PNL Arad consideră inacceptabil scandalul declanșat de primarul PSD al comunei Felnac, Ioan Malița, pentru simplul motiv că nu poate să controleze tot ce mișcă în comuna pe care o conduce. Primarul PSD este foarte deranjat că i s-a atras atenția să nu confunde borcanele și să nu persecute profesional, direct sau prin interpuși, cetățenii pe care îi consideră adversari politici.

Înainte de a plânge singur și în grupul primarilor PSD pentru că a fost sunat de europarlamentarul Gheorghe Falcă pentru o discuție directă, bărbătească și înainte de a țipa că este victima unei conversații, primarul Malița ar trebui să fie preocupat de victimele reale ale abuzului de putere politică. Ar trebui să lămurească opinia publică în ce împrejurări singurul caz în care un profesor din comună a primit un calificativ slab se referă la o doamnă profesoară care a îndrăznit să îl critice.

Opinia publică are dreptul să știe cine este victima reală în această cauză? Primarul Malița care a primit un telefon? Sau o profesoară cu studii doctorale, care muncește zi de zi cu elevii dar se confruntă cu calificative care îi limitează posibilitatea de a avansa în carieră tocmai – ce coincidență! – în momentul în care s-a alăturat echipei PNL și a avut curajul de a aduce, în timpul liber, critici primarului Malița?

Primarul PSD aduce aminte de vremurile triste în care partidul-stat făcea politica de cadre și persecuta adversarii politici prin limitarea carierei profesionale. Credem că primarul Malița se comportă abuziv și o încurajăm pe colega noastră să se adreseze instanțelor de judecată pentru a cere dreptul de a fi tratată corect, de a-și apăra libertatea și statutul profesional. Avem convingerea că se va face dreptate în acest caz și, când se va face dreptate, ne exprimăm speranța că marele bărbat Malița, care plânge că a primit un telefon dar se comportă abuziv cu o doamnă, va avea curajul să își asume responsabilitatea politică pentru nedreptățile făcute.

Ne exprimăm speranța că instituțiile statului vor face dreptate în acest caz. Dincolo de opiniile politice exprimate public sau telefonic, orice formă de abuz de putere este condamnabilă, legal și moral.

Proiectul de lege inițiat de deputatul PNL Arad Geanina Pistru Popa prin care se stabilește Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin în data de 19 noiembrie a fost votat de Parlament.

„Am dus această inițiativă în Parlament dintr-o convingere personală: femeile care construiesc, investesc, creează locuri de muncă și contribuie la economia României merită recunoaștere, vizibilitate și respect. De la mica afacere de familie până la compania conectată la piețele internaționale, în spatele lor sunt femei care pun muncă, curaj, competență și suflet în ceea ce construiesc. Nu vorbim despre privilegii. Vorbim despre merit și despre recunoașterea unei contribuții reale la economia României.

Această lege este și rezultatul unei comunități construite în jurul antreprenoriatului feminin. Mulțumesc  Cristina Chiriac și CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin pentru viziunea și perseverența cu care au dus această voce înainte. Astăzi mă bucur ca deputat, dar mai ales ca femeie. Femeia antreprenor construiește, creează, dă curaj și altora, iar astăzi, România îi recunoaște oficial contribuția”, a declarat Geanina Pistru Popa.

Ziua Antreprenoriatului Feminin este celebrată la nivel internațional în 19 noiembrie în peste 140 de state. Prin inițiativa Geaninei Pistru Popa, și în România va fi marcat acest moment și se vor recunoaște meritele femeilor care au inițiativă și devin antreprenori.

Crearea unei parcări sub Piața Avram Iancu cu implicita reamenajare a pieței și fluidizarea traficului înzona Podgoria prin construirea unei subtraversări rutiere pe axa Corneliu Coposu – Iuliu Maniu sunt obiectivele a două proiecte susținute de Organizația Municipală PNL Arad,.

„Vorbim despre două proiecte necesare pentru Arad. Supraglomerarea zonei centrale este o realitate, iar aceste investiții pot contribui atât la fluidizarea traficului, cât și la crearea unor noi locuri de parcare și în același timp amenajarea unor spații civice cum ni le dorim toți – frumoase, civilizate. Avem nevoie de o adevărată agora pentru Arad. Am început campania de strângere de semnături pentru a arăta că există susținere din partea arădenilor. Avem deja peste 3.000 de semnături și vom continua această acțiune în perioada următoare. Este cazul ca cei care au defilat în campanii cu aceste promisiuni să treacă la realizarea lor”, a declarat vicepreședintele Organizației Municipale PNL Arad Mihai Pașca

„Aradul are nevoie de proiecte curajoase, care să schimbe în bine fața orașului și să ofere soluții pentru viitor, așa cum în orașele vecine s-a dovedit că este posibil”, a mai declarat Mihai Pașca.

La finalul conferinței prefectul Mihai Pașca, a revenit asupra unui demers vital pentru agricultura arădeană, reabilitarea amenajărilor de irigații – mai exact cele din zonele Fântânele Șagu și Semlac Pereg. Acesta consideră refacerea infrastructurii de irigații prioritztea zero pentru dezvoltarea agriculturii județului și pentru sprijinirea fermierilor în perioadele secetoase. Mihai Pașca a solicitat public Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare demararea procedurilor de achiziții publice pentru lucrările de reabilitare, anunțând totodată că au fost obținute autorizațiile de construire pentru aceste proiecte.

Sergiu Bîlcea, președintele PNL Municipiul Arad, a afirmat într-o conferință de presă că Aradul are nevoie de proiecte mari pentru a reda încrederea arădenilor în dezvoltarea comunității. În afară de proiectele pentru care PNL a demarat strângerea de semnături – subtraversarea rutieră de la Podgoria și parcarea subterană din Piața Avram Iancu – Sergiu Bîlcea a vorbit și despre alte proiecte necesare, valorificarea Cetății Aradului și un plan pentru dezvoltarea ștrandului.

Sergiu Bîlcea a dat exemplu de proiect concret în favoarea Aradului, pregătit de Consiliul Județean Arad: centura de nord-est. Consiliul Județean Arad a finalizat deja drumul de centură care leagă Aradul Nou de Vladimirescu iar acum lucrează pentru continuarea construcției centurii de nord-est, care urmează să lege Vladimirescu de Zimand.

„Noi ne dorim continuarea acestei rețele metropolitane, dacă putem să-i spunem așa. În acest moment, la Consiliul Județean, varianta ocolitoare Arad Nord-Est, ca proiectare este finalizată. Avem autorizația de construcție și suntem pregătiți să găsim un proiect european, care să ne permită realizarea acestei investiții”, a spus Sergiu Bîlcea.

Centura de nord-est ar urma să facă legătura între Vladimirescu și Zimand, cu conexiune în viitorul drum expres Arad – Oradea. Proiectul prevede pentru drumul de 13 km un pasaj peste calea ferată și mai multe noduri rutiere.

„Aradul ar avea o centură metropolitană. Proiectul va contribui la decongestionarea traficului, la scoaterea unei părți a traficului greu din Vladimirescu și Arad. Reușim să construim în exteriorul Aradului, cred că și interiorul Aradului are nevoie de proiecte curajoase, acesta este mesajul organizației municipale PNL. Municipalitatea din Arad a făcut câteva promisiuni pe care trebuie să se țină, trebuie să găsească soluții, astfel încât zona centrală a Aradului să beneficieze de proiecte mari”, a declarat acesta.

Sergiu Bîlcea a reluat invitația adresată Primăriei Arad de a construi zona metropolitană, un vehicul prin care putem accesa fonduri europene, prin care toate comunitățile din jurul municipiului se pot asocia și pot găsi finanțare pentru proiecte comune.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită Ministerului Transporturilor și CNAIR să intervină în urma problemelor semnalate de transportatorii români privind implementarea sistemului TollRo și să nu permită aplicarea unui mecanism care transferă asupra companiilor costurile și riscurile unei soluții tehnice insuficient adaptate activității din teren.

„Transportatorii nu contestă taxarea în funcție de kilometri parcurși. Este o schimbare prevăzută în cadrul european. Problema este cum o implementăm în România. Dacă avem tehnologia pentru a identifica automat deplasarea unui camion, nu este normal să cerem transportatorului sau șoferului să introducă manual trasee și să suporte consecințele unor erori sau disfuncționalități ale sistemului.”

Transportatorii semnalează probleme legate de introducerea manuală a traseelor, utilizarea telefonului mobil, modificarea rutelor în situații neprevăzute și riscul apariției unor sancțiuni atunci când traseul declarat diferă de cel efectiv parcurs. În același timp, companiile folosesc deja sisteme GPS/GNSS și soluții telematice care pot transmite automat datele necesare calculării taxei.

Cadrul european merge tocmai în direcția interoperabilității și a utilizării tehnologiei. Directiva Eurovinieta, modificată prin Directiva (UE) 2022/362, stabilește că taxele trebuie colectate astfel încât să creeze cât mai puține obstacole pentru libera circulație, iar atunci când este fezabil economic, taxarea trebuie realizată prin sisteme electronice conforme cu normele europene de interoperabilitate. Directiva (UE) 2019/520 include explicit poziționarea prin satelit, comunicațiile mobile și tehnologia cu microunde între soluțiile utilizabile pentru taxarea electronică și urmărește reducerea costurilor și sarcinilor asociate plății taxelor rutiere în Uniunea Europeană.

„România nu trebuie să inventeze birocrație acolo unde Europa oferă deja cadrul pentru automatizare și interoperabilitate. Digitalizarea trebuie să însemne mai puține operațiuni pentru transportator, nu încă o aplicație și încă o obligație administrativă.”

Solicit Ministerului Transporturilor și CNAIR să consulte imediat transportatorii și furnizorii de soluții telematice și să revizuiască sistemul astfel încât calcularea kilometrilor să poată fi realizată automat, prin integrarea tehnologiilor GPS/GNSS și a echipamentelor deja existente pe vehicule.

Până când aceste probleme sunt rezolvate și sistemul este testat în condiții reale, trebuie identificată soluția juridică pentru întreruperea aplicării sale în forma actuală. Dacă este necesară intervenția legislativă, Parlamentul trebuie să o facă. Dacă CNAIR poate dispune măsurile necesare în cadrul competențelor sale, acestea trebuie luate fără întârziere.

„Cer respect pentru transportatorii români. Vorbim despre companii care țin mărfurile și economia în mișcare într-o piață europeană extrem de competitivă. Statul trebuie să le ofere un sistem funcțional, predictibil și adaptat tehnologiei disponibile, înainte de a le cere să suporte costurile și sancțiunile generate de disfuncționalitățile acestuia.”

Poate termenul care definește cel mai bine mentalitatea colectivă de la nivel internațional este pesimismul.  Percepția față de progresul societății în ansamblu este dominată de negativism și incertitudine, iar mesajele care sunt vehiculate în spațiul public fie de decidenți fie de diverși influenceri se înscriu aproape în totalitate pe aceleași coordonate.

,, Cred că este esențial să reușim cumva să schimbăm această paradigmă și să încercăm o altfel de raportare publică la evenimentele care se derulează sub ochii noștri.  Nu înseamnă să nu le privim cu realism sau  să nu fim conștienți de semnificațiile lor.   Ar fi mai potrivit să încercăm să ieșim din atmosfera predominant isterică, dominată de un alarmism cvasi permanent.  Trebuie să ne redobândim optimismul, care nu este o simplă stare de spirit, ci o  veritabilă forță ce poate determina progresul și stabilitatea. Să ne raportăm la cuvintele recente din mesajul Papei Leon al XlV-lea, transmis tinerilor  la festivalul Untold de la Cluj Napoca, care amintesc despre credință, solidaritate și apropierea dintre oameni.  Noi oamenii suntem ,, cununa creației ” divine și trebuie să fim permanent conștienți de acest lucru.  Din această perspectivă, nu putem să ne lăsăm apăsați de pesimism ”, a precizat dr. Antoniu Martin, membru de onoare al Parlamento della Legalita Internazionale și președinte al Grupului de Inițiativă a Centrului Est European de Diplomație și Dialog Ecumenic.

Antoniu Martin, istoric și analist politic

Acest trinom de mai sus , lansat de către filosoful german Hegel, are menirea de a genera un progres în evoluția gândirii umane dar și de a induce permanent acel element de provocare atât de necesar nouă oamenilor și societății.

Practic, se pleacă de la o ipoteză care devine o idee ce vine supusă dezbaterii, ce este ulterior anulată sau combătută prin ceva diametral opus, antiteza. Din confruntarea celor două apare firesc o concluzie, sinteza.

Nu insistăm aici asupra dimensiunii filosofice, ci ne vom apleca pe valențele de psihologie socială, mai exact asupra modului în care acest trinom a fost și este utilizat în scopul creării unui anumit discurs public.

Se știe astăzi că în planurile lui Iuri Andropov, secretar general al PCUS între 1982 și 1984, s-au aflat și strategiile de creare a fonturilor populare și naționale din țările fostului bloc sovietic. Mai exact spus, serviciile sovietice de informații au generat chiar ele mișcări de independență și au format partide de orientare pro-occidentală.   Cu alte cuvinte, au anticipat evoluția lucrurilor . Astfel, teza, antiteza și sinteza care au format discursul și opinia publică din Estul Europei au fost coordonate din umbră de serviciile speciale amintite. Ne aducem aminte de anii 1990 de la noi, când s-a creat un fel de opoziție controlată la regimul Iliescu și ce fenomene politico-sociale am avut.

Cum s-a putut observa, cine reușește să impună trinomul respectiv într-o societate, într-o țară, acela este la butoanele a ceea ce se numește inginerie socială sau manipularea maselor.  Este extrem de greu, dacă nu chiar imposibil să se poată ieși dintr-o astfel de paradigmă.  Populația de rând nu dispune de instrumentele necesare . Ea este doar un teren unde cei puternici joacă sau se joacă între ei.  Iar dacă acest trinom funcționează, de ce să-l schimbi sau să renunți la el? Un principiu din management spune doar să nu modifici nimic din ce funcționează.

Din această perspectivă, cartea lui Da Empoli ,, Magul de la Kremlin ” este relevantă.  Sau pentru cine vrea ceva mai facil, filmul realizat după cartea menționată,,Vrăjitorul din Kremlin”.  Vizionare plăcută.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European a adoptat astăzi avizul privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2027, precum și amendamentele bugetare promovate de Grupul Partidului Popular European (PPE), coordonate de eurodeputatul Gheorghe Falcă, raportor din umbră al PPE pentru acest dosar.

În calitate de raportor din umbră al PPE, Gheorghe Falcă a construit un pachet de amendamente care urmărește consolidarea investițiilor europene în transporturi în ultimul an al actualului Cadru Financiar Multianual 2021–2027.

„Într-un context geopolitic și economic tot mai complex, transporturile reprezintă una dintre principalele investiții strategice ale Uniunii Europene. Obiectivul nostru a fost să propunem un buget ambițios, dar realist, care să răspundă nevoilor actuale de competitivitate, securitate și conectivitate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Amendamentele adoptate în Comisia TRAN susțin trei direcții strategice.

Consolidarea finanțării pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), principalul instrument european de investiții în infrastructura de transport. Prioritatea PPE este accelerarea implementării rețelei TEN-T, dezvoltarea conexiunilor transfrontaliere, eliminarea blocajelor de pe principalele coridoare europene, consolidarea conectivității și continuarea Culoarelor Solidarității cu Ucraina.

Consolidarea finanțării pentru Mobilitatea Militară, ca răspuns la noul context de securitate generat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Investițiile vor sprijini dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, civilă și militară, vor întări mobilitatea pe flancul estic al Uniunii, inclusiv în regiunea Mării Negre, și vor contribui la implementarea inițiativei SAFE, a Regulamentului TEN-T revizuit și a obiectivelor europene în materie de apărare și reziliență.

Consolidarea bugetelor agențiilor europene de transport – ERA, EASA și EMSA, pentru a le asigura resursele necesare implementării noilor responsabilități legislative și operaționale privind siguranța, interoperabilitatea, digitalizarea și reziliența sistemului european de transport. Aceste agenții au un rol esențial în aplicarea legislației europene și în funcționarea eficientă a pieței unice a transporturilor.

Potrivit lui Gheorghe Falcă, aceste priorități răspund direct intereselor României.

„România are nevoie de investiții europene mai consistente pentru dezvoltarea coridoarelor TEN-T, modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, creșterea conectivității la Marea Neagră și consolidarea mobilității militare pe flancul estic al Uniunii Europene. Aceste investiții înseamnă dezvoltare economică, locuri de muncă, securitate și o integrare mai rapidă în piața europeană a transporturilor.”

Eurodeputatul subliniază că poziția geostrategică a României conferă țării un rol esențial în dezvoltarea infrastructurii europene.

„Portul Constanța, infrastructura feroviară și rutieră, precum și conexiunile cu Republica Moldova și Ucraina devin tot mai importante pentru securitatea și competitivitatea Uniunii. România trebuie să valorifice această oportunitate și să atragă cât mai multe fonduri europene pentru proiecte mature și cu valoare adăugată europeană.”

Avizul Comisiei TRAN va contribui la poziția Parlamentului European în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2027, iar amendamentele adoptate reprezintă contribuția Grupului PPE la consolidarea investițiilor europene în infrastructura de transport și în securitatea Uniunii.

Comisiile pentru Transport și Turism (TRAN) și Securitate și Apărare (SEDE) ale Parlamentului European au adoptat astăzi raportul privind instituirea unui cadru uniform pentru mobilitatea militară în Uniunea Europeană, un dosar esențial pentru consolidarea capacității Europei de a răspunde rapid provocărilor de securitate și pentru dezvoltarea infrastructurii strategice de transport.

Noul regulament urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru transportul militar transfrontalier, reducerea birocrației, armonizarea autorizațiilor între statele membre și dezvoltarea unor coridoare europene de mobilitate militară pentru transportul de personal, echipamente și materiale.

„Mobilitatea militară nu înseamnă doar apărare. Înseamnă infrastructură mai bună, interoperabilitate între state, eliminarea blocajelor administrative și investiții în proiecte care servesc atât nevoilor civile, cât și celor militare. Pentru România, aceasta reprezintă o oportunitate strategică majoră”, a declarat eurodeputatul Gheorghe Falcă.

Raportul acordă o atenție specială dezvoltării infrastructurii de transport de pe flancul estic al Uniunii Europene, inclusiv modernizării coridoarelor de transport, a terminalelor intermodale, a centrelor logistice și a conexiunilor de tip „last mile”, esențiale pentru mobilitatea militară și pentru reziliența infrastructurii europene.

Un element important pentru regiune îl reprezintă includerea explicită a Ucrainei și Republicii Moldova în categoria partenerilor apropiați ai Uniunii în domeniul mobilității militare și participarea acestora la mecanismele de coordonare prevăzute de regulament.

Pentru România, noile măsuri pot genera: investiții europene suplimentare în infrastructura rutieră, feroviară și portuară; consolidarea rolului Portului Constanța în rețelele logistice europene; dezvoltarea conexiunilor de transport cu Republica Moldova și Ucraina; creșterea importanței României ca nod strategic pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.

În paralel, Gheorghe Falcă a susținut consolidarea finanțării europene pentru acest domeniu în cadrul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. „În calitate de raportor din umbră al Grupului PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind viitorul buget multianual al Uniunii, am insistat pentru menținerea unei linii bugetare dedicate mobilității militare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF). Dacă ne dorim infrastructură adaptată noilor provocări de securitate, trebuie să asigurăm și resursele financiare necesare”, a subliniat Gheorghe Falcă.

Raportul evidențiază, de asemenea, necesitatea modernizării infrastructurii feroviare, dezvoltării sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), eliminării blocajelor de pe coridoarele strategice și creșterii rezilienței infrastructurii de transport în fața amenințărilor hibride și cibernetice. Votul de astăzi reprezintă un pas important către o Uniune Europeană mai bine conectată, mai rezilientă și mai pregătită să răspundă provocărilor de securitate ale prezentului și ale viitorului.

Astăzi se împlinesc zece ani de când Iustin Cionca a preluat conducerea Consiliului Județean Arad, ca urmare a votului arădenilor, validat de consilierii județeni în anul 2016. Ulterior, Iustin Cionca a fost reales prin vot uninominal. Este un deceniu în care județul Arad a trecut prin schimbări majore și care a transformat administrația județeană arădeană într-unul dintre principalii motoare ale dezvoltării regionale din vestul României.

În 22 iunie 2016, când Iustin Cionca depunea jurământul în funcția de președinte al Consiliului Județean Arad, județul se afla atunci în fața unor provocări importante. Exista un singur proiect european în derulare la Consiliul Județean, infrastructura rutieră avea nevoie de investiții majore, sistemul medical județean necesita modernizare.

Zece ani mai târziu, bilanțul este unul care poate fi măsurat atât în cifre, cât și în transformările vizibile din viața de zi cu zi a arădenilor.

În această perioadă, Consiliul Județean Arad a atras peste 12 miliarde de lei din fonduri europene și guvernamentale, prin 61 de proiecte majore (dintre care 41 cu finanțare europeană, 20 cu finanțare guvernamentală). Aceste investiții au fost prioritizate în funcție de domeniile care influențează direct calitatea vieții, infrastructură, sănătate, educație, cultură, asistență socială și dezvoltare economică.

În echipa formată de Iustin Cionca, președinte, cu vicepreședinții Claudia Boghicevici, Sergiu Bîlcea, Răzvan Cadar, Ionel Bulbuc, Pero Tamas, Consiliul Județean a devenit una dintre cele mai performante administrații județene din România în ceea ce privește accesarea fondurilor nerambursabile.

Poate cea mai vizibilă schimbare a ultimului deceniu este cea din infrastructura rutieră.

În ultimii zece ani au fost modernizați aproximativ 900 de kilometri de drumuri județene, fiind realizate investiții de peste un miliard de lei. Au fost reconstruite și modernizate drumuri care nu mai beneficiaseră de lucrări majore de zeci de ani și au fost create noi legături între comunități.

Au fost realizate investiții strategice precum:

• modernizarea axei Arad–Șiria–Pâncota–Seleuș–Șicula–Cermei–Berechiu;
• modernizarea drumurilor spre stațiunea Moneasa;
• dezvoltarea Drumului Regelui prin Petriș;
• conectarea comunităților la rețeaua europeană TEN-T;
• modernizarea infrastructurii rutiere din nordul județului;
• realizarea Centurii de Est a municipiului Arad;
• modernizarea tuturor legăturilor cu județele Timiș, Bihor și Hunedoara
• realizarea inelului de centură Arad-Fântânele-Vladimirescu, cu pod nou peste Mureș și pasaj peste calea ferată
• modernizarea tuturor drumurilor județene transfrontaliere
• modernizarea drumurilor înspre stațiunea Căsoaia
• demararea proiectului strategic al Drumului Expres Arad–Oradea, investiție estimată la aproximativ 11 miliarde de lei.

În mandatul lui Iustin Cionca au fost construiți peste 115 kilometri de drumuri noi, iar Aradul a devenit unul dintre cele mai bine conectate județe ale României.

De asemenea, județul Arad are acum câteva sute de kilometri de piste de biciclete, realizate și cu cofinanțări din partea Consiliului Județean.

Dacă infrastructura a fost prioritatea administrativă, sănătatea a fost prioritatea sufletească a ultimului deceniu.

În ultimul deceniu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a traversat cea mai amplă transformare din istoria sa.

Investițiile realizate depășesc 450 de milioane de lei și au vizat:

• darea în folosință a Spitalului de Pneumologie și Boli Infecțioase din Grădiște;
• extinderea Unității de Primire Urgențe;
• modernizarea secțiilor ATI;
• dezvoltarea Secției de Oncologie;
• înființarea Laboratorului de Cardiologie Intervențională;
• dezvoltarea serviciilor de imagistică și diagnostic;
• dotarea cu aparatură medicală de ultimă generație;
• creșterea siguranței la incendiu;
• modernizarea Spitalului Municipal;
• dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative.

Tot în această perioadă au fost introduse servicii medicale care nu existau anterior la Arad, iar pacienții beneficiază astăzi de investigații și tratamente care, în trecut, necesitau deplasări în alte centre universitare.

În ultimii ani, Consiliul Județean Arad a derulat cel mai consistent program de investiții în educație, la nivel județean. Au fost achiziționate peste 50 de microbuze școlare electrice și hibride pentru transportul elevilor, au fost digitalizate sute de săli de clasă și au fost sprijinite proiecte care reduc diferențele dintre mediul urban și cel rural. Obiectivul administrației județene a fost acela ca fiecare copil din județ să aibă acces la condiții moderne de învățare, indiferent de localitatea în care trăiește.

Consiliul Județean Arad a investit și în restaurarea și modernizarea principalelor instituții culturale. Biblioteca Județeană a fost complet reabilitată și digitalizată, iar Complexul Muzeal Arad beneficiază astăzi de una dintre cele mai moderne secții de istorie din România. Au fost susținute proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, digitalizării patrimoniului și promovării identității culturale a județului. Doar la Complexul Muzeal, în ultimii cinci au fost investite 30 de milioane de lei în modernizarea a cinci secții esențiale: Artă Românească, Științele Naturii, Arheologie, Istorie, Pinacoteca.

În asistența socială au fost realizate investiții de peste 500 de milioane de lei pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și dezvoltarea serviciilor sociale.

O contribuție majoră la creșterea calității vieții a avut-o și extinderea infrastructurii de apă și canalizare. În ultimii zece ani au fost extinse și modernizate peste 500 de kilometri de rețele, au fost construite și reabilitate 13 stații de epurare, iar un nou proiect regional de peste 268 milioane de euro este pregătit pentru perioada următoare.

Una dintre caracteristicile mandatului lui Iustin Cionca a fost colaborarea permanentă cu administrațiile locale. În ultimii zece ani, Consiliul Județean Arad a cofinanțat aproximativ 3.000 de proiecte ale primăriilor din județ. În spatele acestei cifre se află mii de investiții în apă și canalizare, gaz, școli, grădinițe, drumuri comunale, cămine culturale, baze sportive și centre sociale. Acest parteneriat a făcut posibilă dezvoltarea echilibrată a județului și reducerea decalajelor dintre comunități.

În ultimul deceniu, Aradul a devenit un model de bună practică la nivel național prin colaborarea dintre administrație, mediul de afaceri și societatea civilă. Consiliul Județean a dezvoltat parteneriate solide cu universitățile, organizațiile neguvernamentale, mediul economic, instituțiile de sănătate și structurile culturale. Proiectele din domeniul sănătății, asistenței sociale, educației și dezvoltării economice au demonstrat că progresul este posibil atunci când instituțiile și comunitatea lucrează împreună.

Iustin Cionca a declarat că „după zece ani de mandat, cea mai importantă realizare nu este reprezentată de cifre, kilometri de drum sau valoarea investițiilor, ci de schimbarea de mentalitate. Astăzi, Aradul vorbește despre oportunități, despre investiții, despre competitivitate și despre dezvoltare regională. Arădenii au așteptări foarte mari și este firesc să fie așa. Este un județ care și-a consolidat poziția de pol economic și logistic al vestului României și care privește cu încredere spre viitor. La împlinirea unui deceniu de la preluarea conducerii Consiliului Județean Arad, bilanțul meu este, de fapt, bilanțul unei comunități care a ales să construiască Mulțumesc consilierilor județeni și primarilor din județul Arad, indiferent de apartenența lor politică, pentru că au înțeles că interesele comunităților sunt mai importante decât disputele de moment. Mulțumesc mediului de afaceri, care a continuat să investească, să creeze locuri de muncă și să aibă încredere în potențialul Aradului. Mulțumesc instituțiilor statului, organizațiilor neguvernamentale, universităților, bisericilor, presei și tuturor celor care au fost parteneri în proiectele noastre. Și mulțumesc colegilor mei din Consiliul Județean și din instituțiile subordonate. În spatele fiecărui proiect finalizat există oameni care au muncit departe de lumina reflectoarelor. Există un lucru pe care îl consider esențial și pe care vreau să îl subliniez în această dimineață. Niciuna dintre realizările ultimului deceniu nu ar fi fost posibilă fără colaborarea dintre Consiliul Județean și administrațiile locale din județ. Am avut șansa să lucrăm împreună cu primari care au înțeles că dezvoltarea nu are culoare politică atunci când este vorba despre binele comunității. Multe dintre proiectele pe care le vedem astăzi finalizate sau aflate în lucru sunt rezultatul unei strategii comune și al unui parteneriat între administrația județeană și administrațiile locale”.