Guvernul a acordat ajutorul de stat pentru motorina utilizată de agricultori în perioada iulie – septembrie, anunță deputatul Sergiu Bîlcea. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) plătește 248,7 milioane de lei pentru agricultori.

„Avem în total 17.525 de beneficiari, 152.608.742 de litri de motorină cu acciza redusă. Este o sumă mare de bani cu care Guvernul vine în sprijinul unui sector cheie al economiei, într-o perioadă dificilă pentru toată lumea. Seceta și criza energetică au afectat acest sector, cu consecințe asupra tuturor consumatorilor. Sprijinul acordat de Guvern este astfel binevenit și așteptat de toți agricultorii”, a declarat deputatul PNL Sergiu Bîlcea.

Primăria Municipiului Arad, prin Serviciul Agricol reamintește fermierilor faptul că începând cu data de 16 aprilie 2020 au intrat în vigoare prevederile Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 97/63/2020, privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 320/16.04.2020.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor actului normativ mai sus menționat, aduce la cunoștință necesitatea încheierii polițelor de asigurare facultativă a culturilor agricole pentru calamități.

Este a treia perioadă cea mai secetoasă din 1961 până în prezent. Lipsa precipitațiilor, diferențele mari de temperatură dintre zi și noapte, precum și rafalele de vânt sunt factori care afectează grav culturile, motiv pentru care fermierilor li se recomandă să ia măsuri din timp.

Constituirea producatorilor agricoli în forme asociative deschide noi oportunitati de dezvoltare economica prin atragerea unor avantaje locale, zonale sau regionale si folosirea puterii colective in scopul cresterii prosperitatii membrilor, a familiilor lor si comunitatilor din care fac parte.

Membrii formelor asociative, indiferent de forma de organizare din care fac parte; asociații, cooperative sau grupuri de producatori au drepturi stabilite democratic.

În ultimii ani, la nivel mondial, datorita strategiilor de concentrare sau de dezvoltare, fermierii sunt puși în fața unei decizii strategice fundamentale, și anume să aleagă cum să actioneze mai bine în condiții de nesiguranță pentru a realiza exploatații agricole viabile, rentabile, rezistenta la concurență, cu piețele de desfacere și eficiență în accesarea de fonduri financiare. Ca alternativă, fermierii realizează diferite forme de asociere, dintre care se evidențiază cooperativele, grupurile de producători si asociațiile de producatori.

„Romania, aflată încă în situația de adaptare la noile reglementări UE, dispune de o agricultura în care își defășoară activitatea aproximativ 37% din populatie, cu aproximativ 3 milioane de parcele, a caror suprafață medie este de 1,5 ha. Consider că ar fi necesară organizarea fermierilor în forme asociative, acest lucru ar duce cu siguranță la modernizariea acestei importante ramuri economice. Nu cred că mai putem vorbi la ora actuală de o agricultură de subzistență având în vedere costurile lucrărilor, de aceea ca un om care provine de la țară, cunoscând problemele cu care se confruntă agricultorii vreau să stau de vorbă cu ei și să le explic care sunt avantajele acestor forme asociative. Ca parlamentar de Arad îmi propun să lupt în continuare pentru creşterea subvenţiilor și atragerea a cât mai multe fonduri europene pentru agricultura României” , a declarat senatorul Ioan Cristina

În România, cooperativele agricole sunt reglementate de doua legi, și anume:

Legea 566/2004 – Legea cooperatiei agricole, care reglementeaza doar sectorul cooperatiei agricole

Legea 1/2005 – Legea Cooperatiei, care prevede la randul ei posibilitatea constituirii de societati cooperative de valorificare (asociatii de persoane fizice care se constituie in scopul de a valorifica produsele proprii sau achizitionate prin distributie directa sau prin prelucrare si distributie directa) si de societati cooperative agricole – asociatii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata in comun suprafetele agricole detinute de membrii cooperatori, de a efectua in comun lucrari de imbunatatiri funciare, de a utiliza in comun masini si instalatii si de a valorifica produsele agricole.

Avantajele economice ale fermierilor / taranilor care formeaza o cooperativa

- reduce numarul de intermediari din lantul de distributie

- reduce riscul de a nu avea desfacerea produselor

- creste influenta producatorului in stabilirea preturilor in relatie cu cumparatorii

- ofera o surse de venit de incredere, regulata si in timp util

- asigura furnizarea la timp a materialelor prime necesare productiei de calitate buna la un pret rezonabil

- asigura, de asemenea, in timp util material de aprovizionare prime de buna calitate la costuri rezonabile cooperativei care face distributie sau procesare

- deschide noi perspective pentru producatorul/lucratorul care poate adopta noi tehnologii (mecanizare, material saditor, etc) care sa ii permita sa se treaca de la practici traditionale la unele mai productive

Daniel Constantin, co-preşedinte al ALDE, a fost prezent azi la Arad, la invitaţia filialei judeţene a acestei formaţiuni politice, pentru o întrevedere pe teme de agricultură cu fermierii arădeni.

Fostul ministru a abordat câteva teme “fierbinţi”, cum ar fi: situaţia subvenţiilor, programul de refacere a sistemului de irigaţii, relaţia producător-hypermarketuri şi noua lege a cooperativelor.

Daniel Constantin a criticat guvernul Cioloş, pentru faptul că nu a deschis nici o măsură pentru accesarea fondurilor europene: “România are 40 de miliarde de euro la dispoziţie pe fonduri europene, dar nu s-a deschis până acum nici o măsură. Este inadmisibil ca în patru luni să nu pui la dispoziția agenților economici principala sursă de finanțare. Iar acest lucru afectează în mare măsură agricultura, în condiţiile în care jumătate din această sumă este destinată acestui sector. Poate e un termen dur, dar eu consider asta o crimă economică” a spus fostul ministru al agriculturii.

PNL Arad condamnă faptul că Guvernul Ponta a decis să adopte Legea nr. 145/2014, dar a uitat să emită ordinul care face ca respectiva lege să devină una funcțională. Astfel, micii fermieri din întreaga țară se află în pragul falimentului, fiind blocați în a-și mai vinde produsele.

Viceprimarul orașului Pecica, Miodrag Stanoiov, cere Guvernului emiterea în regim de urgență a ordinului prin care Legea nr. 145/2014 să devină funcțională, pentru ca micii fermieri să-și poată vinde liniștiți produsele.

„Pe 21 octombrie 2014, Parlamentul a adoptat Legea nr. 145 cu privire la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol. Ca urmare a intrării în vigoare a acestei legi începând cu 3 noiembrie 2014, primăriile nu mai pot elibera certificate de producător, punând micii fermieri în imposibilitatea de a-și mai vinde producția agricolă. În locul acestor certificate de producător, ar trebui eliberate atestate de producător, iar pentru comercializare, carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol. Potrivit legii, acestea se tipăresc de către Imprimeria Națională, la solicitarea Consiliilor Județene, care le distribuie primarilor la solicitarea acestora. Acest lucru este imposibil, pentru că normele de aplicare a Legii pentru carnetele de comercializare nu au fost emise de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Ordinul trebuia dat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, respectiv până pe data de 3 decembrie 2014. Astfel, micii fermieri sunt în imposibilitatea de a-și vinde producția pe piața liberă, sancțiunile prevăzute fiind colosale. Spre exemplu, dacă un fermier este prins că își valorifică producția fără a deține atestat de producător valabil și carnet de comercializare a produselor valabil, este sancționat cu o amendă între 15.000 lei și 22.500 lei. Vă pot spune că am luat deja legătura cu dl. senator Constantin Traian Igaș, care ne-a promis tot sprijinul său și care a înaintat deja o adresă către cele două ministere, dar în același timp cerem sprijinul tuturor parlamentarilor arădeni pentru ca acest ordin să apară cât mai rapid și pentru deblocarea cât mai rapidă a pieței libere”, a declarat viceprimarul orașului Pecica, Miodrag Stanoiov, adăugând că „nu este normal să dai o Lege, iar ordinul care să face această Lege funcțională să nu-l mai dai și să blochezi, la nivelul întregii țări, vânzarea cerealelor de către micii fermieri, aducându-i pe aceștia în pragul falimentului”.

În același timp, prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca, spune că Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, este preocupat mai mult de luptele politice din cadrul PartiduluI Conservator, decât de atribuțiile de ministru.

„Singura concluzie pe care o pot trage din această situație este că dl. Constantin, în loc să își respecte atribuțiile de ministru, este preocupat mai mult de soarta sa din Partidul Conservator. Dl. Constantin, în loc să se ocupe de treburile de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, preferă să își ducă războiul pentru scaunul de președinte al PC, de care se pare că ține cu dinții, fiind binecunoscute anchetele care vizează mai mulți lideri ai acestui partid și pe care dl. Constantin probabil că le simte apropiindu-se și de el”, a declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Iustin Cionca.

Încă o şansă pentru agricultura din regiune. Grupul de Acţiune Locală Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru (GAL MVC) îi anunţă pe toţi cei interesaţi de lansarea, începând cu data de 06 octombrie şi până la 31 octombrie 2014, a celei de a şaptea sesiuni de primire a cererilor de proiecte pentru Măsura 411.21 – “Modernizarea exploataţiilor agricole”. Fondurile disponibile pentru Măsura 411.21 sunt de 301.759 euro nerambursabili.

Suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul acestei măsuri este de 200.000 euro, iar suma minimă este de 5.000 euro. Valoarea totală eligibilă a unui proiect este de maximum 400.000 euro, iar valoarea totală a proiectului (eligibilă+neeligibilă) poate depăși 400.000 euro.

Cine poate spera la aceşti bani destinaţi agriculturii? Beneficiarii eligibili sunt persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societăţile agricole, societăţile cooperative agricole, societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă, societăţile pe acţiuni, societăţile în comandită pe acţiuni, societăţile cu răspundere limitată, societăţile comerciale cu capital privat şi cooperativă agricolă.

Proiectele care pot fi finanţate prin intermediul Gal MVC în cadrul acestei sesiuni sunt proiectele ce vizează achiziţiile de utilaje. Proiectele care cuprind lucrări de construcţii -montaj nu mai pot fi contractate pe această sesiune.

Pentru a avea acces la banii pe măsura 411.21, solicitantul trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul “Ghidului solicitantului” aferent măsurii de finanţare în care se încadrează proiectul. Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea Măsurii 411.21 din cadrul Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului Microregiunii Văilor Crişurilor Alb şi Negru, care include localităţile Socodor, Grăniceri, Pilu, Apateu, Zerind, Mişca, Cermei, Sintea Mare, Beliu, Craiva, Hăşmaş, Archiş, Şicula, Seleuş, Şepreuş, Zărand, Olari, Şimand sunt cuprinse în „Ghidul solicitantului” versiunea M121-V10 noiembrie 2012– publicat pe site-ul www.gal-mvc.ro, cât şi pe site-ul A.P.D.R.P.: http://www.apdrp.ro/.

Depunerea proiectelor celor interesaţi de această măsură se va putea face la sediul GAL MVC din satul Socodor, comuna Socodor, nr. 337,  în intervalul orar 09:00 – 12:00, până la data de 31 octombrie 2014, informaţiile suplimentare despre cum se pot obţine aceste fonduri nerambursabile pe teritoriul GAL MVC putând fi obţinute de pe siteul www.gal-mvc.ro sau la telefonul 0257.350.894.

La iniţiativa Alexandrei Braica, preşedinte OFSD Arad  şi secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii,  domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii a fost present joi şi vineri  în judeţul Arad, unde a avut o serie de întrevederi şi dezbateri cu reprezentanţii instituţiilor deconcentrate şi autorităţile locale precum şi cu agricultorii din Nădlac. La Nădlac s-a discutat în special despre pasajele de subtraversare a autostrăzii şi a nodului rutier, atât de necesare agricultorilor pentru mobilitatea utilajelor agricole. Într-o întâlnire cu peste o sută de agricultori din Nădlac, secretarul de stat Daniel Botănoiu a explicat motivul principal pentru care a venit în Arad, acela de a identifica soluţii pentru agricultorii din zonă. De asemenea, Daniel Botănoiu a prezentat beneficiile aduse de fondul mutual şi a explicat problema accizei pe motorină şi punctele pozitive ale  impozitului agricol. În acest fel, potrivit secretarului de stat, sunt asigurate fermierilor contribuţiile la sănătate dar şi o pensie rezonabilă.

,, Mă preocupă situaţia agricultorilor din judeţ, cred cu tărie că agricultura poate fi o şansă pentru România, de aceea am susţinut iniţiativa colegei mele Alexandra Braica. Prin prezenţa în judeţul Arad a domnului Botănoiu, agricultorii au putut să afle noutăţi pe teme importante pentru domeniul lor de activitate, de la cea mai autorizată sursă. Prezenţa mare a oamenilor arată interesul faţă de astfel de dezbateri, pe care le dorim aplicate”, a declarat deputatul Dorel Căprar.

Începând cu 17 septembrie 2013, Camera Judeţeană pentru Agricultură şi dezvoltare rurală Arad, este legal constituită urmând ca în regim de urgenţă  Tribunalul Arad să emită hotărârea. Prin urmare, în urma şedinţei din 17 septembrie 2013, s-a stabilit următorul calendar, al înscrierilor în cameră, depunerea candidaturilor, respectiv a alegerilor pentru camera agricolă.

În perioada 18 septembrie 2013 -03 octombrie 2013, ora 16.00 înscrierea membrilor în cameră, agricultorii-persoane fizice, fără taxă de înscrirere, până în 17 noiembrie. 2013, după care se va percepe 10 lei taxă înscriere. La asociatii profesionale, sindicate, patronate se percepe o taxă de 250 lei, iar după data de 17 noembrie, aceştia vor plăti 500 de lei. Pentru societăţi comerciale taxa este de 500 lei, respectiv 1000 lei, dupa 17 noiembrie.

În data de 04 octombrie 2013 publicarea listelor de alegatori, cu drept de vot, iar în perioada 01 octombrie -17 octombrie 2013,ora 16.00 depunerea candidaturilor, la camera agricolă. Afişarea listelor de candidaţi se va publica pe data de 18 octombrie 2013, iar alegerile vor avea loc pe data de 17 noiembrie 2013. Sectiile electorale se vor organiza numai acolo unde sunt membrii înscrisi în cameră.

Precizez ca nimeni nu pote vota şi candida dacă nu este înscris în cameră. Procedura de înscriere în cameră continuă şi dupa data de 03 octombrie. Cei înscrişi după această dată nu mai au drept de vot, în anul 2013. Cei ce vor fi aleşi în 2013 vor conduce camera un an de zile, iar în 2014, vor fi organizate alte alegeri, după cum prevede legislatia.

Cei care doresc să devină membrii ai Camerei Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad pot să facă acest lucru la Direcţia Agricolă Arad, str. Cloşca, nr. 6A, la sala de şedinţe de la mansardă, de luni până vineri, între orele 10.00-14.00.

Deputatul PSD Flavius Măduţa continuă demersurile pentru realizarea corectă a două investiţii de interes pentru judeţul Arad. Deputatul Măduţa a primit un răspuns din partea lui Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine cu privire la modificarea proiectului de realizare a autostrăzii Nădlac – Arad, în dreptul oraşului Nădlac. „I-am cerut ministrului modificarea proiectului în aşa fel încât agricultorii din Nădlac să aibă acces mai uşor la terenurile agricole, aflate de cealaltă parte a autostrăzii. În urma demersurilor făcute, am primit un răspuns încurajator din partea ministerului. În perioada următoare, voi încerca să organizez o întâlnire între agricultori, firma care construieşte autostrada şi reprezentanţii CNADNR. Autostrada este principalul proiect de infrastructură la nivel naţional, dar trebuie realizată prin protejarea intereselor comunităţilor pe care le traversează. Sper să avem în final o decizie în favoarea cetăţenilor din Nădlac” a spus deputatul Măduţa.

Un alt proiect important pe care Flavius Măduţa a făcut demersuri este finalizarea pasajelor de pe centura Aradului. „După mai multe discuţii informale şi susţinerea unei declaraţii politice în Camera Deputaţilor, am adresat oficial o întrebare ministrului Şova cu privire la finanţarea şi finalizarea pasajelor. Este adevărat că guvernarea trecută a tăiat finanţarea pentru cele două pasaje, în ciuda mesajelor politicianiste pe care reprezentanţii PDL le transmit astăzi. Dar este la fel de adevărat că responsabilitatea pentru finalizarea investiţiei ne revine nouă, celor de la USL. Nu mă feresc de această responsabilitate, dimpotrivă fac toate demersurile care sunt în atribuţiile mele pentru a finaliza cele două pasaje şi am încredere că le vom realiza”, a declarat deputatul Flavius Măduţa.

Joi seara, traficul rutier pe DN 7 a fost din nou blocat din cauza protestului faţă de desfiinţarea administraţiilor fiscale din Pecica şi Nădlac. Aproximativ 1.000 de persoane din localităţile arondate celor două administraţii fiscale au ieșit în stradă, de data aceasta şi cu utilaje agricole. După ce au blocat circulația pe DN 7 pentru aproximativ 15 minute, participanţii au organizat un marş de protest, deplasându-se de la Gara din Pecica spre Centru – Primărie și înapoi. Protestatari din nouă localităţi, Nădlac, Pecica, Şeitin, Semlac, Peregu Mare, Peregu Mic, Turnu, Sederhat şi Bodrogul Vechi s-au solidarizat pentru a-şi  arăta nemulţumirea faţă de decizia Guvernului de a desfiinţa cele două administraţii fiscale din Pecica şi Nădlac, începând cu luna septembrie.

Pe perioada desfăşurării protestelor, oamenii au purtat pancarte cu mesaje împotriva măsurii de desfiinţare a administraţiilor fiscale.