La cererea constructorului, circulația rutieră pe drumul județean Seleuș-Șicula, aflat în prezent în curs de modernizare, va fi deviată pe ruta Seleuș-Ineu-Șicula. Restricția de circulație va intra în vigoare joi, 7 noiembrie, în intervalul orar 8.00-18.00.

Această măsură este necesară pentru finalizarea părții carosabile de pe rampele aferente podului peste râul Crișul Alb.

„Acest drum face parte din strategia de modernizare a drumurilor de nord din județul Arad. Proiectul, în totalitate, cuprinde 75 de kilometri de drum. O parte, adică tocmai acest drum, Seleuș-Șicula, este realizat din fondurile proprii ale Consiliului Județean, în timp ce 67 de kilometri sunt realizați din fonduri europene. Aceste lucrări generează, automat, și un disconfort, așa cum este această restricție temporară. Oricum, am oferit o rută ocolitoare rezonabilă, prin Ineu, iar ocolul presupune doar câțiva kilometri în plus”, a afirmat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Drumul Seleuș-Șicula are o lungime de 6,3 kilometri, valoarea lucrării de modernizare este de 10 milioane de lei, iar finanțarea este asigurată din fondurile proprii ale Consiliului Județean Arad. 

Un nou drum județean se află în faza de întocmire a documentației tehnice și va fi modernizat, printr-o investiție a Consiliului Județean. Astfel, obiectivul ca 700 km de drumuri să fie modernizate până în anul 2025 este și mai aproape de realitate.

Consiliul Județean Arad a eliberat Certificatul de Urbanism pentru modernizarea drumului județean Șicula-Gurba-Cermei, tronson care leagă DN79A (Ineu-Chișineu Criș-Vărșand) de nord-vestul județului, zona Cermei-Apateu-Beliu.

„Și acest tronson de drum face parte din strategia de modernizare a drumurilor județene, demarată în 2016 și care are ca obiectiv modernizarea a peste 700 de kilometri de drumuri județene. Până în 2020, s-au modernizat sau se află în lucru peste 450 de kilometri de drumuri județene, iar ținta noastră, pentru 2025 este de peste 700 de kilometri.

Drumul Șicula-Gurba-Cermei face parte dintr-un proiect mai amplu: «Modernizare rețea rutieră în zona de nord a Județului Arad», din care mai fac parte tronsoanele de drum Cermei-Berechiu-limită județ (spre Bihor), Cermei-Beliu, Cermei-Șepreuș și DN79-Mișca-Apateu-Berechiu, pentru care vom accesa fonduri europene. Lungimea totală a drumurilor care vor fi modernizate în nordul județului este de 74 de kilometri”, a afirmat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Modernizarea rețelei rutiere în zona de nord a Județului Arad reprezintă proiectul strategic al Consiliului Județean pe următorii 4 ani, în domeniul infrastructurii rutiere și va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR).

În cadrul Proiectului „Fazarea Proiectului Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”, cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, al cărui beneficiar este Operatorul Regional S.C. Compania de Apă Arad S. A., sunt planificate lucrări la reţeaua de apă potabilă din oraşul Ineu.

Astfel, vineri, 15 decembrie a.c., în intervalul orar 09:00 – 12:00, la Ineu se întrerupe furnizarea apei potabile, afectând strada M. Eminescu, tronson cuprins între calea ferată şi ieşirea către Şicula, şi localităţile Chereluş, Şicula şi Gurba.

La reluarea alimentării cu apă potabilă este posibil să apară apă tulbure la robinetele consumatorilor. Recomandăm acestora să nu folosească apa pentru consum şi uz casnic, până la limpezirea ei completă, şi să îşi asigure rezerva minimă de apă pe perioada executării lucrărilor.

Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.

Pe această cale, dorim să vă mulţumim pentru înţelegere şi să ne cerem scuze pentru disconfortul creat!

Poliţiştii de la Postul de Poliţie Șicula au depistat trei tineri bănuiţi că ar fi sustras din curtea unei locuinţe,  cantitatea de 300 litri motorină.

În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că în noaptea de 03/04.04.2014, în jurul orelor 02.20, A. SEBASTIAN  de 18 ani, A. I. de 16 ani si T. GHEORGHE 35 ani,  toţi din  Sintea Mare ar fi pătruns în curtea  unei case din localitatea Cherelus, de unde au sustras aproximativ cantitatea de 300 litri motorina.

Cele trei persoane sunt cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Căminul cultural din Șicula a găzduit, a doua zi de Paști, după mulți ani, un spectacol folcloric în care protagoniști au fost formațiile locale de dans, soliștii, interpreții care s-au întrecut în virtuozitate în fața unei săli arhipline. Punctul forte al spectacolului a fost reprezentat de „Obiceiul de nuntă”, după care s-au produs pe scenă artistele locale Rodica Ardelean, Cornelia Căprar și invitații, între care amintim pe Aura Bonchiș, Mihaela Mariș, Malvina Naghi. Formația de dansuri a fost acompaniată de rapsozii locali iar repertoriul a fost deasemenea de inspirație șiculană, fapt ce a atras aplauzele furtunoase ale publicului.

Spectacolul s-a încheiat apoteotic, și nu greșim atunci când vorbim despre „Rapsozii Zarandului”, conduși de Petrică Pașca, formație în care a excelat chiar conducătorul cu un recital de saxofon, la fel Alexa Șandru la clarinet, dar peste tot și toate a smuls aplauzele publicului vioriștii cu celebra „Ciocârlia”.

Spectacolul de Paști a fost încununarea unui program de reactivare a folclorului șiculan propus de doi entuziaști locali, Viorel Roman și Mircea Grec, în luna decembrie a anului trecut și îmbrățișat imediat de primarul Aurel Radița.

[nggallery id=152]

scris de : prof. Ioan Tuleu

Omul sfințește locul spune un vechi proverb românesc și nimic nu este mai adevărat decât faptul că omul, respectiv oamenii, sunt cei care dau valoare tuturor lucrurilor spirituale și materiale. Oricât de bun ar fi mediul înconjurător, oricât de favorabile ar fi împrejurările externe sau oricât de mult ajutor am primi dinafara noastră, performanța nu este posibilă fără mobilizarea personală a energiilor psihice și fizice. Desigur că toate celelalte sunt necesare dar nu suficiente.

Comunitățile, precum și indivizii, capătă, odată cu trecerea timpului, caracteristici proprii, calitățile precum și defectele se așează într-o matcă proprie, dând membrilor lor o personalitate distinctă, care poate fi cunoscută, apreciată și promovată într-un areal geografic și social mult mai larg.

Șicula, este o comunitate care, mai mult decât altele din spațiul vestic românesc, a căpătat un profil moral și cultural care o fac ușor identificabilă. Cine dintre crișeni și bănățeni nu poate să recunoască chiar și astăzi costumul popular cu culorile sale atât de vii, sau cine nu a ascultat cu plăcere melodiile populare de un farmec aparte, sau nu a admirat virtuozitatea dansatorilor. Graiul este și el distinct, cu intonații care vin de foarte departe în timp, iar cu ajutorul lui s-au putut crea versuri, melodii, snoave, balade, povestiri, proverbe care au ajuns subiecte de studii și analiză etnografică. Personalitatea colectivă a căpătat valențe specifice în cursul anilor, dând șiculanilor un profil distinct, care se caracterizează prin acuitate artistică, un deosebit simț al apartenenței, solidaritate, sociabilitate, empatizează ușor cu ceilalți, de unde și ușurința comunicării. Nu este prin urmare de mirare că anual se organizează manifestări colective, precum  „Ziua Recunoștinței”, la care s-au adunat atâția membri ai „cetății”  pentru a se bucura și comunica împreună. Exagerând puțin, putem afirma că pentru șiculani este o necesitate vitală de a se întâlni și informa reciproc asupra stării personale și a comunității din rândurile căreia provin.

Personalitatea șiculanilor a fost așezată și șlefuită, desigur, într-un lung timp istoric pentru că, iată, încă din 1332-1334 apare așezarea în istoria scrisă cu numele de villa Sycula. Secolele care au urmat au fost tumultoase, numeroase invazii armate s-au produs asupra teritoriilor cuprinse de Mureș și Crișuri, dar oamenii au supraviețuit pe pământurile lor înmulțindu-se și creând în folosul urmașilor urmașilor lor. Cu toate condițiile politice și sociale vitrige viața și-a urmat cursul ascendent grație eforturilor oamenilor care nu au deznădăjduit, răzbătând cu tenacitate și perseverență prin vremi, până când istoria a făcut dreptate, adunând oamenii de aceeași credință și același neam sub un singur „sceptru” politic.

Șiculanii și-au pus și ei toate energiile în slujba idealului național și nu poate fi ignorată contribuția unor personalități născute în localitatea așezată pe malul Crișului Alb la înfăptuirea actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Nu se poate să nu amintim în acest context numele lui Ioan Fluieraș, născut la Chereluș, unul dintre cei 12 membri ai Consiliului Național Român Central care a fost primul „guvern” al românilor din Transilvania, fiind organismul care a hotărât actele Unirii Celei Mari. Socialistul Avram Borcuția, preoții Florian și Iustin Monția și fratele său Emil Monția și-au dedicat și ei viața idealului național, fiind trecuți pentru aceasta în cartea de aur a neamului românesc. Din Șicula, mai mult decât din alte localități, copiii țăranilor au urmat școli românești precum Preparandia și Institutul Teologic, care s-au dovedit un mijloc esențial în promovarea valorilor românești și pentru cultivarea sentimentului național. Astfel Isaia Monția a absolvit Institutul Teologic Arad între primii, în  1829, fiind precursorul unei adevărate dinastii de teologi și oameni de cultură, el fiind urmat în 1842 de Monția Ambrosie; Monția Ioan – 1858; Monția Florian – 1870; Monția Iustin – 1905; Monția Coriolan – 1908; Monția Corneliu – 1895. Dar nu numai familia Monția a dat preoți ortodocși, același institut a fost absolvit și de de Zaslo Simeon la 1844; Dronca Ioan în 1875; Dronca Alexandru în 1904. Secția pedagogică a fost urmată de un alt Monția, cu prenumele George, pe care a absolvit-o în 1875; de Elenaș Petru – 1904; Căprariu  Ioan – 1911. Monția Aurel (n. 1890) a absolvit în 1912 Facultatea de drept și științe politice „Ferencz Joszsef” din Cluj, iar în 1914 a primit de la universitatea transilvană și titlul de doctor în științe juridice. Iată un prim subiect de urmat pentru a prezenta personalitățile comunei Șicula: evoluția familiei Monția, din rândurile căreia se va ridica în perioada interbelică muzicologul Emil Monția, o personalitate într-adevăr de importanță națională prin compozițiile sale muzicale.

Unirea cu România a descătușat parcă energiile rămase până atunci sub presiunea politicii de asimilare națională dusă de Imperiul Austro-Ungar, așa încât numărul șiculanilor care au ales meserii intelectuale, plecând din sat la școli superioare, s-a înmulțit, mai mult, s-au diversificat și domeniile alese. Una dintre cele mai interesante personaje, dar despre care avem puține informații a fost Pavel Berariu, absolvent al Academiei Economice din București și al Facultății de științe juridice din Cluj, care s-a făcut cunoscut înainte de Al Doilea Război Mondial ca un bun jurnalist. A mai apucat să scrie după 1989 și patru cărți, până atunci fiind pus sub interdicție. Facultatea de drept a fost absolvit-o și de un alt Monția, Octavian, care a profesat ca avocat la Ineu, având și multiple alte preocupări intelectuale. Tot de la Șicula a plecat pentru a deveni general și Aurelian Andra deasemenea în Șicula a păstorit mulți ani, începând cu 1941, părintele Belei. Mai puțin cunoscut este faptul că preotul de Șicula, Iustin Monția, a fost ales în 1926 deputat din partea Partidului Poporului în Parlamentul României.

Ne facem datoria să amintim că șiculanii au luptat pe fronturile celui de Al Doilea Război Mondial cu același patriotism și aceeași abnegație pentru România Mare, dovedite  de înaintașii lor, iar toți aceia care au pierit în luptă merită a fi trecuți printre personalitățile comunei. După război șiculanii au răspuns colectivizării agriculturii și  stricării vechilor rânduieli printr-o masivă migrație spre oraș, mai ales prin intermediul școlilor. Procentul de șiculani care au urmat cursurile școlilor profesionale, liceelor și diverselor facultăți este mult peste media generală. Din rândul absolvenților învățământului superior s-au ridicat mulți specialiști, profesori universitari, cercetători, medici, profesori, economiști, ofițeri, artiști etc, unii având și funcții de conducere în diferite instituții și unități economice. Amintim doar câțiva dintre aceștia, deși poate facem o nedreptate altora, dar nu putem trece peste nume precum: Ciurdariu Mihai, Mircea Morariu, Andea Avram Florica Bradu, Florica Ardelean, Pavel Hanc, Ioan Codău și, evident, putem cita mulți, mulți alții.

Tuturor acelora care au făcut cunoscut satul de baștină, care au făcut ceva pentru semenii lor, șiculanii de astăzi le aduc un prinos de recunoștință de „Ziua Recunoștinței”, ei fiind pentru generațiile care vor veni model de îndreptare.

P. S.

Ziua Recunoștinței s-a ținut  vineri, 20 decembrie,la  hanul „Moara cu Noroc” de la Mocrea, în prezența a circa 20 de șiculani, veniți de la Arad și din comună, festivitatea fiind susținută de primarul Aurel Radița. Am remarcat atmosfera veselă dar,  ținem să subliniem și  luările de cuvânt care au avut ca scop  să propună revigorarea activității folclorice, editarea unei cărți care să cuprindă personalitățile comunei și alte obiective de interes comunitar.

[nggallery id=89]