Nici vorba de importuri, pentru care există INTERDICȚIE europeană!

România a cerut oficial prelungirea interdicției. România consideră că această chestiune trebuie soluționată prin dialog amiabil cu cei din Comisia Europeană.

De altfel, este important sa subliniem că premierul s-a referit doar la dublarea capacității de tranzit pe Dunăre, pe Canalul Sulina, fără să se pună presiune pe Portul Constanța.

Pe de alta parte, solicitarea oficială a României adresată Comisiei Europene pentru extinderea, până la sfârșitul anului, a interdicției privind STRICT IMPORTUL cerealelor din Ucraina nu reprezintă și nu poate fi interpretată ca demers ostil Ucrainei.

Interesul Ucrainei este să vândă produse în TERȚE țări, pe piața europeană și mondială, iar România o sprijină din plin.

Deja s-a convenit politic, după întâlnirea recentă a premierilor României și Ucrainei, un program complex de acțiuni privind creșterea consistentă a TRANZITULUI mărfurilor ucrainene prin țara noastră; dublarea capacității de tranzit, de la 2 milioane de tone/lună la cel puțin 4 milioane de tone lunar, permiterea navigației non-stop pe canalul Sulina, utilizarea căii ferate pentru transportul cerealelor.

Distinct de solicitarea de prelungirea a interdicțiilor de IMPORT a cerealelor de Ucraina, pentru protejarea fermierilor români, ministrul Agriculturii solicită Comisiei Europene și o subvenție de 30 euro/tona de cereale transportată, drept compensație pentru pierderile rezultate din întârzieri și creșterea costurilor cu transportul.

 Deputat Mihai Fifor

Președinte PSD Arad

Biroul de Presă al PSD Arad

Agresiunea regimului Putin asupra Ucrainei pune urgent problema orientării strategice pentru România. Deputatul Sergiu Bîlcea a susținut printr-o declarație politică în Camera Deputaților nevoia de a consolida parteneriatul cu occidentul și a reamintit valorile europene, orientate spre pace și cooperare. „Este impresionantă solidaritatea de care dă dovadă opinia publică din România cu poporul ucrainean, victima agresiunii regimului Putin. Pe bună dreptate, imaginea țării invadate, a căminelor distruse și a refugiaților – femei, copiii – care caută salvarea cu câteva lucruri pe care le pot duce cu ei, au produs o mare emoție. Este o dramă pe care noi nu o credeam posibilă, nu aproape de noi și cu siguranță nu la noi acasă.

            Conflictul din Ucraina ne afectează și pe noi și ne va lovi în continuare, prin consecințele sale economice în primul rând. Dar România este în siguranță, sub protecția NATO, prin apartenența la Uniunea Europeană. Poate că pentru opinia publică, aceste instituții au părut abstracte, departe, pentru unii poate chiar inutile. Astăzi cred că este evident că drumul european și parteneriatul transatlantic sunt corect alese și trebuie consolidate.

            Poate că mulți au ignorat în ultimele decenii valorile care stau la fundamentul Uniunii Europene: unitate în diversitate. Deschiderea și dialogul, diversitatea, solidaritatea, dezvoltarea prin cooperare, respectul reciproc sunt valori care, dacă ar fi acceptate universal, astăzi nu ar fi război în Ucraina.

            În fața războiului, ne întrebăm poate ce este de făcut? Răspunsul îl găsesc foarte clar: România trebuie să consolideze identitatea europeană și parteneriatul transatlantic. Valorile europene nu sunt idei abstracte și nici vorbe goale: sunt calea sigură spre o lume mai bună, nu perfectă dar mai bună, în care respectul pentru demnitatea umană, pentru diversitatea culturală și dreptul fiecăruia de a alege sunt fundamentale. Calea europeană înseamnă o preocupare pentru lumea pe care o construim copiilor noștri: pace, democrație, libertate, mediu sănătos și dezvoltare echilibrată”, a susținut deputatul PNL Sergiu Bîlcea.

Primăria Municipiului Arad se pregătește pentru eventualitatea în care va fi nevoie să asigure cazare pentru refugiații din Ucraina. Primarul Călin Bibarț a convocat o discuție atât cu Direcția de Asistență Socială cât și cu conducerea Inspectoratului Școlar Județean Arad pentru a evalua posibilitățile de cazare din oraș.

„Având în  vedere faptul că evenimentele mai puțin plăcute care au loc în țara vecină s-au precipitat la sfârșitul săptămânii trecute, am decis să facem o analiză a posibilităților de cazare a refugiaților ucraineni, în eventualitatea că vom avea solicitări din partea Guvernului sau a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Inspectoratul Școlar Județean ne-a pus la dispoziție o listă a căminelor școlare care ar putea fi puse la dispoziția cetățenilor ucraineni, mai ales că acestea dispun de toate dotările necesare găzduirii în condiții decente. Ca plan de rezervă, noi putem pune la dispoziția refugiaților căminele de zi pentru vârstnici și sălile de sport care la nevoie vor putea fi transformate în spații de cazare. Până în acest moment nu am primit nicio solicitare oficială, nici neoficială, în acest sens.”, a declarat primarul Călin Bibarț.

În urma evaluării resurselor municipiului în vederea sprijinirii refugiaților de război din Ucraina, în cazul în care va fi nevoie, centrele de zi pentru vârstnici vor putea fi reconfigurate în spații de cazare, unde vor putea locui pe perioada dislocării până la 80 de persoane.

Alte 210 persoane vor putea fi cazate în căminele a cinci unități de învățământ din municipiu. Este vorba despre Colegiul Csiky Gergely, Liceul Tehnologic Iuliu Moldovan, Liceul Special ,,Sfânta Maria”, Colegiul Tehnic de Construcții și Școala Gimnazială ,,Avram Iancu”. Toate aceste unități de învățământ dispun și de cantine unde la nevoie se va putea servi masa. La rândul său, Colegiul Național ,,Moise Nicoară” și Colegiul Economic își pun la dispoziție cantinele cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, Colegiul Economic oferind la nevoie și servicii de catering.

Primăria Arad va centraliza disponibilitățile spațiilor de cazare din oraș și va coordona împreună cu MAI relocarea refugiaților în acestea.

Prefectul Județului Arad, doamna Florentina Horgea, a primit astăzi vizita Excelenței Sale Oleksandr Bankov, Ambasador al Republicii Ucraina la București. A fost o primă întrevedere în care cele două părți au discutat despre modalitățile ulterioare de colaborare ce vor putea fi concretizate prin schimburi de informații și experiență între societățile comerciale din Arad sau universitățile arădene cu entități similare din Ucraina, ținând cont și de un protocol existent la nivelul Ministerului Educației Naționale ce prevede schimburi de delegații și participarea în comun la proiecte de cercetare.  A fost amintită și comunitatea de etnici ucrainieni din județul nostru, în comuna Târnova existând una din cele mai mari comunități din țară, ce numără aproximativ 1500 de persoane. Domnul Ambasador și-a arătat disponibilitatea de a-i sprijini pe membrii comunității, precum și deschiderea spre colaborare cu autoritățile arădene pe orice teme comune de interes, mai ales în contextul dezvoltării economice exemplare a zonei noastre.

„Vom sprijini orice formă de colaborare între țările noastre, fie în domeniul  economic, fie în cel educațional, cultural, teologic sau de altă natură. Relațiile interregionale trebuie să ocupe un loc important în relațiile noastre bilaterale, identificând puncte comune pentru a duce împreună oamenii de afaceri din cele două țări. De aceea am speranța că această primă vizită a Excelnței Sale în Arad va avea rolul de a deschide noi punți de colaborare între Arad și zone din Ucraina, pe lângă cele existente deja. Ne vom oferi tot sprijinul pentru ca aceste relații să prindă contur”, a declarat doamna Florentina Horgea, Prefect al Județului Arad.

Deputatul PNL de Arad Claudia Boghicevici consideră că armistițiul încheiat săptămâna trecută la Minsk este unul fragil și nu oferă garanții că în viitor conflictul din Ucraina nu va escalada din nou.

În aceste condiții, deputatul arădean consideră că România trebuie să își continue politicile de consolidare a apărării naționale, sub umbrela NATO și UE.

”Armistițiul încheiat la Minsk este unul fragil și pare a fi doar un moment de temporizare într-un război care riscă să devină un nou ”conflict înghețat” în regiune, sponsorizat de Rusia. Faptul că până în noaptea de 14 spre 15 februarie, când armistițiul intra oficial în vigoare, forțele separatiste sprijinite de Rusia au continuat și mai asiduu ostilitățile, ajungând să atace cu rachete orașul Debalțevo chiar în ziua de 14 februarie, arată că pacea este încă departe și că NATO și Occidentul în general nu trebuie să se iluzioneze privind un comportament rațional al Rusiei pe viitor. Negocierile de la Minsk în formatul Normandia (Germania, Franța, Ucraina, Rusia) au ilustrat că și în cazul unei voci comune a Uniunii Europene, pe o temă atât de fierbinte, Rusia are mijloacele și rezervele de a amenința în continuare modul în care este desenată harta Europei. În aceste condiții, având în vedere că la acest moment acceptarea condițiilor de la Minsk reprezenta cam singura soluție a Occidentului pentru a opri escaladarea rapidă a conflictului ce a generat deja peste 5000 de morți, rămâne ca și România, alături de UE și NATO, să își ia măsurile necesare pentru a ține în frâu această politică agresivă a Rusiei în regiune. Angajamentele privind creșterea bugetului pentru Apărare trebuie privite și în această cheie, la fel ca și accelerarea pregătirilor pentru realizarea Scutului anti-rachetă de la Deveselu. Foarte important este că în ultimele luni și NATO a acționat consistent reușind să dezvolte o Forță de Reacție Rapidă de 5.000 de militari, cu capacitate de intervenție în 48 de ore, și care va fi condusă pentru început de Marea Britanie. În același registru stă și decizia NATO  privitoare la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). În acest sens, în România vor fi amplasate două astfel de centre de comandă NATO, care vor fi formate din militari americani, britanici, germani, polonezi, turci” a declarat Claudia Boghicevici.

scris de: Cristian Țițca

Arestarea Elenei Udrea ne-a lăsat prea puțin timp la dispoziție pentru a arunca o privire peste graniță. Îmbătați de lupta anti-corupție din țara noastră, presa națională a uitat să ne explice și cum stăm cu războiul de la graniță. Pentru că, vrem sau nu vrem, România este statul UE și NATO care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Iar Ucraina, vrea sau nu vrea, cu acordul de la Minsk sau fără el, se află în stare de război cu Federația Rusă. Așadar, lăsând de o parte propaganda de război, haideți să ne îndreptăm atenția spre adevărata stare de fapte din nord-estul nostru.
E necesar să înțelegem din start faptul că Ucraina nu e o țară. Ucraina e un teritoriu care a avut independență în istoria sa doar câțiva ani. În rest, a fost ocupată ba de tătari, ba de polonezi, ba de lituanieni, ba de români (nu uitați că Ștefan cel Mare a ocupat Pocuția doar pentru a-i enerva pe polonezi!), ba de turci, ba de germani și cu voia dumneavoastră, ultimi pe listă: de ruși. Doar o asemenea înșiruire de națiuni și popoare care au dominat Ucraina ne poate lămuri despre statalitatea, continuitatea și unitatea acestui „No man’s land”. Adică nici măcar odată în istoria sa Ucraina nu a funcționat decât condusă de alții.
După căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a trezit brusc liberă. Ca român, îmi vine greu să înțeleg cum poate deveni o țară liberă, fără război de independență. Fac o paranteză și vă spun că, în multele mele discuții cu străini, când vine vorba de ziua noastră națională (1 Decembrie, Marea Unire) mi-e greu să le explic că nu e ziua independenței. De atâtea ori am luptat și ne-am câștigat independența în trecut, încât nici manualele de istorie nu pot acoperi toate războaiele din care am ieșit independenți. Când ne eliberam de unii, ne ocupau alții… Am încheiat paranteza. În ceea ce privește Ucraina însă, lucrurile nu stau așa. Departe de a avea în spate o istorie glorioasă, nici măcar mediocră, ucrainienii și-au dezvoltat un prezent naționalist. Nu uitați faptul că, până la apariția Maidanului de la Kiev, principalul inamic al statalității perceput de societatea ucraineană era… România. Nu uit cât trăiesc un titlu de ziar care zicea exact așa: „România – ultimul imperiu al Europei”! Generalii ucrainieni și-au făcut scenarile de război ani la rândul considerând că amenințarea vine de la sud. Adică de la noi. Aici și-au mutat deștepți ăia tot arsenalul militar, toate unitățile de logistica și așa mai departe. Să nu cumva să intre vreun bețivan din Vaslui și să ocupe de unul singur Pocuția în numele marelui Ștefan! Nu trebuie de asemenea să uităm lista lungă de ziariști români cărora le-a fost interzis accesul pe teritoriul măreței Ucraine doar pentru că vameșilor li se năzărea că erau teroriști-fasciști-imperialiști. Iar când frații lor ruși de gașcă slavă au intrat în Crimeea și estul Ucrainei nu au găsit pe nimeni să dea cu o piatră după ei.
Mâncată de corupție până în măduva oaselor, Ucraina a avut totuși spirit național. Din 1990 până acum nu a recunoscut nicio minoritate etnică. Există în momentul actual peste 400 000 de etnici români declarați în țara de la nord de Vaslui. Bănuiala mea este însă că numărul lor trece de un milion. Mulți dintre ei nu s-au declarat români de frică. Alții, mai spălați pe creier, s-au declarat moldoveni. Mulți au format famili mixte și de aceea au lăsat identitatea etnică la o parte de dragul copiilor. Dar, atenție!, foarte mulți români au fost trecuți în documente, la referendum, ca fiind țigani! Comunități întregi de români din Maramureșul istoric, din Bucovina sau din Ținutul Herței au fost catalogați, fără voia și știința lor, ca fiind țigani. Ucraina a dorit să arate astfel, prin minciună, că până și la nivel de raioane (județele lor) ei sunt majoritari.
În afară de țigări fără timbru, Ucraina nu a dat nimic bun României. Doar bătăi de cap. Ba ne-au scufundat o navă pe Dunăre pentru a bloca transportul fluvial. Ba s-au apucat să sape un canal la Bâstroe fără acordul nimănui. Ne-au scos peri albi. Acum s-au apucat să facă recrutări pentru a trimite carne de tun în estul țării, taman din mijlocul minorității române. E clar, recrutările se fac pe criterii etnice iar ucrainienii sunt menajați de la satisfacerea stagiului militar. Până și micuțul minister de externe al marelui Imperiu Român a înțeles asta și i-a urecheat pe ucrainieni.
Trecând însă peste toată această istorie de proastă vecinătate, trebuie să ne întrebăm de ce, totuși, e necesar, e vital, să îi apărăm pe ucrainieni? Iar răspunsul este simplu. Ucraina (în limba slavă în seamnă ținutul de margine) a fost și va fi o periferie. Nu e parte a Europei Occidentale, nu e parte nici a Eurasiei. E zona tampon. Și așa trebuie să rămână. Pentru că dacă Ucraina cade sub talpă rusească, ne trezim vecini la Dunăre, în deltă, cu Federația Rusă. Resursele noastre de gaz din Marea Neagră vor fi ale lui Putin și a acoliților lui. Nu ne permitem să ne învecinăm cu cineva atât de primejdios și cu siguranță nici nu ne putem muta de aici. De aceea, indiferent de ce ne-a făcut Ucraina până acum, e de datoria noastră să sprijinim lupta lor de supraviețuire.

scris de: prof. Ioan Tuleu

     Lumea de astăzi este împânzită de conflicte armate foarte greu de gestionat de comunitatea internațională, respectiv de liderul mondial, Statele Unite ale Americii. Lumea unipolară se dovedește  neviabilă pentru că o singură superputere nu poate să mențină pacea peste tot, în condițiile în care celelalte puteri lucrează din răsputeri pentru instaurarea dezordinii !

Ideal ar fi să intervină Organizația Națiunilor Unite, organismul internațional creat la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial chiar în acest scop. Din păcate rolul ONU s-a diminuat tot mai mult, din motive structurale, funcționarea nemaifiind posibilă cu actualul procedeu de luare a măsurilor, prin drept de veto în Consiliul de Securitate.

Orice observator mai atent își dă seama că situația globală creează conflictele regionale și locale și din acest motiv trebuie intervenit la nivel global pentru instaurarea unei legislații internaționale acceptate de toate statele mici și mari. Dar mai ales este necesar să se înlăture moștenirea imperialistă care a trasat granițele între state și a stabilit în mod artificial sferele de influență.

Aproape toate conflictele se desfășoară acolo unde granițele au fost trasate de puterile imperiale, pentru că acestea nu au ținut cont de realitățile locale ci de interesele lor. Spre exemplu în Orientul Mijlociu s-au trasat granițe și s-au creat state care au înglobat sub aceeași administrație triburi diferite, cu religii diferite, cu bogății naturale prost împărțite. Ba s-a mai și creat un stat din aproape nimic. Dacă privim harta Africii o să vedem în multe locuri granițe trasate cu rigla, despărțind artificial etniile și religiile, cauză de permanente conflicte.

Imperiul sovietic a trasat și el granițe interne între republicile componente fără să țină seama de componența populației, de tradiții, de interesele diferitelor popoare. Foarte mulți ruși au rămas în Ucraina, Crimeea a fost cedată acesteia din urmă de ucraineanul Hrușciov, numeroși moldovenii au fost cedați tot Ucrainei, rușii au fost duși în statele baltice și au rămas acolo etc.

Demonstrația o putem extinde și în Asia de sud est, în Balcani și pretutindeni unde au existat fostele imperii.  Granițele au rămas așa cum a stabilit puterea imperială și doamne ferește să se atingă cineva de ele, chiar dacă conviețuirea diferitelor populații a devenit imposibilă. Dacă albanezii kosovari nu au mai dorit să trăiască împreună cu sârbii foarte bine, s-au despărțit și până la urmă se vor înțelege cele două popoare. A fost un caz fericit, dar de ce nu s-ar aplica și în cazul crimeenilor, a rușilor din estul Ucrainei, a palestinienilor, a șiiților și suniților din Irak și în atâtea alte locuri de pe glob. Dar pentru a se reglementa astfel de situații trebuie create reguli clare, trebuie stabilit până unde poate să meargă autodeterminarea, care nu poate fi făcută în detrimentul altora, iar noile granițe trebuie garantate internațional. Pentru instaurarea liniștii pe glob este nevoie să fie făcute unele sacrificii, inclusiv din partea celor mari.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat aseară, după Consiliul European de la Bruxelles, că România are un rol în rezolvarea situaţiei din Ucraina, în acest sens aprobând participarea cu personal la misiunea OSCE din Crimeea.

„În timp ce mă aflam în Consiliu, am aprobat participarea cu personal la misiunea OSCE. Deocamdată, viabil este OSCE, deja am aprobat participarea cu experţi în intelligence şi vom vedea mai departe cu ce vom putea contribui, dar sigur vom avea un rol, pentru că am probat că suntem buni cunoscători ai situaţiei din Ucraina şi avem şi 400.000 de vorbitori de limbă română în Ucraina şi 650 de kilometri de frontieră”, a spus Băsescu.

Şeful statului a mai ţinut să arate că în intervenţia avută în cadrul Consiliului a subliniat faptul că un mare avantaj al României este că nu este dependentă de gazul rusesc, iar cei 20% pe care îi importăm îi putem substitui în orice moment din altă parte.

„Am subliniat faptul că România nu are contracte de armament, nu are interese economice majore în relaţia cu Federaţia Rusă, deci suntem o ţară care putem avea oricând o poziţie echilibrată, şi din punctul de vedere al independenţei energetice, şi al exportului de armament şi din punct de vedere cultural, ceea ce nu e puţin lucru” a menţionat el.

Traian Băsescu a declarat că a fost abordată şi problema protejării  drepturilor minorităţilor.

„Argumentul a fost că Ucraina are nevoie acum de un guvern care să fie mamă şi tată pentru toţi cetăţenii ucraineni, fie ei ucraineni, ruşi, români, polonezi sau unguri. România are cea de-a doua minoritate, după cea rusă, deci ne interesează în cel mai înalt grad modul cum e tratată problema minorităţilor” a mai spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a subliniat şi faptul că „l-a atenţionat pe premierul ucrainean asupra faptului că acest «dar» minorităţile l-au primit de la Ianukovici, şi ar fi regretabil ca minorităţile să se gândească că o putere democratică, proeropeană, le-a luat nişte drepturi pe care le-au avut din timpul lui Ianukovici”.

Despre implicarea României în redresarea economică a Ucrainei, preşedintele Traian Băsescu a spus că ne vom implica în mod corelat cu partenerii europeni şi a menţionat că aceşti bani care se pun la dispoziţia Ucrainei reprezintă şi contribuţia României, pentru că este membru contributor, în BEI, BERD, Fondul Monetar Internaţional.

„Nu trebuie să mergem neapărat cu traista cu bani la Kiev, noi suntem un contributor important în aceste instituţii” a mai spus Traian Băsescu.

Despre implicarea României în acel mecanism al Comisiei de coordonare a unor finanţări din partea ţărilor membre, preşedintele Traian Băsescu a spus că “în momentul în care se va face o conferinţă a contributorilor pentru Ucraina, nu vom lipsi de acolo cu certitudine, dar să se organizeze”.

România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei, potrivit unui mesaj al preşedintelui Traian Băsescu. O şedinţă de lucru cu structurile de securitate a fost convocată la Cotroceni.

Preşedintele Traian Băsescu a convocat, sâmbătă, la ora 19.00, într-o şedinţă de lucru, structurile de securitate naţională, în vederea discutării situaţiei din Crimeea, informează Preşedinţia.

“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a convocat sâmbătă, 1 martie a.c., la ora 19.00, într-o şedinţă de lucru, structurile de securitate naţională, în vederea discutării situaţiei din Crimeea. Menţionăm că această şedinţă este una de lucru şi nu una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, informează Preşedinţia.

Anterior, Preşedinţia a remis mesajul preşedintelui Traian Băsescu “cu privire la situaţia din Crimeea”.

“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odesa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională. România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se arată în mesaj.

Potrivit acestuia, preşedintele Traian Băsescu insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

“În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe. România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată în mesaj.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut şi a primit, sâmbătă, aprobarea Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului, pentru trimiterea de trupe ruse în Ucraina până la normalizarea situaţiei.

Sursa: gandul.info

Palatul Administrativ, edificiul emblematic al municipiului Arad este în această noapte iluminat în culorile drapelului Ucrainei, în semn de solidaritate cu lupta pentru libertate și democrație a poporul ucrainean și ca omagiu față de cetățenii care și-au dat viața pentru aceste idealuri.

Primarul municipiului Arad, dl.Gheorghe Falcă a transmis cu acest prilej următorul mesaj:

“Prin lumină, ne exprimăm speranța. Sperața și încrederea în victoria celor care, cu inima curată, luptă pentru libertate în Ucraina. Uniți de un același ideal național, mai generos față de generațiile următoare, ucrainenii își doresc să fie, ca cetățeni și ca națiune, făuritorii propriului destin. Arădenii, și de altfel toți românii, știu cât de scump e prețul libertății. De multe ori, e plătit cu jertfă, o știm din Decembrie 89. De aceea, dârzenia și claritatea cu care zecile de mii de ucraineni au luptat pentru libertate și demnitate merită nu doar admirația, ci și recunoștința noastră. Ei ne-au reamintit cât de importante și, în același timp, cât de fragile sunt idealurile democratice. Dacă drumul lor spre integrarea efectivă în Uniunea Europeană e abia la început, în inimile noastre și-au găsit fără îndoială locul.”