Jocurile politice la nivelul judeţelor şi primăriilor au început de câteva zile. Se discută tot felul de alianţe pentru alcătuirea majorităţii în Consiliile Judeţene şi în Consiliile Locale, majorităţi importante inclusiv pentru numirile în funcţiile de conducere.

Pentru Consiliul Judeţean Arad deciziile s-au luat la mijlocul acestei săptămâni, în cadrul şedinţei în care, prin vot secret, au fost numiţi preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi. Erau anunţate următoarele alianţe: PNL-UDMR-PMP şi PSD-ALDE. Prima l-a avut ca propunere pentru funcţia de preşedinte al CJ Arad pe Iustin-Marinel Cionca-Arghir, iar cea din urmă l-a propus pe Florin Tripa.

Rezultatul votului le-a adus însă o mare surpriză social democraţilor şi liberalilor democraţi. Cionca a câştigat preşedinţia cu 21 de voturi pentru în timp ce Tripa a primit doar 12. Un vot din tabăra PSD-ALDE şi-a schimbat „direcţia”, semn că cineva a trădat. Interesant este că în cazul schimbării opţiunii celor de la UDMR şi PMP, acesta ar fi fost votul decisiv, cel care ar fi înclinat balanţa, la limită, tot spre candidatul PNL.

Din partea ALDE, unul din cei doi consilieri ar fi putut să-şi schimbe votul. Faţă de echipa PSD nu există suspiciuni, pentru că Tripa este consilier PSD, iar social democraţii nu aveau motivaţia să trădeze. Din tabăra liberalilor democraţi bănuielile planează asupra lui Mircea Purcaru, ca fiind consilierul care ar fi trecut peste negocierile alianţei şi ar fi acceptat să trădeze înţelegerile la nivel local şi naţional.

Cei din ALDE nu au comentat, deocamdată, această bănuială, dar cel mai probabil vor discuta în cel mai scurt timp, în cadrul filialei, ce anume s-a întâmplat la vot, iar cei doi consilieri aleşi în CJ Arad vor trebui să dea explicaţii despre votul lor şi modul în care acesta a influenţat, sau putea influenţa, rezultatul final.

În ceea ce priveşte trădarea alianţelor politice stabilite de către liderii formaţiunilor politice, Aradul nu este un caz singular. Au mai fost şi alte situaţii similare în ţară şi probabil vor mai exista. În judeţul vecin Alba, de exemplu, din cauza nerespectării deciziei la nivel naţional de cosusţinere între PSD şi ALDE, trei consilieri ALDE au fost excluşi din partid pentru că au trădat alianţa şi au votat cu PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Alba.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Războiul, chiar de apărare, nu este doar o manifestare a eroismului şi vitejiei, ci, dimpotrivă, aceste două calităţi coexistă cu cu laşitatea şi trădarea, împreună dând adevărata dimensiune a realităţilor de pe câmpul de luptă. Este adevărat că rar sunt pomenite actele de trădare şi laşitate, pentru a nu afecta moralul luptătorilor sau pentru a nu influenţa asupra imaginii de ansamblu a naţiunii. Şi totuşi sunt mărturii care vin să înlăture vălul asupra situaţiilor neplăcute în care soldaţii români, spre exemplu, au pactizat cu inamicul şi un astfel de exemplu ne aduce col (R) Nicolae Bălteanu, pe front maior, comandantul Batalionului 3 în Regimentul 10 Vânători aflat pe frontul din Moldova din vara lui 1944. Evenimentul povestit s-a petrecut în ziua de 23 iulie când compania 9 a batalionului a afectuat un atac asupra poziţiilor inamice reuşind să captureze prin lupte grele cu grenade traşeele şi punctele de observare înaintate ale sovieticilor. Compania a luat 6 prizonieri, între care ofiţer superior. Elementele inamice surprinse de atacul impetuos al românilor au luat-o la fugă dar după un timp s-au regrupat şi cu forţe proaspete au pornit la contraatac. Acesta este momentul surprins de maiorul Bălteanu, comandantul batalionului: „S-au observat infiltrări numeroase, prin stânga plutonului 2 al sublocotenentului Scutaru, căutând să-l separe de plutonul 1 al locotenentului Mihăilescu. Acesta din urmă înfricoşat, a uitat de jurământul ostăşesc, împreună cu cei trei agenţi ai săi aflaţi în jur. De la postul de observaţie înaintat unde mă găseam, am observat clar, cu stupoare, cum toţi patru s-au ridicat în picioare, cu mâinile sus, decum s-au apropiat de ei trei pistolari sovietici care i-au înconjurat şi i-au escortat până în lunca Nistrului şi apoi peste apă. Am privit ca la film cu toţi cei care se găseau la postul de observaţie fără a putea interveni într-un fel oarecare”.