În prima lună a anului 2018, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a colectat venituri bugetare în sumă totală de 925,63 milioane lei, cu 167,34 milioane lei (+22%) mai mult decât în ianuarie 2017, când s-au colectat 758,29 milioane de lei.
Programul comunicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru luna ianuarie 2018 a fost depășit cu 8,68%, respectiv cu 73,96 milioane de lei.
În ceea ce privește activitatea de colectare a veniturilor bugetului general consolidat din anul 2017, programul de încasări venituri bugetare alocat Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara a fost de 9,513 miliarde lei şi s-au colectat 9,719 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 206 milioane lei față de program, creștere repartizată astfel:
-        bugetul de stat: 76,75 milioane lei;
-        bugetul asigurărilor sociale de stat: 114,89 milioane lei;
-        bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 12,63 milioane lei;
-        bugetul asigurărilor pentru șomaj: 1,56 milioane lei.
        Gradul de realizare a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale rectificate, cumulat pe anul 2017, a fost depășit cu 2,16%. Cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat s-a înregistrat în luna iulie 2017, cu 0,7% mai mic decât programul stabilit,  iar cel mai mare grad de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat s-a înregistrat în luna decembrie 2017, cu 7,68% mai mare decât cel stabilit.
               

În anul 2016, Consiliul Județean Arad a depășit cu patru procente veniturile prognozate, ajungând la 248 de milioane de lei. Cea mai importantă creștere (7%) s-a înregistrat la sumele încasate din impozitul pe venit la nivel de județ, ceea ce înseamnă că economia Aradului a funcționat mai bine în anul 2016 decât se estimase la începutul anului. Așa se explică și faptul că rata șomajului la nivel de județ a ajuns la 1,2% în aprilie, în scădere cu 0,9% față de perioada similară a anului trecut.

Și anul acesta, veniturile prognozate pentru primul trimestru au fost depășite (ajungându-se la 66,5 milioane lei). În aceeași perioadă, Consiliul Județean a cheltuit doar 61% din totalul cheltuielilor estimate la începutul anului.

Cele mai importante investiții realizate de Consiliul Județean Arad în anul 2016 au fost reabilitarea DJ 682 Arad-Felnac-limită de județ Timiș (o lucrare în valoare totală de 16,8 milioane lei), respectiv reabilitarea DJ 791 Zimandu Nou-Sântana (în vloare de 1,5 milioane lei).             Tot aici adăugăm finalizarea lucrărilor la noua secție TBC, din cartierul Grădiște. Consiliul Județean a investit în anul 2016 în modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad suma de 2,1 milioane lei. S-au realizat, printre altele, reamanejarea laboratorului clinic de radiologie și imagistică, extinderea, reabilitarea și modernizarea UPU, program informatic Ambulator, echipamente pentru majoritatea secțiilor, în funcție de solicitări, documentația tehnică pentru reabilitarea unor secții.

Cheltuielile de capital ale Consiliului Județean au fost, anul trecut, de aprox. 16 milioane de lei. „Aceste cifre demonstrează că gestionăm corect banii arădenilor. Am cheltuit mai puțin decât se estimase și am încasat mai mult decât ne-am propus la începutul anului. M-aș bucura ca și alocarea banilor de la Guvernul României să aibă în vedere Consiliile Județene care, după modelul Aradului, demonstrează că sunt capabile să se gospodărească bine și corect”, a declarat președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca.

Deputatul PSD Dorel Căprar este de părere că Bugetul de Stat, în forma în care a fost adoptat de Camerele reunite ale Parlamentului, corespunde aşteptărilor românilor şi este ancorat în datele veridice ale economiei româneşti şi realităţile obiective ale societăţii.

„Proiectul Bugetului de Stat a fost construit şi elaborat în conformitate cu Programul de Guvernare al PSD, cu care ne-am prezentat în faţa cetăţenilor şi care s-a bucurat de o largă susţinere populară. Bugetul anual este, cu siguranţă, un moment important pentru România, pentru Guvern şi pentru Parlament, deoarece sunt prioritizate toate proiectele şi programele publice pe termen scurt şi mediu.

Conceptul de bază a fost şi rămâne îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor şi tocmai de accea s-a acordat o importanţă deosebită unor domenii vitale precum Sănătate, Educaţie sau Social.Vreau să menţionez succint faptul că la Sănătate a fost prevăzută o creştere bugetară de 4,15 % din care 700 de milioane de lei pentru medicamente compensate şi gratuite, la care se adaugă achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii.Educaţia beneficiază de un plus de 3,3 miliarde faţă de 2016, în timp ce la Transporturi au fost suplimentate alocările bugetare cu 5,18 miliarde.

Până la urmă, simplificând lucrurile, este esenţial că veniturile românilor vor creşte în 2017, iar acest lucru se oglindeşte  atât în Programul de Guvernare al PSD cât şi în forma finală, adoptată, a Bugetului de Stat.Concret, de la 1 februarie salariul minim brut pe economie a fost majorat la 1450 de lei, iar de la 1 iulie, punctul de pensie va fi majorat la 1000 de lei.

Noi credem că Romania trebuie respectată pentru potenţialul său uriaş, pentru istoria sa, pentru cultura sa, pentru tot ce înseamnă ea ca stat european. Avem soluţii pentru ca tot mai multi români să facă parte din clasa de mijloc. O arată clar fiecare acţiune a Guvernului legitim al României, Cabinetul Grindeanu” spune deputatul PSD Dorel Căprar

Proiectul de buget pentru anul 2017 a fost configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit Tratatului de Maastricht.

Consilierii judeţeni, întruniţi vineri, 16 decembrie 2016, au aprobat rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al judeţului. Aceştia au votat pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale. Totalul sumelor alocate a fost de 482 mii lei. Sumele alocate au ca destinaţie plata unor facturi privind diferite proiecte de investiţii în infrastructura rutieră, după cum urmează:

- Comuna Bata – suplimentarea sumei de 200 mii lei alocată iniţial la obiectivul: ,, DC 83 Bata –Lalașinţ”, cu suma de 100 mii lei, rezultând un total de 300 mii lei;

- Comuna Gurahonţ – suplimentarea sumei de 200 mii lei alocată iniţial la obiectivele “DC 54 Gurahonţ-Honţişor “(55 mii lei) şi “Modernizare DC 38 Gurahonţ-Zimbru în lungime de 12,6 km” (145 mii lei), cu suma de 188 mii la obiectivul Modernizare DC 38 Gurahonţ-Zimbru în lungime de 12,6 km, rezultând un total de 388 mii lei după cum urmează: obiectivul “DC 54 Gurahonţ-Honţişor” ,55 mii lei şi obiectivul “Modernizare DC 38 Gurahonţ-Zimbru în lungime de 12,6 km”, 333 mii lei);

- Comuna Pleşcuţa – suplimentarea sumei alocată iniţial de 200 mii lei la obiectivele de investiţii “Pietruire drum communal DC 52 Dumbrava Budeşti” (100 mii lei) şi “Asfaltare DC 51 Vîrfurile Pleşcuţa” (100 mii lei) cu suma de 35 mii lei la obiectivul “Pietruire DC 52 Tălmagiu-Budeşti”, rezultând un total de 235 mii lei;

- Comuna Şepreuş – suplimentarea sumei de 200 mii lei alocată iniţial la obiectivul: ,,Modernizare carosabil DC 133 Şepreuş-Apateu”, cu suma de 100 mii lei, rezultând un total de 300 mii lei;

- Comuna Zerind – suplimentarea sumei de 150 mii lei alocată iniţial la obiectivul: ,, DC 121 (tronson II Gara Zerind-limită UAT Zerind”), cu suma de 59 mii lei, rezultând un total de 209 mii lei.

Un alt punct pe ordinea de zi a vizat alocarea unor fonduri provenite din cote de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi pentru achitarea arieratelor înregistrate la consiliile locale, arierate provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital. Un număr de 42 primării au primit în total suma de 3968 mii lei, dintre care 983 mii lei pentru plata arietatelor, respectiv suma de 2985 mii lei pentru proiecte de infrastructură, în funcţie de solicitări.

„Au fost consultaţi toţi consilierii judeţeni, solicitându-li-se propuneri de rectificare pe anul 2016 privind obiectivele pentru care se doreşte alocarea unor sume suplimentare reprezentând cota de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală”, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Astăzi, aleșii locali au fost chemați să voteze bugetul general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pentru anul 2016. Acesta a fost aprobat cu 16 voturi „pentru”, cinci consilieri din opoziție s-au abținut iar Lupaș și Ciupe au votat „împotrivă”. Bugetul general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pentru acest an este de 441.235.000 lei la venituri și 563.987.000 lei la cheltuieli.

Profitând că în sala Ferdinand unde a avut loc ședința au fost prezenți nu numai șefii din unitățile subordonate Primăriei ci și directorii de școli și grădinițe în frunte cu inspectorul general Claudius Mladin, primarul Falcă a făcut o prezentare de circa jumătate de oră referitoare la investiţiile din acest an, finanţate din bugetul local. Majoritatea banilor pentru investiții din acest au fost dirijați către două axe principale; cultură și educație.

Consilierii locali au propus nu mai puțin de 34 de amendamente la buget, marea majoritate fiind votate în unanimitate.

Consilierul PSD, Marin Lupaș, din cele 20 de amendamente pe care a vrut să le supună votului colegilor, s-a rezumat doar la unul. Acesta a cerut reducerea prețului la gigacalorie de la 277 lei la 260 lei. Amendamentul a fost respins în momentul în care a fost supus la vot.

Nu la fel putem spune că a făcut și consilierul ALDE, Ionel Ciupe care a dat citire și a cerut spre aprobare „doar” 14 amendamente. Aproape jumătate din ele se aflau deja bugetate, prilej pentru Falcă de a scoate încă o dată în evidență incompetența aleșilor din opoziție, moment care a stârnit hohote de râs din partea celor prezenți în sală.

Edilul șef Falcă a subliniat faptul că se va continua proiectul de reabilitare a faţadei principale şi a sălii de concerte ale Palatului Cultural, va fi reabilitată termic clădirea Teatrului Clasic „Ioan Slavici” și va fi organizat un concurs de idei privind reconversia Cetăţii Aradului. Anul acesta majoritatea unităților de învățământ vor fi reabilitate termic și vor fi finanțate studii de fezabilitate pentru încă 300 de blocuri ce urmează a fi reabilitate termic. Vor fi și alte investiții pe care vi le vom prezenta într-un material viitor.

La capătul ședinței ordinare în care principalul punct pe ordinea de zi a fost bugetul pe 2016, consilierul PNL, Gianina Pistru a ținut să le mulțumească colegilor (nu numai votacilor) ci și celor din opoziție pentru buna colaborare în cei patru ani de mandat, având în vedere că acesta se apropie de sfârșit, cu siguranță mulți dintre consilieri nu se vor mai întoarce pe locurile lor din „Sala Ferdinand”.

Urmare a modificărilor aduse de noul Cod Fiscal în modul de calcul al taxelor și impozitelor locale în vigoare, aducem la cunoștința contribuabililor persoane fizice care dețin în proprietate clădiri nerezidențiale sau cu destinație mixtă (în care se desfăsoară activităţi economice sau dacă aceasta destinaţie reiese din actul de proprietate) că au obligația de a depune la Direcția Venituri .

Impozitul pentru clădirile nerezidenţiale si/sau mixte aflate în proprietatea persoanelor fizice se calculează în cota de 0,6% (stabilită prin HCLM Arad nr.351/ 2015) din valoarea imobilului rezultată din raport de evaluare autorizat. Termenul limită pentru depunerea rapoartelor de evaluare la Direcția Venituri în vederea calculului impozitului pentru anul curent este 31 martie 2016.

Recomandăm contribuabililor să-și ia din timp măsuri pentru a depune în termen rapoartele de evaluare. Rapoartele de evaluare trebuie să conţină dovada că rezultatele evaluării au fost înregistrate în baza de date cuprinzând valorile impozabile ale clădirilor, gestionată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Precizăm că în lipsa raportului de evaluare (sau dacă acesta nu se depune în termen) impozitul pentru anul în curs pentru clădiri nerezidențiale sau mixte deținute de persoana fizică se va calcula prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile calculata, în baza art. 457 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

În ceea ce privește persoanele juridice care la data de 31 decembrie 2015 deţin în proprietate/închiriere/concesiune/administrare/folosinţă gratuită clădiri şi terenuri situate pe raza municipiului Arad, și acestea au obligaţia să depună declaraţii la Direcția Venituri până la data de 31 martie 2016.

În cazul persoanelor juridice care deţin în proprietate imobile, valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă (respectiv 31 martie). Rapoartele de evaluare trebuie să conţină dovada că rezultatele evaluării au fost înregistrate în baza de date cuprinzând valorile impozabile ale clădirilor, gestionată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Modelele de declaraţii aprobate prin ordin comun al Ministrului finanţelor publice şi al Ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, formulare ITL 2016 se gasesc pe site-ul www.primariaarad.ro la sectiunea Formulare – Directia Venituri.

Urmare modificării Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice au fost introduse la subcapitolul 35.01.01 Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale, următoarele paragrafe:

-         35.01.01.01 Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de Direcţia generală antifraudă fiscală;

-         35.01.01.02 Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii de specialitate.

Pe cale de consecinţă dorim să informăm operatorii economici că au obligaţia virării sumelor în conturi IBAN distincte, funcţie de instituţiile care au aplicat sancţiunile, în caz contrar fiind generate o serie de neconcordanţe în evidenţa fiscală a contribuabililor.

Conturile IBAN sunt:

RO70TREZ0212035010101XXX - amenzi aplicate de Directia Antifrauda

RO20TREZ0212035010102XXX – amenzi aplicate de catre alte institutii

USL majorează taxele. Colectarea veniturilor la buget e tot mai proasta, iar evaziunea fiscală creşte. Când USL creşte taxele fără să consulte mediul de afaceri se comportă ca un hoţ. Când USL creşte taxele fără să folosească 75% din fondurile europene disponibile României înseamnă că e incompetent şi fără viziune.

Evaziunea fiscală a ajuns oficial la 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educaţiei şi sănătăţii pentru acest an. Românii pierd anual 10 miliarde euro la bugetul de stat din cauza faptului că statul nu colectează corect TVA-ul, ci îl lasă în buzunarele infractorilor. În realitate, statul încasează acum din TVA echivalentul unui TVA de 13% colectat corect. Avem cele mai mari pierderi din colectarea TVA din întreaga Europă.

USL este lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări legislaţiei fiscale din ultimii 10 ani, stabilind un nou record negativ de impredictibilitate. Guvernul Ponta ne-a adus într-o adevărată demenţă fiscală de la începutul guvernării. 34 de modificări a produs executivul condus de Victor Ponta asupra Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală de când este la guvernare, adică aproape două modificări făcute în medie pe lună.

Taxarea este singura strategie a USL pentru creşterea veniturilor bugetare. Modificarea repetată a fiscalităţii şi modul de guvernare al USL pe principiul „mai bine taxez decât să creez” se traduc în împovărarea românilor cu 30 taxe noi şi impozite majorate, la care se adaugă alte 5 taxe noi începând cu anul 2014 (vezi Tabel 1). Aşa cum a avertizat PDL în nenumărate rânduri, această strategie este una proastă. O demonstrează a doua rectificare bugetară negativă pe acest an, conform căreia au fost reduse tocmai acele elemente din buget unde se aştepta o colectare ridicată ca urmare a majorării accizelor şi taxelor şi introducerii noilor impozite: la încasările din accize (-648,1 mil. lei), TVA (-635,5 mil. lei), impozit pe venit şi salarii (-205,9 mil. lei) şi impozit pe profit (-64,8 mil. lei).

În total, taxele suplimentare din anii 2013 şi 2014 înseamnă o povară de 8 miliarde de lei pentru portofelele românilor şi bugetele companiilor. USL le-a tăiat agricultorilor români 1,5 miliarde lei din buzunare în 2013 şi 2014 prin taxele şi impozitele introduse în acest an. Din păcate, prin normele de venit plătesc şi cei care nu vând nimic, dar şi cei care înregistrează pierderi din activităţi agricole, însă au o bucată de pământ de la3 hectareîn sus sau peste 3 vite sau peste 100 de păsări sau peste 50 de familii de albine.

Taxele mai mari de la anul înseamnă că fiecare român va scoate din buzunar 50 de euro în plus anul viitor, de la cel mai mic până la cel mai mare, salariat public sau privat, pensionar sau asistat social, cu venituri sau fără. Taxele agricultorilor au crescut de peste 6 ori în anul acesta şi vor fi de peste 6,5 ori mai mari în anul 2014 faţă de anul 2012. Astfel, agricultorii scot din buzunar cu 1,5 miliarde lei mai mult prin noile taxe USL în 2014.

Proasta colectare a veniturilor şi lipsa proiectului economic de ţară fac ca Guvernul Ponta să nu aibă alte soluţii decât sufocarea românilor şi a companiilor cu noi taxe şi impozite. Deja mediul de afaceri reclamă nivelul ridicat al fiscalităţii ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă, conform sondajului BNR realizat în perioada aprilie – septembrie 2013. Noile taxe şi impozite majorate au anulat creşterile de salarii şi pensii sau diminuarea TVA la pâine.

Unde vom ajunge cu acest guvern de stânga în fruntea ţării care nu ştie să producă, doar să taxeze?

Tabel 1: Lista celor 35 de taxe noi şi impozite majorate sub guvernarea USL

Propunerea legislativă privind eliberarea gratuită a medicamentelor care costă sub 10 lei pentru persoanele cu venituri sub salariul minim pe economie a fost avizată nefavorabil de către Guvern, conform unui comunicat transmis de Executiv.

Propunerea legislativă a fost înaintată de senatorul PDL Alin Tişe.

Proiectul prevede ca persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care realizează venituri sub salariul minim pe economie, să beneficieze, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicii de familie şi de către medicii specialişti, de o compensare în procent de 100% pentru medicamentele al căror preţ de referinţă nu depăşeşte 10 lei/ambalaj.

Din categoria beneficiarilor se propune să facă parte şi copiii în vârstă de până la 18 ani, tinerii cu vârste între 18-26 ani dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, precum şi ucenicii, studenţii care nu realizează venituri din muncă mai mari decât salariul minim pe economie şi persoanele aflate în şomaj.

Iniţiatorul apreciază că aproximativ 10 milioane de români ar beneficia de această facilitate.

Propunerea este motivată, în nota de fundamentare, prin puterea de cumpărare tot mai scăzută pentru persoanele cu venituri mici, ceea ce le restricţionează sau îngreunează accesul la tratamente care să le vindece sau amelioreze starea de sănătate, existând posibilitatea ca mai mulţi producători să coboare preţul la medicamente sub 10 lei pentru a beneficia de această prevedere legală de compensare de către stat şi să îşi optimizeze cifra de afaceri.

Ca surse pentru compensare sunt indicate fonduri bugetare, tichetul moderator de sănătate, taxa de claw-back aplicată producătorilor de medicamente şi economiile realizate prin conceperea de cître Ministerul Sănătăţii a unei liste negative de servicii medicale.

sursa MEDIAFAX

Consilierii judeţeni, întruniţi miercuri, 27 martie, în şedinţă ordinară au acordat un vot favorabil proiectului privind bugetul de venituri și cheltuieli al Consiliului Judeţean şi al instituţiilor subordonate.

„Şi în acest an am elaborat din nou un buget destinat în mod clar investiţiilor, atât în domeniul sănătăţii, cât şi în infrastructură. Dar, am avut în vedere şi alocarea unor sume semnificative pentru finanţarea unor proiecte şi programe noi în activitatea culturală”, a afirmat preşedintele Nicolae Ioţcu.

De remarcat faptul că, din bugetul de peste 250 de milioane de lei (250.536.000 lei)  în acest an s-au alocat 84.884.000 lei pentru investiţii în infrastructură şi sănătate, Din această sumă, pentru continuarea lucrărilor de  modernizare la Spitalul Clinic Judeţean Arad, dar şi pentru începerea altor investiţii, au fost repartizate 9.045.000 lei.

„Vom continua lucrările la secţia TBC, investiţie pentru care am alocat din bugetul Consiliului Judeţean suma de patru milioane de lei. Aşteptăm ca Ministerul Sănătăţii să contribuie, cu fonduri de la bugetul central, la efortul nostru, pentru a oferi arădenilor un act medical modern şi performant”, a completat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.