Decizia incredibilă a Guvernului PSD de a retrage cererea de înscriere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO a fost taxată de deputatul PNL Glad Varga. Dosarul cu nominalizarea Roşiei Montane pentru World Heritage List a fost retras la cererea explicită a statului român.

„Cred că este un caz unic în lume, când un stat cere retragerea unui dosar. Această acţiune a stârnit nelămuriri, comentarii şi nevoia de recomandări pentru România din partea statelor membre. Cred că milioane de români se simt dezamăgiţi şi trădaţi în acest moment. Nu este totul pierdut, pentru că în formula actuală, România trebuie să respecte măsuri de protecţie pentru Roşia Montană (conform raportului ICOMOS). România are trei ani la dispoziţie să vină cu un alt dosar, şi am convingerea că societatea civilă îşi va face din nou auzită vocea, că vom avea un alt guvern, responsabil şi preocupat de ceea ce lăsăm în urmă generaţiilor viitoare, un guvern pentru care nu este totul de vânzare, pentru care există valori inestimabile de care nu ai voie, pur şi simplu, să te atingi. Acţiunea perfidă a Guvernului PSD în problema Roşia Montană confirmă lipsa unei viziuni corecte a Guvernului în problemele legate de protecţia mediului şi a valorilor României” a declarat deputatul PNL Glad Varga.

În perioada 29-31 august 2016, senatorul Constantin Traian Igaș, președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a întreprins, împreună cu colegii palamentari, o vizită pentru documentarea cu privire la includerea operelor lui Constantin Brâncuşi în patrimoniul cultural mondial. Aceasta ar fi o nouă încercare de înscriere a ansamblului brâncuşian de la Târgu Jiu pe lista UNESCO.

Vizita de lucru a inclus consultări cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Gorj, ai Prefecturii Gorj, ai Centrului Brâncuşi şi reprezentanţii societăţii civile.

“Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO îşi reafirmă sprijinul în a susţine factorii de decizie implicaţi în procesul de elaborare şi transmitere a Dosarului de nominalizare şi a colabora în vederea promovării Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la justa sa valoare universală excepţională. Trebuie evitată, cu orice preț, situația creată de dosarul precendent care ar fi putut face ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu mai poată fi inclusă niciodată pe lista patrimoniului mondial” a declarat Traian Igaş, preşedintele Comisiei permanente comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO .

În urma vizitei efectuate, membrii comisiei au constat necesitatea reevaluării și corectării greșelilor din dosarul precedent, pentru a se putea întocmi un dosar cât mai apropiat de cerinţele UNESCO pentru o depunere în anul 2019. Pentru a creşte şansele de acceptare, membri comisiei consideră că este necesară şi o expertiză externă prin consultări cu experţi UNESCO şi ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites).

***

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus încă din anul 1991 pe Lista tentativă, dar abia în octombrie 2014, România a transmis dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” din Târgu-Jiu la Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO. Documentaţia a fost elaborată de Institutul Naţional al Patrimoniului, împreună cu specialiştii în domeniul operei brâncuşiene, cu sprijinul autorităţilor locale din Târgu-Jiu.

Cu ocazia celei de-a 39-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 28 iunie – 8 iulie, Comitetul, luând act de raportul întocmit de ICOMOS, a făcut o recomandare de neînscriere a dosarului de candidatură a Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. După publicarea acestei recomandări şi urmare a unor consultări naţionale cu specialişti în domeniu, partea română a luat decizia de a retrage dosarul de nominalizare, aceasta permiţând păstrarea şanselor unei revizuiri a dosarului, în vederea depunerii lui spre aprobare într-o sesiune viitoare. Dacă nu s-ar fi luat decizia de retragere a dosarului, iar acesta ar fi fost respins, exista riscul ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu mai poată fi inclusă niciodată pe lista patrimoniului mondial.

Miercuri, 18 noiembrie 2015, s-a făcut un pas important pentru protejarea Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, obiective de interes naţional înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, prin adoptarea de catre plenul Senatului a propunerii legislative referitoare la completarea art.36 din Legea nr.46/2008 – Codul silvic (L482/2015), iniţiată de domnul senator Constantin Traian Igas, în calitate de preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO şi ceilalţi membri ai comisiei.

“Această iniţiativă s-a cristalizat în urma vizitei de lucru efectuate de către comisie la Cetăţile dacice din Munții Orăștiei, a consultărilor pe care le-am avut cu cei din conducerea CJ Hunedoara şi a celorlalţi factori implicaţi în această problematică”, declară senatorul Constantin Traian Igaș.

Din discuţiile purtate şi din ceea ce s-a constatat la faţa locului, a reieşit că în incinta sitului arheologic, existenţa unor arbori căzuţi şi a unor arbori bolnavi care urmează să cadă peste părţi ale monumentului istoric (zidul cetăţii sau incinta militară), pun în mare pericol starea şi integritatea monumentului istoric, în condiţiile în care asupra acestor arbori nu se pot face intervenţiile de tăiere şi evacuare, având în vedere reglementările codului silvic aplicabile acestui perimetru.

“Prin scoaterea din fondul forestier naţional a terenului pe amplasamentul căruia se află monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, precum şi a celorlalte monumente  istorice cuprinse în Lista patrimoniului mondial UNESCO, pe care se află pe terenuri din fondul forestier al statului, se vor putea realiza studii, cercetări, proiecte şi execuţii de lucrări de întreţinere, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice”, este de părere președintele Comisiei UNESCO, Constantin Traian Igaș.

În perioada 3-7 noiembrie 2015, senatorul Constantin Traian Igaș, în calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, va participa la a 38-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO de la Paris.

“Patrimoniul cultural este o miză cât se poate de actuală. România deţine valori pe care ţări cu renume nu le au. Rolul cel mai important în protejarea acestui parimoniu îl au în primul rând statele, purtătoare ale ideii naționale și responsabile pentru posteritate. Reuniunea la care particip este reuniunea forului superm al UNESCO, cel care decide programele și bugetul UNESCO. Este foarte important de știut faptul că România are drepturi egale cu celelalte state membre, votul său fiind egal cu al celorlalte țări. În cadrul acestei reuniuni voi avea o întâlnire de lucru și cu delegatul permanent al României pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu” declară președintele Comisiei parlamentare UNESCO, Constantin Traian Igaș.

Conferința Generală este formată din reprezentanții statelor membre ale Organizației. Acest for se întâlnește la fiecare doi ani și are ca participanți: reprezentanți ai statelor membre și membrii asociați, împreună cu observatorii pentru statele non-membre, organismele interguvernamentale și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri). Fiecare țară are un vot, indiferent de mărimea sau contribuția la buget. Conferința Generală determină politicile și liniile principale de lucru ale Organizației. Datoria sa este de a stabili programele și bugetul UNESCO. Acesta alege membrii Comitetului executiv și numește, la fiecare patru ani, directorul general.

Senatorul Constantin Traian Igaș, președinte al Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a dat curs invitației domnuliui Nicolae Manolescu de a participa la cea de-a 39-a sesiune anuală a Comitetului Patrimoniului Mondial (CPM) al UNESCO. Evenimentul va avea loc în perioada 1-4 iulie, la Bonn, Germania.

Comitetul Patrimoniului Mondial este cel mai important comitet UNESCO, reglementat de una din cele mai vechi convenții interstatale (Convenția din 1972 privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural). Este compus din reprezentanți din 21 de țări alese pentru șase ani și stabilește ce obiective vor face parte din Lista patrimoniului mondial.

În acest an, comisia va examina 36 de candidaturi, dintre care douăzeci au primit sprijin din partea organismelor consultative responsabile pentru evaluarea înregistrărilor. “Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii au retras dosarul României, Ansamblul Monumental “Calea Eroilor”, Tîrgu Jiu, deoarece nu a primit girul ICOMOS, organism consultativ al UNESCO, iar în cazul unei candidaturi respinse nu se mai poate depune o alta pe aceeași temă. Dosarul a fost retras în ideea unei noi abordări care să permită acceptarea unor demersuri privind operele lui Constantin Brâncuși” declară senatorul Constantin Traian Igaș.

De asemenea, în cadrul celei de a 39-a sesiuni, Comitetul UNESCO va revizui și lista siturilor aflate “în pericol”, în număr de 46 până astăzi.

“Voi participa și la manifestările culturale consacrate patrimoniului mondial din România, manifestări ce vor avea loc la Consulatul general al României la Bonn” afirmă senatorul Constantin Traian Igaș.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a depus o inițiativă legislativă, semnată de deputați și senatori din întreg spectrul politic, prin care sunt scoase din fondul forestier naţional suprafețele de teren pe amplasamentul cărora se află monumentele istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

“Ieri, 17 iunie, am depus propunerea legislativă privind completarea Codului Silvic. Am depus această inițiativă legislativă având susținerea majorității membrilor comisiei pe care o conduc și mă bucură să văd că acolo unde se înțelege necesitatea luării unor decizii, politicul îți pierde din importanță. Noi, membri Comisei UNESCO, deși reprezentăm partide diferite, înțelegem importanța protejării monumentelor istorice și facem tot ce putem pentru a le proteja”, declară senatorul Constantin Traian Igaș, președinte al Comisiei pentru relația cu UNESCO.

Ca urmare a vizitei de lucru efectuate de către membri comisiei la Cetățile Dacice din Munții Orăștie s-a constatat că arborii din incinta monumentelor, căzuți peste acestea sau sub iminența prăbușirii, reprezintă un pericol real pentru starea şi integritatea obiectivelor de patrimoniu național de valoare universală. În același timp, Cetățile Dacice sunt amplasate pe terenuri împădurite aflate în fondul forestier național, ceea ce impiedică intervenţiile de tăiere şi evacuare, prețul plătit fiind distrugerea monumentului.

“După ce am văzut la fața locului un exemplu de bună practică, și aici mă refer la vizita de lucru efectuată de comisie la Cetățile Dacice împreună cu reprezentanți ai Consiliului Județean Hunedoara, toți membrii comisiei am considerat ca fiind necesară intervenția noastră ca parlamentari pentru conferirea unui plan legal care să vină în ajutorul celor care vor să protejeze monumentele istorice din țara noastră”, afirmă senatorul arădean Constantin Traian Igaș.

Constatând problemele apărute de această dublă reglementare, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a decis să inițieze un act normativ care să permită intervențiile asupra suprafețelor împădurite pe care se găsesc monumente istorice naționale aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, salvând astfel de la distrugere Cetățile Dacice din Munții Orăștiei.

În perioada 18-20 mai 2015, senatorul Constantin Traian Igaș, în calitate de președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, va participa la Conferința de la Paris a statelor părți la Convenția din 1970 privind traficul ilicit de bunuri culturale.

“Având în vedere impactul devastator al traficului ilicit de bunuri culturale din patrimoniul nostru comun, statele părți la Convenția din 1970 sunt încurajate să facă o informare, în cadrul reuniunii, cu privire la acțiunile întreprinse pentru protejarea și salvgardarea patrimoniului cultural aflat în pericol” declară senatorul Constantin Traian Igaș.

Statele părți vor fi invitate să discute despre posibila adoptare a proiectului care cuprinde direcțiile operaționale privind cooperarea internațională pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale care au fost aprobate la reuniunea din 2014.

“Punerea în aplicare corespunzătoare a unui regulament de bază necesită contribuții ale diferitor autorități, nu doar din partea autorităților culturale și vamale, ci și din partea poliției. Este esențial ca autoritățile să coopereze în mod deschis și activ” afirmă senatorul Constantin Traian Igaș, președinte al Comisiei pentru relația cu UNESCO.

În perioada 13-15 mai 2015, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a efectuat o vizită de lucru la Cetățile Dacice din judeţul Hunedoara. Aceasta a inclus, pe lângă vizitarea cetăţilor, consultări cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, ai Comitetelor de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, primari, reprezentatul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi a Parcului Natural Grădiștea  Muncelului – Cioclovina.

„Cetăţile Dacice sunt obiectiv de interes naţional înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO care se află sub incidenţa a două reglementări legale dată fiind suprafaţa împădurită din arealul monumentului istoric. Acest lucru a produs un blocaj în procesul de conservare şi contribuie la continuarea stării de depreciere a monumentului”, declară senatorul Constantin Traian Igaş, preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Este de precizat că pe întreg teritoriul României există doar trei astfel de cazuri, în speţă monumentul dela Sarmizegetusa Regia, cel dela Piatra Roșie și cel dela Căpâlnadin Județul Alba, toate trei  înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Probleme identificate de comisie

În urma vizitei efectuate, membrii comisiei au identificat o serie de probleme grave ce afectează aceste monumente istorice:

• statutul juridic al proprietăţilor pe care se găsesc situate Cetățile Dacice din Munții Orăștiei;
• lipsa unei infrastructuri adecvate care să asigure accesul turiştilor la cetăţi;
• întreţinerea şi administrarea siturilor arheologice;
• poziția unor situri arheologice în interiorul siturilor naturale aflate în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor;
• corelarea actelor normative iniţiate de instituţii diferite ce pot avea incidenţă asupra siturilor arheologice, în vederea stabilirii unor criterii comune pentru protejarea siturilor;
• braconajul arheologic și lipsa unor mijloace adecvate de protecție.

Sarmisegetuza Regia – model de bună practică

Singurul monument la care se observă îmbunătăţiri substanţiale este cel de la Sarmisegetuza Regia, îmbunătăţiri ce au avut loc din anul 2012, anul în care a fost preluat de Consiliul Judeţean Hunedoara. Este vorba despre efectuarea unor lucrări de curăţare a vegetaţiei uscate, refacerea căilor de acces şi montarea de indicatoare noi. De asemenea, s-a introdus un regulament de vizitare, inclusiv amenzi pentru cei care se urcă pe monumente, dar şi demararea unui proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, câştigat şi contractat de Consiliul Judeţean Hunedoara.

„Drumul județean care urcă la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi modernizat până la sfârșitul acestui an în baza unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare totală de 9,41 milioane euro. Modernizarea drumului de acces este doar primul pas pentru a pune în valoare cetățile dacice, din respect față de trecut și responsabilitate pentru viitor”, a declarat vicepreședintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor.

Descentralizare reală pentru salvarea Cetăţilor Dacice

Potrivit vicepreşedintelui CJ Hunedoara, schema de acţiune pe care trebuie mers trebuie să fie simplă şi să cuprindă priorităţi clare. „Este necesar, în această ordine, ca instituţia Consiliului Judeţean Hunedoara să dobândească dreptul de administrare a întregului patrimoniu UNESCO reprezentat de ansamblul de aşezări şi fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei. Pasul următor ar fi reprezentat de o inventariere a tuturor studiilor de fezabilitate care au avut ca obiect reabilitarea cetăţilor dacice, urmat de reluarea finanţării programului multianual de cercetare pe care Ministerul Culturii a blocat-o în 2012. Pentru salvarea acestui patrimoniu unic în lume, putem vorbi şi de nevoia unei descentralizări reale a deciziei în administraţie. S-a dovedit până acum că autorităţile publice locale sunt mai apropiate de valorile locale decât Centrul, iar Munţii Orăştiei sunt un exemplu trist în acest sens. Nu cerem decât să fim lăsaţi să acţionăm în baza unei descentralizări administrative, şi pe responsabilităţi, dar şi pe resurse”, a declarat Dorin Gligor, vicepreşedinte CJ Hunedoara.

Concluzii desprinse în urma vizitei de lucru

Având în vedere cele constatate la faţa locului şi în urma discuţiilor purtate, una dintre concluziile acestei deplasări a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO este  necesitatea susţinerii demersurilor de atribuire în administrare şi a celorlalte cetăţi către autorităţile judeţene sau locale. De asemenea, a reieşit şi oportunitatea unei iniţiative legislative privind protejarea monumentelor UNESCO.

„Iniţiativa legislativă va propune scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor  pe amplasamentul cărora se află monumente  istorice  cuprinse în Lista patrimoniului mondial UNESCO, astfel încât să se poată efectua lucrările de întreţinere, conservare şi restaurare a acestor monumente”, declară preşedintele comisiei, Constantin Traian Igaş.

Astazi, 30 septembrie 2014, a avut loc şedinta Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, la care a participat domnul Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO.

Dezbaterile s-au concentrat pe obiectivele prioritare ale României la UNESCO pe termen mediu şi lung. Astfel, comisia a decis în unanimitate să facă eforturi suplimentare pentru consolidarea poziţiei României la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură prin sprijinirea demersurilor şi iniţiativelor instituţiilor naţionale. De asemenea, comisia consideră că este necesară o promovare mai eficientă a candidaturilor româneşti pentru funcţii de conducere în cadrul acestui organism internaţional.

“România ar beneficia de o vizibilitate crescută la nivel internaţional dacă s-ar intensifica eforturile de înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial a unor monumente de patrimoniu naţional” declară senatorul Constantin Traian Igas.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO işi exprimă toata disponibilitatea în a susţine şi promova interesele României la UNESCO prin toate mijloacele aflate la dispoziţia sa.

“Ii mulțumesc domnului Nicolae Manolescu pentru sprijinul și deschiderea oferite în această perioadă de când am preluat conducerea acestei comisii parlamentare. Este un om extraordinar și un profesionist desavarsit” declară senatorul Traian Igas.

Astăzi, 24 iunie 2014, membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO au participat la o reuniune cu  reprezentanţii Greenpeace România privind susţinerea proiectului “Pădurile de fag – patrimoniu natural comun al Europei”.

La sfârşitul anului 2013, Guvernul României a decis susţinerea acestui demers şi implicarea în proiectul coordonat de Germania. Proiectul vizează extinderea obiectului de patrimoniu UNESCO intitulat “Pădurile virgine de fag din Carpaţi şi pădurile seculare de fag din Germania”, proiect prin care Germania, Slovacia şi Ucraina au reuşit să includă cele mai valoroase făgete din ţările respective pe lista Patrimoniului Mondial.

La propunerea preşedintelui comisiei, domnul senator Constantin Traian Igaş, membrii comisiei au decis să susţină demersul de includere a pădurilor virgine de fag din România pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. “Comisia pentru relaţia cu UNESCO asigură Greenpeace România de tot sprijinul pentru acest proiect atât de important pentru ceea ce înseamnă cele peste 200 de mii de ha de păduri virgine de fag din România” a declarat senatorul arădean Constantin Traian Igaş.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, prin membrii săi, şi-au oferit sprijinul pentru finalizarea procedurilor de întocmire a dosarului şi documentaţiei tehnice.

Greenpeace România a identificat, pe baza unui studiu realizat de Institutul de cercetări şi amenajări silvice, o suprafaţă de218.493 hacare îndeplineau criteriile de pădure virgină în România.