La începutul acestei luni, în cadrul Sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European a fost prezentat Raportul de informare al Secţiunii pentru uniunea economică, monetară şi coeziune economică şi socială privind „Accesul la finanţare al IMM-urilor şi al întreprinderilor cu capitalizare medie în perioada 2014-2020: oportunităţi şi provocări”, care cuprinde propuneri concrete privind creşterea accesului IMM-urilor:

• la credite bancare;

• pe pieţele de capital privat;

• la fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI), inclusiv COSME şi Orizont 2020.

Comitetul Economic şi Social European atrage atenţia asupra faptului că, începând din 2008, insuficienţa fondurilor a limitat investiţiile efectuate de IMM-uri. În ciuda faptului că instituţiile europene au declarat că sprijinirea IMM-urilor este o prioritate politică, nu s-au realizat cu adevărat mari progrese, mai ales în ce priveşte accesul la finanţare şi stimularea competitivităţii. Este nevoie de măsuri urgente pentru ca fondurile disponibile să se adapteze mai bine la cerinţele IMM-urilor şi pentru a face ca procesul să fie mai flexibil şi mai transparent.

A ţine seama doar teoretic de IMM-uri nu este suficient, atenţia trebuie să se concentreze asupra acţiunii. Guvernele naţionale ar trebui să instituie un „Intergrup pentru IMM-uri” în toate statele membre pentru a se asigura că chestiunile abordate la nivel european sunt aplicate la nivel naţional şi pentru a face posibile circuitele de informaţie şi colaborarea eficientă. Instituţiile UE (PE, CE, CESE), reprezentanţele naţionale şi organizaţiile întreprinzătorilor trebuie să colaboreze cu Intergrupul pentru IMM-uri şi să genereze rezultate tangibile în ce priveşte antreprenoriatul, creşterea şi ocuparea forţei de muncă în următorii cinci ani şi în continuare.

Propuneri pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor:

• ameliorarea cooperării şi a schimbului de informaţii dintre IMM-uri şi creditori;

• asigurarea unei monitorizări mai sistematice a situaţiei financiare a IMM-urilor;

• stabilirea unor norme clare privind utilizarea garanţiilor (personale);

• instituirea unor norme clare privind rambursarea creditelor înainte de termen;

• stabilirea unor criterii clare şi specifice pentru cererile de finanţare, în mod transparent;

• informarea adecvată şi constructivă a întreprinzătorilor cu privire la motivele pentru care este respinsă o cerere de credit; furnizarea de consultanţă financiară în interesul clienţilor;

• stimularea activităţii micilor bănci de la nivel local şi consolidarea puterii lor de decizie, pentru a nu fi nevoite să transfere deciziile către birouri centrale care privesc propunerile de împrumut exclusiv din perspectiva unor criterii de profitabilitate sau de risc, neadaptate cererii;

• formarea consultanţilor bancari pentru a înţelege IMM-urile şi microîntreprinderile, în loc să se concentreze asupra vânzării de produse bancare derivate;

• consolidarea rolului de intermediar al organizaţiilor de IMM-uri şi microîntreprinderi de la nivel local/regional;

• măsuri adecvate pentru a se reduce costurile şi pentru a se spori disponibilitatea informaţiilor pentru IMM-uri;

• dacă iniţiativa privind IMM-urile ar fi acceptată pe scară mai largă de statele membre (acest instrument comun al Comisiei şi al Grupului BEI are potenţialul de a crea un efect de pârghie considerabil şi de a reduce riscul pentru intermediarii financiari).

Propuneri pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor pe pieţele de capital privat:

• în vederea extinderii căilor de finanţare fără creditare, cerinţele de capital pentru bănci şi societăţile de asigurare ar trebui calibrate în aşa fel încât să nu fie descurajate investiţiile în active esenţiale pentru creşterea IMM-urilor (capital propriu, portofolii securitizate de împrumuturi pentru IMM-uri, obligaţiuni pentru IMM-uri);

• BEI ar putea extinde gama partenerilor potenţiali pentru împrumuturile acordate IMM−urilor, astfel încât printre ei să se numere noi intermediari financiari şi neconvenţionali;

• Comisia ar trebui să instituie o platformă europeană de garantare permanentă, în cadrul Fondului European de Investiţii, pentru a facilita accesul la finanţare al IMM-urilor şi pentru a îmbunătăţi elaborarea de garanţii şi de produse de credit bazate pe garanţii europene;

• Comisia ar trebui să consolideze şi să optimizeze instrumentele de partajare a riscului ale programelor BEI şi FEI pentru ca instituţiile financiare (intermediare) să pună la dispoziţia IMM-urilor portofolii de capital sau de finanţare de tip mezanin;

• BEI ar trebui să îşi consolideze în continuare proiectul privind iniţiativa de microfinanţare, îmbunătăţindu-şi contribuţia la realizarea priorităţilor politicii UE din domeniul incluziunii sociale;

• Comisia ar trebui să promoveze şi diseminarea celor mai bune practici privind crearea de pieţe de obligaţiuni accesibile IMM-urilor şi întreprinderilor cu capitalizare medie, precum şi să calibreze normele UE de implementare a legislaţiei-cadru privind cerinţele de capital pentru bănci (Directiva privind cerinţele de capital – CRD IV şi Regulamentul privind cerinţele de capital – CRR) astfel încât să se sprijine contribuţia pe care o poate aduce securitizarea pentru umplerea viitoarelor insuficienţe de finanţare;

• asigurarea posibilităţii ca băncile să îndrume către alte resurse de finanţare IMM-urile cărora li se resping cererile de creditare;

• sprijinirea dezvoltării pornind de la piaţă a unor alternative la creditare concepute pentru IMM-uri, întreprinderile cu capitalizare medie şi întreprinderile cu creştere rapidă: metode de finanţare hibridă (de tip mezanin), fonduri de investiţii în societăţi necotate şi capital de risc;

• dezvoltarea finanţării participative;

• abordări de finanţare inovatoare bazate pe platforme digitale.

Propuneri pentru creşterea accesului IMM-urilor la fondurile structurale şi de investiţii europene:

• reguli mai simple şi mai clare privind fondurile UE;

• proceduri electronice de depunere a cererii şi de raportare;

• rate mai ridicate de plată în avans, cu mecanisme de garantare;

• mai puţină birocraţie şi mărirea vitezei şi a eficienţei cu care reacţionează autorităţilor locale relevante;

• instrucţiuni clare şi orientare practică pentru pregătirea documentaţiei de depunere a cererii, implementarea proiectelor, verificarea şi autorizarea cheltuielilor eligibile, funcţionarea managementului şi sisteme de control al programelor operaţionale;

• prezentarea tuturor procedurilor pentru toate instrumentele financiare în mod simplu şi transparent şi în formate uşor de comparat;

• procese simple şi unificate de ofertare, pentru a se evita corecţiile financiare;

• acordarea unui rol mai substanţial autorităţilor de management (inclusiv unităţile regionale) în furnizarea de informaţii, orientare şi consiliere către beneficiarii finali;

• un rol mai substanţial al instituţiilor financiare internaţionale şi al băncilor în pregătirea, evaluarea şi monitorizarea proiectelor;

• îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la informaţii privind fondurile UE, prin utilizarea activă a organizaţiilor angajatorilor şi ale întreprinderilor ca intermediari;

• sprijin guvernamental pentru instrumente creative de capital de risc şi de capital de investiţii;

• elaborarea unor sisteme de garantare şi securitizare reciprocă şi instrumente de tip mezanin.

CNIPMMR susţine propunerile CESE privind creşterea accesului la finanţare al IMM-urilor şi solicită Guvernului României, Băncii Naţionale şi celorlalte autorităţi publice competente să ia măsurile necesare pentru stabilirea unui plan de acţiuni, pentru constituirea Intergrup-ului pentru IMM-uri şi pentru valorificarea la nivel naţional a propunerilor respective.

Primarul Municipiului Arad, dl.Gheorghe Falcă a participat la Sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR) care a avut loc la Bruxelles în zilele de 16-17 aprilie.

Principala temă care a făcut obiectul dezbaterilor a fost garantarea faptului că toate orașele și regiunile UE beneficiază de pe urma Planului de investiții al UE în valoare de 315 miliarde euro. Planul promovat de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a fost lansat de Comisia Europeană în luna noiembrie 2014. Avizul privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a fost adoptat de către membrii Comitetului, cu scopul de a dezbate potențialul impact regional al planului. „Prin intermediul unui aviz regiunile și orașele din UE își vor prezenta propunerile de îmbunătățire a Regulamentului FEIS. Printre principalele obiective se numără consolidarea capacității de mobilizare a investitorilor privaţi de la nivel regional, precum și garantarea faptului că și teritoriile mai puțin dezvoltate și proiectele la scară mică pot beneficia de intervenția noului fond”, a declarat dl. Gheorghe Falcă.

Un alt subiect de interes l-a constituit îmbunătățirea punerii în aplicare a Agendei teritoriale a Uniunii Europene 2020.  „În Agenda teritorială 2020 se solicită statelor, regiunilor și orașelor (inclusiv celor mici și mijlocii) să contribuie la prioritățile teritoriale comune europene.  În acest sens, este nevoie ca autoritățile locale și regionale să fie  tratate egal cu alte părți interesate în procesul de luare a deciziilor privind aceste chestiuni. Autoritățile trebuie să reacționeze eficient la cele mai importante provocări teritoriale din Europa” a afirmat dl.Gheorghe Falcă

Pe lângă Planul Junker și Agenda Teritorială 2020, pe ordinea de zi a ședinței plenare a CorR din această săptămână s-au mai aflat utilizarea eficientă a resurselor în clădiri și eliminarea cotelor de lapte în UE. Întrucât la 31 martie a expirat sistemul UE al cotelor de lapte, CoR își exprimă preocuparea față de consecinţele îngrijorătoare ale reducerii sau abandonării producţiei de lapte în regiunile dezavantajate sau vulnerabile unde producţia de lapte este vitală pentru păstrarea locurilor de muncă și constituie un pilon esenţial al economiei regionale. De asemenea, CoR solicită ca UE să ia măsuri urgente pentru a salvgarda venitul tuturor producătorilor de lactate, solicitând o creștere imediată a nivelului plasei de siguranță pentru aceștia, în așteptarea introducerii unui alt mecanism.

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă a participat la cea de-a 101-a sesiune plenară a Comitetului Regiunilor (CoR).  Preşedintele CoR, Ramón Luis Valcárcel Siso, a trecut în revistă, împreună cu comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, stadiul actual al negocierilor privind pachetul de coeziune al UE pentru perioada 2014-2020.

„În cadrul dezbaterilor am examinat măsurile care se pot întreprinde astfel încât programele finanţate prin intermediul politicii de coeziune a UE să fie lansate prompt şi la timp. Dezbaterile sesiunii plenare au fost dominate de tema asigurării creşterii economice şi a locurilor de muncă,  unul din proiectele de aviz adoptate de membrii CoR axându-se pe ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor”, a declarat Gheorghe Falcă.

Un proiect de aviz adoptat în cadrul celei de-a 101-a sesiune plenară a avut ca temă sectoarele culturale şi creative pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Investiţiile în sectorul cultural au fost înscrise printre priorităţile politice ale CoR, fiind considerate un motor al creşterii economice şi creării de locuri de muncă, ce contribuie totodată la bunăstarea şi incluziunea socială. Deoarece pieţele culturale depind în mod vital de finanţările publice, mmebrii CoR sunt de părere de părere că, în măsura posibilului, politicile publice nu ar trebui să facă din acestea ţintele preferate ale reducerilor bugetare. „Municipiul Arad, în perspectiva înscrierii în competiția din anul 2021 de Capitală Culturală Europeană, are nevoie de o strategie de promovare a sectoarelor culturale şi creative pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă. De altfel, sectorul cultural și creativ constituie un motor de creștere economică și va fi unul din punctele cheie din cadrul strategiei culturale Arad 2014-2020″, a completat primarul Gheorghe Falcă. Printre temele dezbătute s-au numărat: pachetul de măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor; comunicarea lui Johannes Hahn, membru al Comisiei Europene responsabil cu politica regional; sectoarele culturale şi creative pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă; eliminarea diferenţelor din domeniul inovării; directiva privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăţilor cotate la bursă şi măsuri conexe; al 7-lea Program de acţiune pentru mediu și evoluţia situaţiei pieţei şi condiţiile subsecvente de eliminare treptată a sistemului de cote pentru lapte – al doilea raport privind tranziţia fără probleme.