Pe 24 iunie, crestinii ortodocsi, greco-catolici si cei romano-catolici praznuiesc una dintre cele mai importante sarbatori: Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, cunoscuta in popor si sub numele Dragaica sau Sanzienele.
In mitologia folclorica romaneasca, sanzienele sunt personaje mitice nocturne. Spre deosebire de ielele de la Rusalii, sanzienele sunt femei frumoase, adevarate preotese ale Soarelui, binevoitoare fata de om, care ajuta la rodirea plantelor, a pomilor etc. Se spune ca, in noaptea de 23-24 iunie, Sanzienele plutesc deasupra pamantului, canta, danseaza, dau rod ogoarelor, intaresc casatoriile, inmultesc animalele, pasarile, vindeca boli.
Dragaica este un ritual de origine agrara, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova si Oltenia, in preajma solstitiului de vara. Ritualul vizeaza prosperitatea si protectia culturilor, mai ales a celor de cereale. Traditia cere ca in aceasta zi nimeni sa nu lucreze, pentru ca este „cap de vara”, iar Soarele „joaca pe cer sau sta in loc la amiaza”. Dragaica se sarbatoreste printr-un dans interpretat de un grup de cinci-zece fete, din care una este aleasa ca Dragaica. Ea este imbracata ca o mireasa si impodobita cu spice de grau, in timp ce fetele celelalte se imbraca in alb, poarta un voal pe fata in care sunt prinse flori de sanziene, iar in mana tin o coasa.
Sanzaienele erau considerate sarbatoare in care soarele se credea ca se odihneste.
se crede ca cine se uita la soare mai cu atentie il vede ca un barbat frumos si fata lui lumineaza toata lumea.
se crede ca in aceasta zi soarele mananca un corn de prescura cand asfinteste si de aceea nu-i bine a manca cand asfinteste astrul.
se crede ca e bine ca gospodinele sa scoata toate lucrurile din casa ca sa le vada soarele, ca sa joace soarele pe ele ca sa fie ferite de molii.
se crede ca daca in aceasta zi o fata arunca gunoiul in fata soareleui, nu numai ca nu-i mai creste parul, dar nu se mai marita niciodata
Sarbatoarea pastreaza amintirea zeitei Diana, intrucat provine de la Sancta Diana, asa cum este de parere Mircea Eliade. Diana este o zeita italica arhaica, identificata de romani cu Artemis, simbol al luminii si ocrotitoare a vanatorii. In mitologia universala marea zeita era venerata ca stapana a tuturor vrajitoarelor, a noptii intunecate, a astrilor si a lunii, a tuturor destinelor si norocului, ca stapana a apelor, ceea ce ne argumenteaza substratul mitico-magic al scaldatului ritual si al altor rituri practicate cu ocazia sarbatorii.
Stimularea maritisului de Sanzaiene – florile de sanzaiene
Se credea ca in aceasta zi florile de sanzaiene au proprietati miraculoare. De aceea slujeau si la stimularea de catre fetele de maritat a maritisului. In satele din Maramures, pana a nu rasari soarele, fetele se duc pe camp si, unde gasesc o cantitate mai mare de flori, isi impletesc cununi. Cununile le poarta pe cap, apoi le duc la o vale si le dau drumul pe apa rostind formule orale.
Practici de divinatie de Sanzaiene
De asemenea, cununi din flori de sanzaiene, erau aruncate de fete pe casa. Daca cununa ramane pe acoperis, fata se marita in cel mult doi, trei ani. Daca nu ramane pe acoperis, fata nu se va marita.
In unele sate fac cununi toti ai casei, pe care le arunca pe haizasul casei. Daca cununa ramane pe casa, cel a caruia este va trai mult. Daca nu ramane e semn fatidic pentru proprietarul ei, adica va muri.
Cununile de Sanzaiene slujesc si la ghicirea norocului. Flacaii si fetele, dupa ce fac cununi, care si le pun pe cap, le pun apoi afara, la loc curat. Care fata sau flacau va avea cununa mai incarcata cu roua, va avea noroc tot anul. Daca pe cununa vreunuia nu pica roua, nu va avea noroc.
Ceremonia cu braduti in ziua de Sanzaiene
La Borsa, obiceiul era performat de ceata flacailor si a fetelor, ceea ce ne evidentiaza functia lui de initiere. In dimineata zilei de 24 iunie flacaii aduceau din padure sase sau noua brazi tineri, cu crengile dispuse uniform, asemanatori cu cei care se impodobesc de Craciun. In obligatia fetelor cadea prepararea “colacutilor”, niste colaci mici impletiti in trei, cu orificiu la mijloc. Tot ele pregateau firele de lana si “petelele”, adica panglicile colorate de hartie creponata. Ele impodobeau bradutii cu colaci, pe care ii legau de ramuri cu lana si cu “petele”. Impodobirea se facea cu o grija aparte.
Dupa iesirea de la biserica, la casa unde s-au impodobit brazii, se aduna cei sase feciori, care au adus brazii, unde se afla si preotul satului. Preotul binecuvinteaza casa, ceata feciorilor si a fetelor, apoi fiecare flacau ia cate un brad si, impreuna cu fetele parasesc casa. Pe drum sunt urmati de obstea satului. Alaiul, avndu-l in frunte pe preot, intr-o solemnitate deplina, se indreapta catre vale, unde preotul rosteste o rugaciune, dupa care fiecare fecior introduce varful bradului in unda apei. Alaiul se indreapta apoi catre biserica, unde sunt depusi brazii, care vor fi pastrati acolo pana la Craciun.
Credinte si superstitii legate de Sanzaiene
Se crede in popor ca roua din aceasta zi are proprietati miraculoase si poate vindeca anumite boli, intre care”pocitura”, cand cineva este pocit adica i se schimba infatisarea prin farmece. Cel pocit trebuie sa se tavaleasca prin roua din florile campului inainte de rasaritul soarelui, ca sa se vindece. Se crede ca roua din aceasta noapte apara de duhurile rele pe oricine se scalda in ea. De aceea era obiceiul ca si cei sanatosi sa se scalde in pielea goala in roua de Sanzaiene.
In popor se mai credea ca buruienele in noaptea sarbatorii sunt mirosite de Sfintele sau Zanele Campului care umbla de Sanzaiene si de aceea buruienele au puterea de a lecui boli.
La Sanziene se crede ca rasare Gainusa si malaiul isi pierde grauntul, de la radacina, de frica gainii care, in aceasta noapte rasare prima data.
La Sanzaiene se obisnuieste ca in miez de noapte, la ora zero fix (timpul magic optim), fetele, in ajunul sarbatorii sa se scalde ritual in vaile Borsei si Viseului, respectiv Iza, Cisla, Repedea. Apa in care se scalda capata puteri magice, prin actul aruncarii in ea a florilor de sanzaiene, care precede scaldatul ritual.
Se crede ca astfel fetele vor fi mai frumoase, dar si mai curate ca si apa neinceputa in care s-au scaldat.
No Comments
Comments for Sărbătoarea Sânzienelor are now closed.