Una dintre cele mai mari victorii ale românilor prin integrarea în UE o constituie libera circulație a forței de muncă. Familii, comunități, comune și orașe întregi au fost scoase din sărăcie de românii plecați la lucru în străinătate care, cu mari sacrificii personale, trimit lună de lună bani celor de acasă.

Ca român care am fost plecat din țară ani de zile, care am muncit tot felul de joburi prin America și Italia, în paralel cu studiile, pentru a putea să am din ce mânca, am un enorm respect pentru toți cei care locuiesc în condiții mai mult decât modeste, cumpără mâncare de la cele mai ieftine supermarketuri, își iau haine din târg și nu își permit să iasă în oraș doar pentru ca cei de acasă să aibă bani de rechizite, de hăinuțe, de medicamente, de termopane.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat „Operațiunea Scut”, pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. Începând cu data de 05 februarie 2017 s-au intensificat controalele la frontieră, controalele în trafic, piețe, târguri și oboare, în vederea eliminării țigaretelor provenite din trafic ilicit.

Principalele pârghii de control, pe lângă intensificarea controlului la frontieră, vor fi controalele cu echipe canine și controalele efectuate de echipele mobile ale Direcției Generale a Vămilor din cadrul ANAF, reactivate în luna ianuarie 2017.

În cadrul acestei operațiuni, Direcția Generală a Vămilor va beneficia și de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Combaterea traficului ilicit cu țigarete reprezintă o prioritate a A.N.A.F, ținta fiind reducerea traficului ilicit cu țigarete până la nivelul mediei din cadrul U.E..

La finalizarea “Operațiunii Scut 2017″, ANAF va transparentiza rezultatele.

Guvernul a modificat, printr-o Ordonanță de urgență, Legea nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, în scopul introducerii unor reglementări specifice referitoare la detașarea cetățenilor români în alte state din Uniunea Europeană.

Trebuie menționat că în prezent, în ceea ce privește detașarea realizată de angajatorii din România pe teritoriul altor state UE, nu există o reglementare specifică. Singura instituție similară este cea a detașării reglementate de Codul Muncii, însă, în lipsa unei reglementări mai detaliate, detașarea transfrontalieră este interpretată și aplicată în mod diferit de angajatori.

Astfel, conform noilor reglementări, salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative prin convenţii colective sau sentinţe arbitrale de generală aplicare valabile în statul membru pe teritoriul căruia sunt executate lucrările, cu privire la:

-        durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;

-        durata minimă a concediilor anuale plătite;

-        salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;

-        condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor, în special de către agenţii de muncă temporară;

-        sănătatea şi securitatea în muncă;

-        măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri;

-        egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.

De asemenea, actul normativ definește în ce condiții se aplică instituția detașării salariaților români în alte state din Uniunea Europeană și explicitează termeni precum “salariat detașat pe teritoriul României“ și “salariat detașat de pe teritoriul României”, “cheltuieli generale de detașare“  “indemnizație specifică detașarii“. Noile reglementări definesc și noțiunea de salariu minim astfel:

-        salariul minim aplicabil pe teritoriul României pentru salariatul detașat pe teritoriul României;

-        salariul minim aplicabil pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, pentru salariatul detașat de pe teritoriul României.

O altă prevedere a actului normativ vizează salariații care efectuează operațiuni de transport internațional. Potrivit actului normativ, personalului angajatorilor stabiliţi pe teritoriul României, care efectuează operaţiuni de transport internaţional, fiind trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene și care nu se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 344/2006, i se aplică prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare [care definesc delegarea ca fiind exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă] şi beneficiază de drepturile prevăzute la art. 44 alin. (2) din acelaşi act normativ [referitoare la plata  pentru salariatul delegat a cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil].

Prevederile acestui act normativ nu limitează aplicarea condiţiilor de muncă mai favorabile pentru salariaţii detaşaţi în România, precum și pentru salariații detașați din România într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elvețiană.

Deputatul PNL de Arad Claudia Boghicevici consideră că armistițiul încheiat săptămâna trecută la Minsk este unul fragil și nu oferă garanții că în viitor conflictul din Ucraina nu va escalada din nou.

În aceste condiții, deputatul arădean consideră că România trebuie să își continue politicile de consolidare a apărării naționale, sub umbrela NATO și UE.

”Armistițiul încheiat la Minsk este unul fragil și pare a fi doar un moment de temporizare într-un război care riscă să devină un nou ”conflict înghețat” în regiune, sponsorizat de Rusia. Faptul că până în noaptea de 14 spre 15 februarie, când armistițiul intra oficial în vigoare, forțele separatiste sprijinite de Rusia au continuat și mai asiduu ostilitățile, ajungând să atace cu rachete orașul Debalțevo chiar în ziua de 14 februarie, arată că pacea este încă departe și că NATO și Occidentul în general nu trebuie să se iluzioneze privind un comportament rațional al Rusiei pe viitor. Negocierile de la Minsk în formatul Normandia (Germania, Franța, Ucraina, Rusia) au ilustrat că și în cazul unei voci comune a Uniunii Europene, pe o temă atât de fierbinte, Rusia are mijloacele și rezervele de a amenința în continuare modul în care este desenată harta Europei. În aceste condiții, având în vedere că la acest moment acceptarea condițiilor de la Minsk reprezenta cam singura soluție a Occidentului pentru a opri escaladarea rapidă a conflictului ce a generat deja peste 5000 de morți, rămâne ca și România, alături de UE și NATO, să își ia măsurile necesare pentru a ține în frâu această politică agresivă a Rusiei în regiune. Angajamentele privind creșterea bugetului pentru Apărare trebuie privite și în această cheie, la fel ca și accelerarea pregătirilor pentru realizarea Scutului anti-rachetă de la Deveselu. Foarte important este că în ultimele luni și NATO a acționat consistent reușind să dezvolte o Forță de Reacție Rapidă de 5.000 de militari, cu capacitate de intervenție în 48 de ore, și care va fi condusă pentru început de Marea Britanie. În același registru stă și decizia NATO  privitoare la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). În acest sens, în România vor fi amplasate două astfel de centre de comandă NATO, care vor fi formate din militari americani, britanici, germani, polonezi, turci” a declarat Claudia Boghicevici.

În atenţia beneficiarilor de ajutoare constând în alimente în conformitate cu Programul POAD, DDAC Arad face următoarele precizări:

”Distribuirea alimentelor pentru beneficiarii înscrişi pe listele suplimentare se va face în limita stocului de alimente rămas disponibil, începând cu data de 16.01.2015.

Distribuirea se va face în locaţia situată în Arad, str. E. Murgu nr. 87a, în zilele lucrătoare ale săptămânii (luni – vineri) între orele 8.30 – 16.30, în baza actului de identitate (în original) al persoanelor înscrise pe listele suplimentare”.

Primarul PNL al comunei Zăbrani, Marian Toader, cere Prefecturii Arad, în numele său și al celorlalți primari în a căror comune sunt probleme cu ajutoarele sociale de la Uniunea Europeană, să rezolve în regim de urgență aceste probleme. Reacția lui Toader vine în contextul în care în mai multe comune arădene au fost omiși de pe liste o mulțime de pensionari care se încadrau, din punct de vedere al venitului mic pe care îl au, pe listele care le permiteau acestora să primească astfel de pachete cu alimente.

„Atât în comuna Zăbrani, cât și în alte comune din județul Arad, zeci sau chiar sute de pensionari cu pensii minime au fost omiși sau uitați de Prefectură de pe listele celor care trebuie să primească acele pachete alimentare de la Uniunea Europeană. Numai în comuna Zăbrani pot spune că sunt aproximativ 300 de persoane care așteaptă rezolvarea acestei probleme. Pe lângă Zăbrani, pensionari din Vladimirescu, Frumușeni, Felnac, Șeitin, iar exemplele pot continua, nu au fost înscriși pe acele liste făcute de Prefectură, deși venitul acestora îi poziționa clar pe acele liste. Prefectura ne cere nouă, primarilor, să identificăm aceste persoane, ori acest lucru este absurd, pentru că nu noi avem aceste informații, ci Guvernul. Ce să facem, să chemăm oamenii la primărie cu cupoanele de pensii? Și chiar dacă am vrea să facem acest lucru, unii au pensii cumulate, probabil vor veni cu un singur cupon, cu cel mai mic, iar noi nu îi putem verifica. Oamenii vin la noi, la primarii pe care i-au ales, să ne ceară să rezolvăm aceste probleme, aceștia neștiind că de fapt reprezentanții Guvernului în teritoriu, adică Prefectura, se ocupă de acele liste. Dar până la urmă la cine să apeleze oamenii dacă nu la noi?! De aceea, noi, primarii PNL din județul Arad, cerem Prefecturii să remedieze aceste probleme într-un timp cât mai scurt, deoarece aceste persoane nevoiașe sunt văduvite de acele pachete chiar în pragul sărbătorilor de iarnă” a precizat primarul comunei Zăbrani, Marian Toader.

Totodată, Marian Toader spune că este cel puțin dubios cum Prefectura „a uitat” tocmai de pensionarii din comunele conduse de către primari PNL.

„Nu pot să nu remarc faptul că aceste probleme au apărut tocmai în comunele cu primari PNL. Din punctul meu de vedere este cel puțin dubios că Prefectura a omis tocmai pensionarii din aceste comune. Sper să fie vorba doar de o coincidență și să nu fie o răzbunare a Guvernului pe cei care nu l-au votat pe Victor Ponta la alegerile prezidențiale. În același timp, circulă un zvon cum că în unele comune conduse de către primari PSD au fost împărțite mai multe pachete decât numărul persoanelor aflate pe listele întocmite de Prefectură. Nu vreau să dau numele acelor comune, sperând că și în acest aspect este vorba doar despre o coincidență și că problemele vor fi rezolvate cât mai rapid” a mai declarat Marian Toader.

Europarlamentarul arădean Iosif Matula a adoptat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg pachetul guvernanței Schengen care conține două noi regulamente: unul care stabilește instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen în teren și un altul care prevede reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne doar în circumstanţe excepţionale. „Pachetul de guvernanță, cu cele două regulamente, va adăuga o dimensiune comunitară mai mare liberei circulații. Mai exact, va evita posibilitatea unor abuzuri la reintroducerea controalelor la frontieră, decizie care va fi supusă unor criterii riguroase de evaluare” a explicat Iosif Matula. La modul concret, cele două regulamente vor garanta libertatea de mișcare a cetățenilor și vor elimina standardele duble care afectează anumite state din estul Europei, țările membre și cele candidate urmând să fie evaluate identic de acum încolo. În ciuda pierderii competenței de codecizie, se va asigura o mai bună informare a Parlamentului European în eventualitatea apariției unor situații critice. Iosif Matula a atras atenția asupra faptului că libertatea de circulație în Uniunea Europeană reprezintă un deziderat mult așteptat pentru locuitori. „Libertatea de circulație în cadrul UE reprezintă unul dintre beneficiile cele mai importante pentru cetățeni, ca urmare a apartenenței la UE”, a afirmat Iosif Matula. Europarlamentarul democrat-liberal și-a exprimat încrederea că se va putea recunoaște faptul că România și Bulgaria sunt pregătite să adere la spațiul de liberă circulație, în cazul celor două țări realizându-se deja evaluarea Schengen, cu rezultate pozitive. Pachetul guvernanţei Schengen ar putea fi aprobat oficial de către Consiliul European în toamna acestui an.

Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European a votat luni, 8 aprilie, un document ce prevede reintroducerea reciprocităţii în regimul vizelor pentru statele terţe care refuză vizele pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Deputaţii europeni cer consolidarea mecanismului de reciprocitate, astfel încât UE să poată reintroduce cererea de viză unei ţări terţe care nu respectă acest acord. SUA are cu UE un acord de scutire de viză pe bază de reciprocitate, însă încă solicită vize pentru călătorie cetăţenilor din Bulgaria, Cipru, România şi Polonia.

„Consider solicitarea Parlamentului European perfect normală. Toţi cetăţenii Uniunii Europene, indiferent de ţara din care provin, trebuie să aibă drepturi egale, nu diferenţiate, în raport cu ţările terţe. Esenţa Comunităţii Europene este unitatea în diversitate, iar această unitate trebuie să se regăsească în toate domeniile”, a concluzionat europarlamentarul Iosif Matula.

Noile reguli vor mai permite UE să suspende temporar scutirea de viză în situaţii de urgenţă. Acest lucru a fost cerut de statele membre care se confruntă cu valuri de solicitanţi de azil în urma scutirii de viză aplicată unor ţări.

Scutirea se poate aplica în cazul în care se constată o creştere substanţială şi bruscă a numărului de imigranţi ilegali, însă numai ca ultimă soluţie, se arată în documentul votat de deputaţii europeni.

Schimbările propuse trebuie aprobate de statele membre pentru a intra în vigoare.