11 noiembrie este o zi celebrată în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul militarilor care au participat la misiuni în afara teritoriului statului român. Această zi a fost aleasă pentru simbolistica ei: ,,intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11⁰⁰, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se pune capăt Primului Război Mondial, iar pe data de 11 noiembrie 2003 a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu FOGORAŞI, primul militar decedat în teatrul de operaţii din Afghanistan”.

• • Cu această ocazie, între orele 11⁰⁰ – 12⁰⁰, Batalionul 191 Infanterie ,,Colonel Radu GOLESCU” va desfăşura o ceremonie militară la ,,Troiţa de comemorare a eroilor români”, din Cetatea Aradului.

• • Batalionul 191 Infanterie ,,Colonel Radu GOLESCU” este o unitate reprezentativă în Armata României, atât prin continuarea tradiţiilor de luptă ale ,,Regimentului 2 Linie”, dar şi prin participarea cu efective la misiuni în Teatrele de Operaţii din Balcani în Kosovo şi Bosnia-Herţegovina, sau cele din Irak şi Afghanistan, evenimente petrecute în istoria recentă a Armatei României. Majoritatea militarilor din cadrul batalionului sunt militari veterani ai acestor misiuni desfăşurate împreună cu partenerii NATO. De aceea această zi reprezintă un moment deosebit pentru personalul unităţii noastre.

În fiecare an, la 29 aprilie, se sărbătoresc veteranii de război, aceia dintre soldații români care au supraviețuit unor cumplite încercări de pe fronturile războiului.

Calitatea de veteran de război a fost decretată  de către Regele Carol I al României în anul 1902, atunci când se aniversau 25 de ani de la declanșarea Războiului de Independență. Veteranilor din Războiul de Independență li s-au adăugat apoi veteranii din Primul Război Mondial și apoi cei din al Doilea Război Mondial.

În timpul regimului comunist a căzut în desuetudine această calitate, pentru că cei mai mulți dintre supraviețuitorii războiului erau de pe frontul antisovietic și nu putea fi ofensată printr-o astfel de recunoaștere puterea suzerană. Dar prin legile date după Revoluția din Decembrie 1989 și mai ales prin Legea 303, din 13 noiembrie 2007, s-a instituit pentru prima dată în țara noastră Ziua Veteranilor de Război, la 29 aprilie, zi care îi celebrează pe românii care au luptat în tranșeele războiului, indiferent cine a fost inamicul.

La Arad s-a constituit prin Hotărârea civilă nr. 392, din 20 februarie 1990, filiala județeană a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, care a organizat an de an sărbătoarea veteranilor prin activități comemorative precum: simpozioane, conferințe, sesiuni de comunicări și depuneri de coroane cu ceremonial militar.

Așa s-a întâmplat și în anul acesta, în 29 aprilie, când în fața monumentului eroilor din Piața Avram Iancu din Arad a avut loc o ceremonie militară, susținută de batalionul din cetate, la care au participat veterani de război, președintele asociației arădene a veteranilor, d-l col Ioan Gliga, Înalt preasfințitul episcop Timotei Seviciu, generalul Vasile Heredea, cadre militare în rezervă și în retragere, public din oraș. Oficialitățile au fost reprezentate de subprefectul Radu Stoian și de alți funcționari, consilieri județeni și municipali.

Tipicul desfășurării ceremonialului a fost același din fiecare an:  o slujbă de binecuvântare susținută de către Înaltpreasfinția sa și scurte cuvântări rostite de către col. Ioan Gliga și subprefectul Radu Stoian, urmate de parada militară.

Sărbătoarea a continuat la Casa Armatei unde col. Ioan Gliga a susținut și o informare privind activitatea asociației, situația celor aproape 500 de veterani, toți de peste 90 de ani, care se confruntă cu greutățile inerente vârstei dar și cu dezinteresul autorităților și al concetățenilor. Am reținut de exemplu că un veteran, mare mutilat de război, primește o indemnizație de 490 de lei și majoritatea veteranilor au indemnizații de 200-300 de lei dacă au cel puțin un an de război. La aceasta se mai adaugă câte  5 (cinci !) lei pentru fiecare lună în plus pe front.

Mai adăugăm că numărul veteranilor se împuținează pe zi ce trece, au mai rămas puțini, și nu poate fi un efort prea mare dacă le acordăm atenția cuvenită, îi ajutăm făcându-ne astfel datoria pentru oamenii care la rândul lor s-au sacrificat pentru Țara lor, ca să rămână întreagă.

I. Tuleu

[nggallery id=156]