D`ale Războiului. Întâlnire miraculoasă!

scris de: prof. Ioan Tuleu

Toader Gruia era originar din Ignești, născut în 8 martie 1922. Mai avea încă doi frați; cel mai mare Ioan, născut în 1919 și celălalt Gheorghe, născut în 1920. În februarie 1943 a fost încorporat în Regimentul 85 Infanterie de la Ineu, unde cu doi ani înainte a început armata fratele mai mare, care a și plecat pe front imediat ce a început războiul. Cel de al doilea frate a făcut armata la Batalionul 21 Vânători Deva. Fratele Ioan a fost rănit în Rusia, la Stalingrad, de unde a fost dus în spital, la Harkov, dar, nu se știe cum, familia a primit acasă vestea că a murit.

În vara lui 1944 Toader făcea instrucție la Ineu, dar pe la seceriș, a primit permisie de două zile să meargă acasă pentru că urma să plece pe front.

      În continuare Toader Gruia povestește întâlnirea miraculoasă dintre cei trei frați în gara de la Sebiș: „M-am întâlnit acasă cu fratele aflat în armată la Deva, iar după terminarea permisiei am mers împreună la gară pentru a ne urca fiecare în trenul lui, pentru a ne întoarce la unitățile noastre. După ce or făcut trenurile cruce, am văzut că fratele mai mare se dă jos din trenul care venea dinspreArad, nu era mort. Io când îl văd strig: „George dă-te jos că iată fratele nostru. Îi bacea Oanea”. Ne dăm jos din tren amândoi îl luăm pe Ioan și mergem împreună cu el la postul de poliție, că el nu putea să meargă singur .Avea coastele retezate și era scos un plămân din el. Mergem la postul de poliție iar plutonierul când ne vede ne zice: „Ce mă, voi nu ați plecați ?”. Noi o trebuit să-l înștiințăm cât stăm acasă și când ne întoarcem la unități. Atunci îi spunem că iacă fratele care o murit o înviat. „Ăsta-i Iuăn ? El îi. Noa mergeți acasă, îl lăsați acasă la părinți și io dau telefon la unități că nu sunteți dezertori și vă înapoiați cu primul tren”. Mergem cu fratele acasă, am dormit acasă, iar după o zi ne-am prezentat la unități și am plecat pe front. Eu cu regimentul 85 am plecat pe frontul dinMoldova, la Podu Ilioaiei”.