Se deblochează situația privind achiziția lucrărilor de execuție pe drumul județean care face legătura între Sânpetru German şi limita judeţului Timiş, spre comuna Gelu. Autoritatea de Management POR din Ministerul Dezvoltării a transmis astăzi Consiliului Județean Arad o adresă prin care reglementează modul de aplicare al OUG 114/2018 referitoare la verificarea achizițiilor publice.  Anunțul vine la o zi după ce Agenția de Dezvoltare a Regiunii V Vest anunța la Timișoara modernizarea drumului județean din Timiș, pe ruta Cărpiniș-Biled-Bărăteaz-Gelu, până la limita cu județul Arad. Se va crea astfel încă o legătură rutieră de bună calitate între Arad și Timișoara!

Lucrările se vor realiza, în cele două județe, din fonduri europene!

Proiectul de modernizare a tronsonului de drum Sânpetru German şi limita judeţului Timiş are o valoare de aprox. 3,8 milioane euro, din care contribuţia Consiliului Judeţean Arad este de circa 70.000 de euro. Lucrarea constă în modernizarea a aproximativ 7 kilometri de drum. La asta se adaugă faptul că, anul trecut, Consiliul Județean Arad a finalizat reabilitarea drumului județean Arad-Felnac-Secusigiu.

În tronsonul din județul Timiș, se modernizează 37 de kilometri de drum județean, până la limita cu județul Arad, pentru conexiunea cu autostrada A1. Valoare lucrării este de peste 16 milioane de euro.

În urma investiției, în cele două județe vor rezulta peste 45 de kilometri de drum județean modernizate din fonduri europene, conectat la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a declarat: „Acest drum face parte din strategia noastră de dezvoltare și este rezultatul consultărilor Consiliului Județean Arad cu conducerea Consiliului Județean Timiș. Arădenii de dincolo de Mureș vor avea un acces mai facil spre municipiul Timișoara, iar timișorenii, înspre autostrada Arad-Nădlac și, mai departe, spre București sau spre vestul continentului. Această investiție din cele două județe este un exemplu de cum ar trebui gândite proiectele comune de dezvoltare. Din păcate, avem foarte puține astfel de exemple în România, și din fericire unul dintre ele este la nivelul județelor Arad și Timiș”!

„Este un drum în parteneriat cu județul Arad. Împreună vor lega toată zona de Nord și de Est a județului cu autostrada, este o descărcare foarte bună la Pecica. Practic, locuitorii din zona până spre Sânnicolau Mare pot să vină pe această rută, să urce pe autostradă  la Pecica fără să fie nevoiți să treacă neapărat granița în Ungaria. Cu atât mai mult cu cât infrastructura care va fi reabilitată se află într-o situație destul de precară, practic va fi o soluție extraordinară pentru locuitorii din zonă și, evident, pentru cine dorește să coboare de pe autostradă către acea zonă a județului”, a declarat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Marcela Melania Iovi este elevă a Liceului Teoretic Periam din judeţul Timiş, în clasa a X-a, şi, începând din acest an, studiază chitara la Şcoala Populară de Arte a Centrului Cultural Judeţean Arad.

Marcela a început să studieze muzica în urma cu doi ani şi, de atunci, repetă zilnic, minim o oră, pe cont propriu. Pentru că doreşte să se perfecţioneze, o dată pe săptămână ia lecţii de chitară şi teorie la Şcoala Populară de Arte a Centrului Cultural Judeţean Arad şi, de două ori pe săptămână, frecventează cursurile de Canto de la Palatul Copiilor.

În acest an a participat la preselecţiile concursului X Factor, cu melodia Despacito care, din păcate, nu a trecut în etapa următoare dar a fost experienţă din care, spune Marcela “am putut învăţa câte ceva şi care, cu siguranţă, îmi va rămâne în memorie. Mereu am considerat aceste concursuri o bună oportunitate de afirmare şi o rampă de lansare pentru multi artişti la început de drum. M-am gândit ca voi ajunge cândva la astfel de emisiuni, dar nu am crezut că atât de devreme”.

Deşi nu a obţinut voturile necesare pentru a merge mai departe, prestaţia Marcelei primind un singur “DA”, din partea lui Horia Brenciu, tânăra spune că a primit sfaturi bune de la cei patru juraţi, care o vor ajuta să îşi îmbunătăţească tehnica pe viitor. ”Au făcut remarci destul de bune în legătură cu prestaţia mea. Nu mi-a fost frică de niciunul dintre juraţi şi mă bucur că am avut ocazia să o cunosc pe Delia. Mi-am dorit asta foarte mult”.

Marcela Melania Iovi nu e străină de concursuri, de-a lungul timpului participând la mai multe competiţii muzicale din Arad, Timişoara, Oradea şi chiar Bulgaria, unde a obţinut locul al II-lea.

În ceea ce priveşte timpul liber, tânăra mărturiseşte că îl dedică tot muzicii. “Îmi caut melodii noi, compun. Niciodată nu am luat muzica doar ca pe un hobby. Simt că nu aş putea să fac altceva, îmi doresc foarte mult o carieră în acest domeniu şi sper să reuşesc. Întotdeauna am simţit că muzica e pentru mine”.

Scene de groază în Becicherecul Mic de lîngă Timișoara

ornic de razbunare, acesta a ascutit un cutit, apoi si-a pandit nevasta, asteptand in fata casei ca femeia sa iasa dupa apa. S-a repezit la ea, i-a infipt cutitul in spate, apoi barbatul a intrat in casa si si-a taiat gatul

Teribila scena s-a petrecut intr-o gospodarie din localitatea Becicherecu Mic, aflata la 15 km de Timisoara.

Norocul nevestei a fost ca era gros imbracata, iar lama cutitului nu a patruns foarte adanc. Ingrozita, femeia a strigat dupa ajutor, iar vecinii au chemat de urgenta salvarea si politia.

Cei doi soti, de 48, respectiv 45 de ani, au fost preluati si transportati in mare graba la spital in Timisoara, unde medicii au reusit sa ii salveze pe amandoi.

Cei doi au impreuna doi copii, unul de 13 si altul de 19 ani.

Dupa ce i-au ingrijit rana de la gat, medicii l-au transferat pentru un consult la Clinica de Psihiatrie Timisoara.

Apoi, oamenii legii l-au retinut si il cerceteaza pentru tentativa de omor.

sursa: opiniatimișoarei.ro

Procurorii DIICOT și ofiţeri de la judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara efectuează zeci de percheziţii domiciliare în Timiş, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unei grupări de traficanți de droguri.

„Începând cu luna octombrie a anului 2015, bănuiții ar fi constituit un grup infracțional organizat în vederea procurării și comercializării de droguri de risc și de mare risc (cannabis, amfetamină, ecstasy, ciuperci halucinogene) și substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive, în scopul obținerii de venituri materiale ilicite. Gruparea infracțională era stratificată pe 3 nivele: furnizori, dealeri intermediari și dealeri stradali. Furnizorii ar fi deținut cantități mari de droguri procurate din culturi proprii, introduse în țară din străinătate sau achiziționate prin intermediul anumitor site-uri online și primite în colete, pe care ulterior le-ar fi distribuit dealerilor. În aceeași cauză, în cursul lunii decembrie 2016, polițiștii au surprins în flagrant delict doi dintre membrii grupării în timp ce introduceau în țară un kilogram de amfetamină și peste 1.000 de pastile ecstasy, achiziționate din Olanda. De asemenea, în perioada octombrie 2016 – decembrie 2017, au fost ridicate 6 colete cu droguri de mare risc, care aveau ca destinatar un membru al grupării”, transmit reprezentanții DIICOT Timișoara.

Vor fi duse la sediul DIICOT pentru audieri 80 de persoane. În cadrul acestei acțiuni participă polițiști de la Crimă Organizată din Oradea și Hunedoara, dar și oameni ai legii de la IPJ Arad, Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin.

Astăzi, Tribunalul Timiș a dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile pentru cei trei primari arădeni, acuzați de luare de mită. Procurorii DNA au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, pentru primarii Traian Balint (Covăsînţ), Aurel Radiţa (Şicula) şi Teodor Avram (Almaş) dar aceasta a fost respinsă. Instanța a hotărât că cei trei nu se pot întoarce la serviciu.

Sentința nu este definitivă.

Senatorul arădean consideră că este cazul ca premierul Dacian Cioloș să intervină în discuțiile care au pornit de la o declarație politică a președintelui CJ Timiș și care destabilizează un serviciu medical ce funcționează în parametrii foarte buni de la înființare.

“În ultima perioadă am asistat la o serie de discuții pe marginea funcționării punctului de operare aero-medical SMURD pe Regiunea de Vest și oportunitatea mutării elicopterului SMURD de pe Aeroportul din Arad, unde funcționează în prezent, în Timișoara. Din păcate aceste discuții doar bulversează un serviciu medical eficient și amplifică orgolii”, declară Constantin Traian Igaș, cel care a adus elicopterul SMURD în Arad.

Fostul ministru de interne își exprimă regretul în ceea ce privește declarațiile unor oameni politici care se folosesc de promisiuni ale premierului în realizarea acestui transfer.

“Argumentele nu stau de partea politicienilor, ci de partea realității. Statistica pusă la dispoziție de coordonatorul operațiunilor SMURD pe această regiune arată faptul că cele mai multe solicitări au fost din Hunedoara. Realitatea dovedește faptul că poziționarea elicopterului SMURD la Arad este o decizie bună întrucât elicopterul ajunge mai repede în județul cu cele mai multe solicitări pentru a acorda primul ajutor și pentru a stabiliza pacienții până la oferirea serviciului medical necesar. La înființarea punctului SMURD la Arad acesta a fost unul dintre argumentele față de care s-a pronunțat și doctorul Raed Arafat, pe lângă cele de vizibilitate și trafic aerian”, afirmă senatorul arădean.

Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, doreşte să clarifice toate aspectele legate de falsa problemă a mutării elicopterului SMURD de la Arad la Timişoara.

„De la început, doresc să precizez că declaraţiile domnului Bojin pe această temă sunt politice, nu ţin de funcţia administrativă ocupată de dumnealui. Ca să-şi argumenteze această încercare de «deturnare» a elicopterului SMURD, domnul Bojin face unele afirmaţii care nu… concordă cu realitatea. Este o manipulare în scopul acumulării de capital electoral”, a afirmat Adrian Ţolea.

Printre „scăpările” preşedintelui CJ Timiş am regăsit faptul că dumnealui nu ştie cui aparţine elicopterul, cine îi plăteşte pe medici, numărul real de intervenţii cu elicopterul SMURD, de ce a fost ales Aradul să găzduiască elicopterul.

Elicopterul nu este nici al Consiliului Judeţean Timiş, nici al Consiliului Judeţean Arad, ci al Ministerului de Interne. Medicii sunt plătiţi nu de Timiş, ci prin Timiş, de Ministerul Sănătăţii. Numărul real al intervenţiilor cu elicopterul a fost, în 2015, de 432, nu 60 cum afirma domnul Bojin. Elicopterul SMURD nu are regim de ambulanţă, să lucreze 24 din 24, ci este folosit doar la urgenţe deosebite, în special accidente rutiere.

Or, Aradul sau Hunedoara au un trafic mult mai intens decât Timişul sau Caraşul. În plus, regimul de zbor al elicopterului are unele clauze speciale: condiţiile meteo, numărul de ore de zbor ale unui echipaj, numărul de ore de zbor continuu, odihna de după misiune etc.

Aradul găzduieşte elicopterul deoarece are poziţionarea cea mai optimă, geografic şi ca intensitate a urgenţelor, dintre toate judeţele pe care le deserveşte, adică Bihor, Hunedoara, Arad, Timiş şi Caraş. Şi, ca o ultimă precizare, costurile lunare ale Consiliului Judeţean cu elicopterul SMURD se ridică la 2.500 de euro.

Astfel, în cei 4 ani şi 2 luni, de când elicopterul SMURD este la Arad, Consiliul Judeţean a bugetat cu 148.375 euro activitatea acestuia, la care se adaugă alţi 25.000 de euro, cheltuieli cu amenajarea locaţiei. Este o sumă pe care arădenii au plătit-o din bugetul judeţului pentru cazurile din toate judeţele pe care elicopterul le deserveşte. Practic, costurile sunt plătite de Guvern, prin Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii, respectiv de judeţul Arad.

„Domnul Bojin face un joc politic periculos. «Am vorbit la Bucureşti» ţine de traficul de influenţă, nicidecum de argumente logice pentru care elicopterul SMURD să fie mutat. În această dispută, pe dumnealui îl preocupă statutul meu prezent şi viitor. Personal, am în vedere atât prezentul, cât şi viitorul, dar îi reamintesc domnului Bojin că ar trebui să-l preocupe mai mult trecutul dumnealui, care s-ar putea să-l bântuie când îi e lumea mai dragă”, a completat Adrian Ţolea.

Fundația EOS în parteneriat cu Asociația pentru Integrarea Persoanelor cu Deficiențe și Asociația Nevăzătorilor din România, anunță lansarea proiectului „Un web accesibil pentru toți”.

Proiectul se va desfășura în județele Arad și Timiș, dar va avea și beneficiari la nivel național.

Este deja bine dovedit faptul că persoanele cu dizabilități trebuie să folosească internetul mult mai mult decât utilizatorul mediu.

Pentru a face acest lucru posibil este necesar ca paginile web publice să fie concepute și dezvoltate într-un mod accesibil pentru a permite și ușura accesul tuturor categoriilor de persoane cu dizabilități.

Prin proiectul Un web accesibil pentru toți, partenerii vor dezvolta un serviciu de accesibilizare web, prin formarea și instruirea unei echipe de experți în domeniul accesibilității web.

De asemenea Fundatia EOS, alături de Asociația pentru Integrarea Persoanelor cu Deficiențe și Asociația Nevăzătorilor din România, Filiala Arad vor audita un număr de minim 30 de site-uri web ale instituțiilor publice din cele două județe vizate în proiect, dar și instituții publice la nivel național, evaluând conformitatea acestora cu standardul de accesibilitate WCAG 2.0.

Al treilea obiectiv al proiectului îl constituie conștientizarea opiniei publice despre importanța accesibilității web. Acest lucru va duce la o mai buna realizare a site-urilor web ale instituțiilor publice și nu numai, astfel încat persoanele cu deficiente de vedere, nevăzătorii sau persoanele cu dizabilități să poată accesa mai ușor informațiile publice de pe aceste site-uri.

Beneficiarii acestui proiect sunt persoanele cu deficiențe de vedere, nevăzătorii, persoanele cu dizabilități, dar și specialiști IT selectați în proiect și instituțiile publice cărora li se va audita și transforma site-ul în așa fel încât să corespundă standardelor WCAG.

Mai multe informații pot fi accesate pentru început pe pagina Facebook a proiectului disponibilă la: https://www.facebook.com/accesibilitate?ref=hl

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România cu suma de 72.038 Euro.

Detalii suplimentare despre proiect se pot obține de la: Gabriela Barna – responsabil proiect, 0744-770687.

Sute de elevi și preșcolari din judeţele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Bihor au participat, în perioada 9-27 martie a.c., la lecţii despre energie și siguranță susţinute de 33 de voluntari E.ON şi specialişti ai Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U).

Lecţiile s-au desfăşurat la 12 şcoli gimnaziale și 2 grădinițe din orașele Timișoara, Reșița, Hunedoara, Arad și localitățile Fântânele, Frumușeni (jud. Arad), Biharia, Sălard, Valea lui Mihai (jud. Bihor).

Prin intermediul simulărilor de situaţii de urgenţă şi al exemplelor, cei mici au învăţat cum să procedeze pentru a se proteja în caz de incendiu, scăpări de gaz sau chiar cutremur. Noțiunile de bază despre gazele naturale şi energia electrică,  precum şi regulile de siguranţă,

au fost însușite de către copii cu ajutorul jocurilor interactive, coordonate atent de voluntarii E.ON şi specialiștii I.S.U.

“A fost foarte interesant ceea ce am învăţat: ce să facem dacă acasă sau la școală izbucnește un incendiu, dacă sunt scăpări de gaze sau când este cutremur. Am aflat că trebuie să curățăm coșurile de fum în fiecare an, că aragazul trebuie să fie închis după ce mâncarea este gata și că trebuie să sunăm la numărul 112 dacă este o situație de urgență. Voi povesti totul părinților și prietenilor mei.” a spus o elevă care a participat la aceste lecţii.

“Aceste lecții despre energie și siguranță sunt foarte utile pentru copii deoarece este foarte important ca ei să cunoască măsurile de prevenire a unor situații de urgență. Copiii au fost foarte încântați de cunoștințele acumulate.  De asemenea, copiii au implicat și alți membri ai familiei, povestind cu entuziasm despre cele aflate și prezentând curiozitate pentru informații viitoare. Vă mulțumim și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!”, a declarat unul dintre dascălii implicaţi.

Acţiunile derulate fac parte din campania de informare şi educare „Nu tremur la cutremur”, iniţiată de Ministerul Afacerilor Interne, derulată la nivel naţional prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi E.ON România. Informaţii suplimentare se regăsesc pe site-urile http://nutremurlacutremur.ro/ şi www.risc.info.ro.

„Lecţiile despre Energie” reprezintă un proiect al E.ON România iniţiat în anul 2009 care a fost derulat în peste 200 de şcoli cu participarea a circa 10.000 de elevi, lecţiile fiind susţinute de 630 de voluntari. În acest an, circa 60 de şcoli din cele 20 de judeţe din zona de acoperire operaţională a E.ON România vor fi beneficiare ale lecţiilor susţinute de E.ON România şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi E.ON România au încheiat în luna septembrie 2012 parteneriatul „Împreună pentru siguranţă”, în cadrul căruia se derulează campanii de informare, prevenire şi conştientizare a cetăţenilor asupra pericolelor la care sunt expuşi în cazul utilizării necorespunzătoare a diferitelor surse de energie.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 – 2014.

În dosar se fac cercetări pentru fapte de trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj, iar printre cei vizaţi sunt şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, doi ofiţeri de Rutieră, precum şi primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel (PSD).

De asemenea, în anchetă ar fi vizaţi prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici, soţul directoarei DGASPC Timiş, Valentina Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Timiş.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, prefectul Eugen Dogariu a spus că este la Prefectură şi că nu ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe percheziţii la instituţii publice din Timişoara.

Surse judiciare au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că cele cinci instituţii unde au loc percheziţii sunt IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, care se află în aceeaşi clădire cu IPJ, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac.

Percheziţii au loc şi la locuinţa lui Marcel Crăciunescu, din satul Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara.

Sursele citate au precizat că şase persoane urmează să fie duse la audieri la sediul DNA Timiş.

Comisarul şef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duşă. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Comisarul şef Sorin Muntean are 45 de ani şi este născut în localitatea Chişineu Criş, judeţul Arad. Lucrează de peste 20 de ani în Poliţie şi este ofiţer specialist I.

Comisarul şef Florin Bolbos este adjunctul şefului IPJ Timiş din anul 2010, funcţia fiind obţinută în urma unui concurs. El are 41 de ani şi este din localitatea Pişchia din judeţul Timiş. Anterior, a condus serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, iar în Poliţie lucrează din 1995.

Marcel Crăciunescu se află la conducerea Serviciului Circulaţiei Rutiere Timiş din anul 2012, iar soţia acestuia, Gabriela Crăciunescu, este consilier judeţean PSD.

Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.

Primarul din Recaş, Pavel Teodor, se află la primul mandat, fiind ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD, în baza OUG care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi pierde mandatul.
În această dimineață au loc percheziții în 8 locații situate în județele Timiș și Arad, din care cinci sunt instituții publice, iar restul sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice. Procurorii anticorupție fac percheziții și la Biroul Poliției Rutiere Autostrăzi de la Arad. Primarul din Recaș, Pavel Teodor, a făcut numeroase presiuni pentru ca Poliția Rutieră să nu efectueze controale pe raza localității. Pentru că au existat polițiști care au refuzat să nu aplice legea, Pavel Teodor a solicitat sprijinul conducerii Poliției Timiș pentru mutarea agenților respectivi. Presiunile nu s-au oprit niciun moment, edilul solicitând să-i fie respectată decizia ca nimeni să nu fie controlat pe străzile din Recaș, scrie PRESSALERT