentru întreaga perioada de programare, este de 790 milioane de euro pentru toate cele patru componente: sector vegetal, zootehnic, zonă montană și ferme de familie.

„Sprijinul financiar nerambursabil pe care îl acordăm beneficiarilor noștri a dus la înființarea și modernizarea până în prezent a 1.040 exploatații agricole vegetale, a 89 de ferme de creștere a bovinelor de lapte, 55 de ferme pentru bovine de carne, a 86 de ferme mixte, a 50 de ferme horticole, a 34 de ferme de păsări, a 24 de ferme de porcine. Pentru investițiile realizate până acum prin submăsura 4.1, AFIR a decontat plăți în valoare totală de 295 milioane de euro. Investițiile de acest tip sunt deoasebit de importante pentru a aduce sectorul agricol la nivelul de competitivitate pe care îl presupune apartenența la piața comună europeană, iar indicatorii de realizare sunt un argument clar privind progresul înregistrat de România în acest sens.” a declarat Daniel CRUNȚEANU, Directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Prin proiectele de investiții finanțate prin submăsura 4.1, fermierii realizează construcții destinate activității productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigații și racordarea exploatației la utilități, modernizează și dotează ferma cu maşini, utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de piaţă a bunului respectiv. De asemenea, finanțarea proiectelor asigură construirea, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț alimentar integrat.<

Consiliul Judeţean Arad informează asupra faptului că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) prelungeşte până la 31 octombrie 2017 sesiunea de primire a proiectelor de investiţii în procesarea sau marketingul produselor agricole şi pomicole finanţate prin submăsurile 4.2 şi 4.2a din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Este o ocazie bună de a depune proiecte pentru procesarea şi marketingul produselor agricole. Mai sunt disponibile 60 de milioane de euro. Îi rog pe primari să distribuie această informaţie, să profite cât mai mulţi arădeni”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Alocarea financiară pentru sM 4.2a „Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol” este de 12 milioane de euro pentru sesiunea din acest an, din care au fost solicitate până acum 1,6 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat pentru procesarea produselor agricole şi pomicole este de până la 50% nerambursabil, iar valoarea finanţării este de maximum 2,5 milioane/proiect pentru sM 4.2 şi de maximum 1,5 milioane/proiect în cazul sM 4.2a.
Depunerea cererilor de finanţare se face on-line pe pagina oficială a Agenţiei, www.afir.info, până la termenul limită al sesiunii, respectiv 31 octombrie 2017, ora 16.00. Toţi cei interesaţi să depună cereri de finanţare prin sM 4.2 şi sM 4.2a, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente pe site-ul AFIR, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

Senatorul liberal Ioan Cristina spune că s-a săturat de promisiunile electorale ale celor din PSD, care odată cu apropierea campaniei parlamentare își asumă angajamente nerealiste.

„În ultima perioadă am auzit, ca în fiecare an electoral, de o reformă a politicilor agricole aplicate în România. Avem promisiuni legate de reabilitarea și dezvoltarea sistemul de irigații care până acum nu au rămas decât în stadiu de pre-proiect, nu avem la nivelul Ministerului Agriculturii nici măcar studii de fezabilitate pe acest subiect.

Se pot observa promisiuni legate de sprijinirea dezvoltării localităților rurale, dar s-a demonstrat că inclusiv finanțările pe fonduri europene au fost date pe criterii de «clientelism» politic, chiar dacă teoretic și așa-zis transparent au fost stabilite anumite cerințe de îndeplinire a eligibilității acordării acestor finanțări, de fiecare dată avem contestații privind modul lor de aplicare.

De exemplu, avem localități atât în Arad cât și la nivel național care au aplicat pe aceeași măsură atât în vechiul format de acordare a finanțărilor pentru dezvoltarea satului românesc cât și pentru noul format de cel puțin 4 – 5 ori. Nici până acum, cu toate criteriile de eligibilitate îndeplinite, nu au obținut finanțare necesară infrastructurilor de drumuri rurale, școli, grădinițe, etc.

Deci, la nivel național doar cel mult 30-35% dintre comune au obținut un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (program gestionat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale aflat în subordinea și gestionarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), restul se descurcă cu ajutorul factorului politic local sau național și cu finanțările primite de la bugetul de stat sau chiar cu veniturile proprii.

Să nu uităm faptul că în cei 26 de ani de democrație nu s-a încercat stabilirea unei politici agricole comun acceptată de toate forțele politice, altfel spus nu s-a creat premise unei strategii de țară privind agricultura și dezvoltarea satului românesc în care să fie evidențiate direcțiile de finanțare și acțiunile unanim acceptate de toate formațiunile politice, sociale și economice pentru sistematizarea, dezvoltarea strategică a domeniilor competitive și de bază în această ramură importantă a economiei naționale.

Altfel spus, trebuie să se găsească consensul tuturor forțelor și grupurilor de interese în așa fel încât să dezvoltăm sistemul agricol și rural românesc, mai precis să știm că avem o politică pentru cel puțin 10 ani în domeniul irigațiilor, în domeniul zootehniei, în domeniul culturilor arabile, în domeniul silviculturii, a pisciulturii, etc.

De vorbe și promisiuni suntem sătui toți, mai ales fermierii și toți cei care trăiesc din rodul pământului. Este timpul să avem maturitatea de a munci și a lua o decizie strategiciă pentru viitorul celor din mediul rural.” a încheiat senatorul Cristina.

Pe de altă parte, primarul comunei Seleuș, Cristian Branc, spune că rezultatele comunei sale se datorează în mare parte senatorului liberal Cristina, iar că parlamentarii din opoziție apar în comuna sa doar în prag de alegeri.

„Sunt bucuros să anunț public faptul că am reușit să încheiem un proiect pe Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, al treilea proiect de asfaltare care s-a derulat în comuna Seleuș. Urmează demararea proiectelor pentru încă două drumuri, acestea fiind deja în stadiul de licitație. Am intrat într-un program de reabilitare a celor trei școli din Seleuș, proiect care va intra în faza de finanțare începând din această toamnă, costul aproximativ al proiectului fiind de 2,5 milioane ron.

Toate aceste proiecte pentru dezvoltarea comunei Seleuș nu le-aș fi putut realiza fără sprijinul domnului senator, Ioan Cristina. Pentru mine și cetățenii comunei Seleuș, senatorul Cristina este un adevărat sprijin în ceea ce privește atingerea obiectivelor localității noastre. Spre deosebire de alți parlamentari care vin la noi doar în campanii electorale, senatorul Cristina a muncit pentru județul nostru, iar acest lucru se vede“, spune Cristian Branc, primarul Seleușului.

O serie de aspecte ce țin de o agricultura cu adevărat performantă se regăsesc între preocupările ALDE Arad. Președintele organizației municipale, Florin Galiș, este determinat să contribuie, prin măsuri ce ar urma să fie luate la nivel de partid, la redresarea situației în acest important domeniu de activitate.

„Ştim că se discută mult şi multe despre agricultură. Eu pornesc în evaluările mele de la discuţiile pe care le am frecvent cu producători agricoli arădeni din multe domenii – de la cultura de cereale la creşterea animalelor – pentru că aceşti oameni vorbesc argumentat. În primul rând, este vorba despre atragerea mai bună a fondurilor europene. Calendarul plăților pentru anul agricol 2016 nu a fost prezentat nici acum. Apoi, să nu omitem aplicarea a două legi specifice, și anume legea cooperativelor respectiv legea irigațiilor. Toți specialiștii sunt de acord că un sistem de irigații funcțional ar da un imbold extrem de necesar agriculturii. Iar legea cooperativelor, deşi unora s­-ar putea să le evoce episoade neplăcute ale istoriei, reprezintă de fapt o şansă a ieşirii din permanenta criză de resurse financiare, cu care se confruntă producătorul agricol” explică Galiș.

Programul de guvernare ALDE cuprinde reluarea investițiilor în sectorul de irigații, din anul 2017. Totodată, recâștigarea pieței naționale este văzută ca un obiectiv major.

„Cred în faptul că trebuie să consumăm mai ales ce producem. Nu sunt vreun <<habotnic>> în privinţa importurilor, doar că acestea au crescut mult, în vreme ce exporturile au făcut mai mulţi paşi înapoi. În paralel cu restabilirea echilibrului din acest punct de vedere, trebuie consolidate relațiile cu piața europeană. Nu în ultimul rând, ne preocupă zone neglijate până în momentul de față, cum ar fi crearea camerelor agricole, comasarea terenurilor, debirocratizarea instituțiilor ce se ocupă de fondurile europene, consultanța, înființarea unor centre de colectare respectiv agricultura bio. E o problematică extrem de vastă, dar aici e vorba de valorificarea uneia dintre cele mai importante resurse de plusvaloare ale României” precizează președintele organizației municipale ALDE Arad.

Preşedintele executiv ALDE Arad, Mircea Purcaru, acuză Comisia Europeană că face presiuni asupra Guvernului României pentru aplicarea unor politici de austeritate. Acesta a oferit ca exemplu blocarea planului de refacere a sistemelor de irigaţii din România

„La iniţiativa fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a fost adoptată Legea irigaţiilor, care prevedea alocarea unui miliard de lei pentru irigaţii, până în anul 2020. S-a schimbat guvernul, iar cel care a venit a decis să nu se aplice legea, aşa că perntru 2016 s-au alocat 20 milioane de lei, o picătură de apă într-un canal de irigaţie, iar pentru anul viitor, nimic. Deşi bani ar exista, totul a fost blocat de ministerul de finanţe, care  susţine că nu există fonduri, că trebuie aplicată o politică de austeritate, aşa cum vrea Comisia Europeană. Sub masca austerităţii se doreşte, de fapt, împiedicarea salvării şi dezvoltării agriculturii româneşti, urmărindu-se de fapt distrugerea ei. Este doar un exemplu care arată cât de adevărată este concluzia lui Constantin Cojocaru, că străinii ne-au cumpărat şi statul, pe care îl folosesc ca să-şi apere capitalul. Institutul Naţional de Statistică arată că în economia naţională a României funcţionează 44.575 grupuri de întreprinderi, dintre care 5.308, sau 12% din total, sunt rezidente sau controlate din interior, în timp ce 39.267, adică 88%, sunt grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din exterior. Tot conform INS, în ultimii 25 de ani, în România, au fost făcute investiţii în valoare de 500 de miliarde de euro, din care 5 miliarde din capital străin. Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării” a declarat, tranşant, Mircea Purcaru.

Şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean Arad a adus cu sine şi o nouă conducere a instituţiei. Preşedinte a fost ales Iustin Cionca (cu 21 de voturi din 33), iar vicepreşedinţi sunt Claudia Boghicevici (21 de voturi), respectiv Sergiu Bîlcea (20 de voturi). Noua conducere şi-a anunţat priorităţile pentru acest mandat, cuvântul de ordine al preşedintelui proaspăt ales fiind: „Schimbăm ritmul la Consiliul Judeţean”.

„Am fost ales de cetăţenii Aradului în baza unui proiect politic propus de partidul pe care îl reprezint. Ne vom desfăşura activitatea pe baza unei strategii atent elaborate, a unui proiect politic, care să cuprindă principalele domenii de activitate. Am completat strategia de dezvoltare a judeţului cu un nou capitol, agricultura, foarte important pentru judeţul Arad, a cărui suprafaţă cuprinde 70% teren agricol” a declarat Iustin Cionca.

„Am fost ales de trei ori primar al celui mai mare oraş din judeţ, Pecica, doamna Boghicevici a fost parlamentar şi ministru  al muncii, iar domnul Bîlcea are experinţa mediului de afaceri din care provine. Sperăm să valorificăm această experienţă în vederea accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea judeţului. Vom lucra în echipă. Consilierii judeţeni care fac parte din această echipă sunt specialişti în diferite domenii, iar aportul lor este esenţial la realizarea proiectului pe care ni l-am propus. Cele 12 capitole ale proiectului nostru vor fi prezentate fiecare separat, iar din strategia noastră nu va lipsi conceptul de «Poliţie a lucrărilor», nici celelalte domenii de bază: sănătate, infrastructură, educaţie” a completat Iustin Cionca.

Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi-a prezentat, de asemenea, planurile sale: „Mă voi implica în domenii conexe activităţii mele din Parlament şi din Ministerul Muncii. Doresc să îmi folosesc experienţa pentru a elabora şi implementa măsuri corecte în domeniul politicilor sociale, în domeniul învăţământului şi în domeniul sănătăţii. Voi avea un parteneriat permanent cu cetăţenii, atât direct, cât şi prin intermediul presei şi de aceea voi oferi informaţii în timp real asupra activităţii pe care o voidesfăşura în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean”.

„Este un moment important pentru noi toţi. Am reuşit să creăm o echipă în care Aradul a avut încredere, iar în momentul de faţă PNL are 3 posturi de conducere la Consiliul Judeţean, cât şi primarul municipiului Arad. În acest moment, pentru mine personal este o provocare, pentru că vin din mediul privat şi ştiu că este important să gestionez lucrurile bine, să valorific experienţa pe care am dobândit-o. Îmi doresc o implicare cât mai mare a cetăţenilor în proiectul nostru, pentru a găsi împreună soluţii, iar Aradul să aibă continuitate” a declarat, la rândul său, Sergiu Bîlcea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

„Vreau să le mulţumesc şi celor care au votat această echipă, colegilor de la PNL, UDMR şi PMP” a încheiat Iustin Cionca.

Pentru a scăpa foarte simplu de nămolul rezultat în urma epurării apei reziduale  a Aradului, Compania de Apă încearcă să-I convingă pe agricultori să folosească nămolul ca îngrășământ agricol. Astăzi reprezentanții companiei înscriși într-un proiect pe POS Mediu au organizat o conferință unde au fost prezenți specialişti de mediu şi din sectorul agricol.

Conducerea Companiei de Apă Arad le propune operatorilor agricoli să preia nămolul care rămâne în stația de epurare a apelor venite din rețeaua de canalizare a orașului. Dejecțiile sunt și ele tratate chimic iar ce rămâne,

Reprezentantii Companiei de Apă spun ca namolul este o resursă disponibila in cantitati tot mai mari, iar cei interesati de valorificarea ingrasamantului vor primi inclusiv consultanta gratuita privind beneficiile utilizarii pentru principalele culturi din regiune.

Gestionarea namolului reprezintă ansamblul tuturor măsurilor tehnice, legislative, institutionale, administrative, logistice, economice si financiare, prin care nămolul de epurare este eliminat final fără a periclita mediul înconjurător și a împiedica dezvoltarea durabilă a serviciilor de apă și canalizare.

Problema depozitării și valorificarii nămolurilor, este un aspect important al activității operatorului regional SC Compania de Apă Arad SA., deoarece, pe lângă aspectele de conformare cu legislația in domeniu, influențează în mod direct performanțele economice și relaționale cu cele ale consumatorilor.

Gestionarea nămolurilor se implementează în respect deplin pentru protejarea mediului înconjurător, cu prioritate pentru valorificarea acestuia în agricultură, dar fără a neglija opțiunile de depozitare și incinerare.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad împreună cu Asociația Județeană a Gospodarilor Maghiari Arad a organizat ieri, 10 februarie 2015, la sediul CCIA Arad, seminarul de informare Agricultura – șansa de inovare în 2015.

Evenimentul a fost deschis de vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, ing. Gheorghe Leucuța, care a subliniat importanța parteneriatului româno-maghiar și a vorbit despre provocările sectorului agricol, în context european. De asemenea, au fost prezentate cele două evenimente ale CCIA Arad care susțin sectorul agricol: A(r)picultura și Agromalim.

Seria discursurilor a fost continuată de viceprimarul județului Arad, Levente Bognár și directorul general al Camerei Agricole a județului Csongrad, Juhász István, care a explicat modul de funcționare și organizare a Camerelor Agricole Maghiare.

“Aș dori să mulțumesc partenerilor de la Asociația Gospodarilor Maghiari din Arad alături de care această manifestare a fost posibilă. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad acordă o atenție deosebită sectorului agricol, domeniu cheie pentru dezvoltarea regională. Acest eveniment face parte din seria de acțiuni pe care CCIA Arad le dedică dezvoltării acestui sector, iar cooperarea cu partea maghiară facilitează numeroase posibilități de dezvoltare transfrontalieră. Sunt pe deplin convins că aceste activități încurajează părțile implicate să adere la trendul ascendent al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad, atunci când vorbim despre susținerea progresului fiecărui agent economic în a-și deschide granițele spre inovare”, a declarat Mag. Adrian S. Negrau, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad.

Participanții au fost informați despre cele mai importante linii de finanțare în agricultură, șanse de inovare, legislație în domeniu, cât și oferte de educație în agricultură.

În cadrul seminarului, Szabó Csaba din partea Forumului de Conciliere al Bazinului Carpatic a prezentat strategia de dezvoltare rurală pentru anul în curs, iar Monica Nadiu, șeful serviciului Direcției Agricole a județului Arad a vorbit despre situația agricolă a județului. Consultanța Agricolă Arad a fost reprezentată  de ing. Gáll Tamás Mihály, care a descris liniile de finanțare ce vor fi deschise pentru agricultori.

Partea de învățământ a fost reprezentată în cadrul evenimentului de conf. univ. dr. Nicușor Boja de la Universitatea de Vest “Vasile Goldiș“, care a susținut programul de învățământ al Facultății de Științe ale Naturii, Inginerie și Informatică, și dr. Horváth József, decanul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Szeged care a relatat planul de studii pentru anul universitar 2015-2016.

Posibilitățile de dezvoltare și cultura de ardei pentru boia au fost explicate de dr. Somogyi György și Bráj Róbert.

La finalul evenimentului au avut loc discuții libere și networking, ocazie cu care au fost stabilite parteneriate comune.