De-a lungul timpului, a existat în fiecare comunitate, un fel de sfat al bătrânilor, cecuprindea pe cei mai învăţaţi oameni, aceştia fiind un fel de mentori ai celorlalţi. Ei transmiteaucelor mai tinere vlăstare, cunoştinţele necesare vieţii, învăţarea realizându-se prin puterea exemplului personal, precum şi pe baza unei experienţe dobândite.

Primarul comunei Șiria, Valentin Bot  a fost prezent astăzi la Școala Gimnazială “Ioan Slavici” din Șiria unde a acorda burse de merit elevilor ciclului gimnazial care au avut note foarte bune la învățătură și purtare

„Anul 2019 are o însemnătate cu totul deosebită în viața comunității Șiriene deoarece se împlinesc 850 ani de la atestarea documentară a localității Șiria. În acest context, deoarece învățământul reprezintă o prioritate pentru administrația publică locală, am luat inițiativa de a acorda burse de merit elevilor ciclului gimnazial de la Școala Gimnazială “Ioan Slavici” Șiria. Suntem mândri de toți copiii din comuna ȘIRIA care au avut note foarte bune la învățătură și purtare și au făcut cinste școlii care poartă numele intelectualului de elită Ioan Slavici. Nu am uitat nici de elevii cu situații mai speciale, ei fiind încurajați cu câte o bursă de ajutor. Îi îndemn pe toți elevii să ia ca reper seriozitatea și perseverența, pentru că aceste calități vor fi răsplătite nu doar de noi, pentru că vom mai face acțiuni de acest fel în perioada următoare, ci vor fi răsplătiți și de către societate. Felicitări elevilor merituoși! Mulțumesc tuturor factorilor care au muncit pentru aceste rezultate deosebite și anume elevilor, părinților, conducerii Școlii Gimnaziale „Ioan Slavici” Șiria și tuturor cadrelor didactice! Cu respect și considerație va urez Sărbători Fericite și Binecuvântate tuturor” a declarat Valentin Bot, primarul comunei Șiria

Pornită de la o inițiativă a unor tineri pasionați de turism din Arad, inițiatorii proiectului Arad Free Tours, în prezent cel mai activ program privat de promovare turistică a Aradului, după ce au deschis Școala de Turism Alernativ la Arad în primăvară au extins acum proiectul și în orașul vecin, Timișoara. La sfârșitul săptămânii trecute au deschis porțile pentru cursurile primei promoții de ghizi de turism pe care asociația le organizează în orașul de pe Bega. La deschiderea cursului au participat Mario Csipai, președintele asociației și Teodora Munteanu lector al școlii.

„Avem un grup numeros și interesant care este gata să descopere tainele acestei meserii iar noi suntem mândri că avem ocazia să formăm noua generație de ghizi de turism din Timișoara cu atât mai mult cât la orizont se întrevede anul 2021, atunci când capitala Banatului va fi și Capitală Europeană a Culturii. Alături de școală ne propunem să dezvoltăm și proiectul Timișoara Free Tours, un concept de turism alternativ prezent în toate orașele împortante din Europa. Mulțumim tuturor celor implicați și ne dorim ca împreună să punem umărul la r/evoluția turismului românesc și de aici de la Timișoara!” declară Mario Csipai, președintele Asociației.

Cursurile au loc la Casa Tineretului iar la prima promoție s-au înscris ingineri, economiști, juriști, filologi, traducători, contabili, manageri, informaticieni, muzeografi, artiști, geografi dar și persoane care deja lucrează în domeniu. Un grup de viitori ghizi pe care i-a adus împreună pasiunea pentru turism. Sunt persoane care au realizat pontențialul acestui domeniu, încă nevalorificat suficient în România și care vor să contribuie la schimbarea lucrurilor în bine, cu zâmbetul pe buze și cu optimism!

Pentru început, la Școala de Turism Alternativ  atât la Arad cât și la Timișoara sunt disponibile cursuri de Agent de turism-ghid și de Ghid național de turism. Cursurile sunt susținute de către lectori diverși, printre ei regăsindu-se profesori, ghizi de turism sau foști jurnaliști. Ambele cursuri sunt autorizate de către Autoritatea Națională pentru Calificări, iar diplomele de la absolvirea cursurilor sunt eliberate de Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei Naționale, acestea fiind recunoscute atât la nivel naţional, cât şi în Uniunea Europeană.

Deputatul PSD Arad Adrian Todor a adresat o întrebare ministrului Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, legată de construcția noii școli din comuna Zădăreni, proiect început în 2007, dar care a fost suspendat în 2013.

 „În anul 2007, în comuna Zădăreni a început construcția unei noi clădiri pentru Școala Gimnazială din localitate, proiect realizat cu sprijinul Ministerului Educației și finanțat de la bugetul de stat. Începând cu anul 2006, prin mai multe Hotărâri de Guvern au fost alocate sume pentru ridicarea noii clădiri a școlii, suma totală alocată de la bugetul de stat, până în anul 2011, inclusiv, fiind de 2,03 milioane de lei. Valoarea obiectivului este de 5,6 milioane de lei, așadar nu a fost executat nici jumătate din proiect.

Începând cu anul 2013, lucrările la noua școală s-au sistat, administrația locală promițând, an de an, că va face eforturi pentru a finaliza această școală. Din păcate, de șase ani de zile investiția a fost blocată, fără nicio explicație din partea autorităților locale sau a Ministerului Educației.

I-am cerut doamnei ministru Ecaterina Andronescu să-mi comunice motivele pentru care această investiție este blocată și de ce nu se alocă sumele necesare finalizării clădirii, în condițiile în care Școala Gimnazială Zădăreni funcționează într-o clădire retrocedată, care este într-o continuă stare de degradare, unitatea de învățământ neavând autorizație de funcționare. De asemenea, am solicitat ca obiectivul respectiv să fie avut în vedere la următoarea rectificare bugetară“, declară deputatul PSD Arad Adrian Todor.

Taberele, soarele, marea, curtea bunicilor, serile târzii de vară, jocurile pe afară… toate se lasă cuprinse de lumina toamnei, se fac tot mai mici, se cuibăresc în sufletele noastre transformându-se în amintiri preţioase din care ne luăm energia în zilele ce vin, pentru că…a început şcoala. Entuziaşti, curioşi şi zâmbitori, unii mai sfioşi, alţii mai îndrăzneti, copiii şi-au căutat colegii în mulţimea adunată în curtea şcolii.  Au fost primele îmbrăţişări, primele râsete, primele lacrimi, primele întrebări, fiindcă a fost prima zi de şcoală. Cuvinte calde şi gânduri bune le-au transmis şi oficialităţile prezente la deschidere.  Printre altele, un moment aparte îl reprezintă, la Şcoala Gimnazială ,,Aurel Vlaicu” Arad, evidenţierea elevilor model. Este vorba despre un proiect ce, de aproape zece ani, îşi propune promovarea acelor copii ce s-au distins printr-un comportament exemplar, printr-o implicarea deosebită în viaţa colectivului, prin asumare de responsabilităţi, prin corectitudine şi seriozitate.

Doamna director, prof. Frăţilă Flavia a transmis mesajul ISJ, a evidenţiat momente de excepţie ale anului precedent, exprimându-şi speranţa într-un an şcolar cel puţin la fel de reuşit, reuşită ce are la bază solidul parteneriat între şcoală, familie şi comunitate.

O nouă poveste stă să înceapă! Succes tuturor!

Prof. Loredana Bretfelean

Seriozitatea, profesionalismul,  dar şi locul cinci obţinut pe plan internaţional la Tallin – Estonia, în cadrul concursul „European Enterprise Promotion Awards 2017”, secţiunea „ Antreprenoriat responsabil si global”, organizat de Uniunea Europeană,  precum şi cei aproxinativ 70 de sudori care promovează anual cursurile  la una dintre cele mai moderne Şcoli de Sudură, cea din Arad, care funcţionează sub egida Filialei Arad a Confederaţie Patronatului Roman atrage din ce în ce mai mulţi cursanţi, fie tineri care îşi doresc o meserie, fie oameni matruri,  care îşi doresc o nouă calificare, bine plătită, atât în ţară cât şi peste hotare, mai mult cei care îşi doresc un loc de muncă îl găsesc încă înainte de terminarea cursurilor.

Au fost înscrişi 12 cursanţi,  majoritatea tineri sub 30 de ani, tineri care îşi doresc o meserie bine platită atât în ţară cât şi în afara.

Alături de conducerea Şcolii de Sudură şi a profesorilor care au fost mentorii tinerilor, în acest an a participat la examenul de absolvire şi preşedintele Asociaţiei Economice Germano- Române domnul Waldemar Steimer, care i-a încurajat pe tinerii absolvenţi să rămână în ţară şi să aleagă firme care ştiu să le aprecieze munca, oferindu-le un premiu de încurajare la început de drum.

Iată ce au declarat cei prezenţi:

Waldemar Steimer:

„Mă bucur foarte mult că există persoane care dezvoltă o pregătire profesională, iar domnul Crişan este un simbol pentru Şcoala de sudori în zona noastră, şi nu numai, cred că şi pentru România. M-aş bucura ca sistemul dual să fie dezvoltat şi în România ca şi în occident, în ţări precum Germania, Austria, Elveţia, care nu face diferenţă între locul în care cursanţii s-au pregătit, găsindu-şi la absolvire un loc de muncă în domeniul în care a făcut pregătirea. M-aş bucura ca pe viitor Guvernul să promoveze un sistem profesional de pregătire a forţei de muncă, deoarece în prezent există o mare lipsă pe piaţa muncii, a mâinii de lucru calificate. Este bine ştiut faptul că în ultimii 25 – 27 de ani marea majoritate a tinerilor s-au îndreptat spre facultăţi cu care în acest moment nu mai prea au ce să facă. Meseriile sunt la ora actuală foarte bine plătite şi cred că împreună, dacă ne vom lupta să promovom atât învăţământul dual cât şi şcolile de meserii vom reusi relansarea economiei şi aducerea ei acolo unde a fost.”

Profesorul Francisc Tusz a felicitat absolvenţii şi pe final a făcut declarat: „Sunteţi încă tineri şi m-aş bucura ca cei care aveţi liceul terminat să vă înscrieţi la facultate, la Ingineria sudării, deoarece aveţi punctul de pornire, puteţi lucra ca şi sudori, iar la terminarea facultăţii nu o să fiţi dorar ingineri cu diplomă ci buni specialişti”

„Mă bucură că încă o generaţie de tineri sudori au absolvit cursurile şcolii noastre, care cu toate că este o şcoala tânara, împlineşte în iulie patru ani, a scos pe piaţa muncii elevi bine pregătiţi. Mă bucur să constat că tot mai multe persoane îşi întorc ochii spre meserii bine plătite şi căutate pe piaţa muncii. Sper ca pe viitor şcolile de meserii să fie tot mai căutate şi tinerii să înţeleagă că este mai corect să ai o meserie foarte bine plătită, pe care să o practici, decât să fi şomer cu studii superioare. Mă bucur că am alături de mine o echipă de profesionişti, şi adevăraţi dacăli, şi aici vreau să îi amintesc pe prof. univ. dr. Tusz Francisc, ing. Lala Petru, ing. C. Popa, dar şi pe Chiţescu Gabriel cel care le-a insuflat cursanţilor dragostea pentru meserie din punct de vedere practic. Nu aş fi reuşit nimic fără ajutorul lor, şi pentru aceasta încă odată le mulţumesc”,  a concluzionat Ioan Marin Crişan, preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confederaţie Patronatul Român şi directorul Şcolii de Sudură din Arad.

Primăria municipiului Arad a achiziţionat cantina mobilă tip container care va permite implementarea programului guvernamental „Masă caldă” la Şcoala Gimnazială „Ilarion Felea”.

Până acum, programul nu s-a putut derula în unitatea școlară din cauza lipsei spațiului adecvat servirii mesei calde.

Soluţia propusă de municipalitate a fost aceea de achiziţionare a unui container cu destinaţia Sală de Mese. În suprafaţă totală de 180 mp, acesta va fi prevăzut cu o chicinetă, dotată cu spălător, cuptor cu microunde şi frigider, grupuri sanitare şi sala de mese propriu-zisă cu 25 de mese şi 100 de scaune.

330.000 lei au fost alocaţi din bugetul local pentru cumpărarea containerului şi alţi 25.000 lei în vederea amenajării şi dotării acestuia.

Primăria municipiului Arad estimează că până la finele acestui an, „Sala de mese” de la Şcoala Gimnazială „Ilarion Felea” va fi funcţională.

La sfârșitul săptămânii trecute, mai precis în 30 septembrie 2017, Casa Jelen a fost gazda manifestării devenită deja tradiţională, denumită „Ziua sudorului”. La fel ca şi în cei opt ani de când sudorii au o zi specială, gazda evenimentului, Ioan Marin Crişan, preşedintele Filialei Judeţene Arad a Confederaţie Patronatul Român şi directorul Şcolii de Sudură din Arad, a invitat foşti şi actuali sudori, profesori şi instructori din cadrul acestei meserii, simpatizanţi, dar şi reprezentanţi ai mass-media locale.

Ca de fiecare dată, atât celor din branşă cât şi celor care prin diverse moduri au contribuit la dezvoltarea acestei larg răspândite meserii le-au fost acordate diplome şi alte distincţii, fiind premiat cel mai tânăr sudor, cel mai în vârstă sudor, o diplomă de onoare fiindu-i acordată doamnei Maria Avrămuţ, una dintre cele două femei sudor care mai practică această meserie în Arad. Festivitatea a continuat cu o masă „ca-ntre sudori”, prilej cu care au fost depănate o serie de amintiri şi întâmplări.

Vorbind despre evenimentul în sine, Ioan Marin Crişan a declarat: „Până acum, dintre toţi muncitorii, numai sudorii nu au avut o zi a lor. Am decis în urmă cu nouă ani că trebuie să avem şi noi o sărbătoare, pentru că lumea trebuie să recunoască munca de sudor şi să o respecte.

Sunt oameni care au muncit o viață întreagă ca sudori și trebuie să arătăm respectul nostru pentru acest lucru. Este o muncă cinstită și o meserie foarte căutată, cu toate că la noi în țară a fost blamată. Însă acum oamenii încep deja să realizeze că o meserie bună te ajută mai mult decât să ai o diplomă universitară și să lucrezi la supermarket. Un sudor bun poate câștiga acum un salariu începând de la 1.500 de euro. Am muncit mult pentru a duce Şcoala de sudură arădeană la nivelul la care este acum, o şcoală recunoscută la nivel european, după ce anul trecut la Bratislava am primit din partea Uniunii Europene locul şase din 29 de ţări participante la Premiile Pentru Promovarea Întreprinderilor Europene 2016. Şi anul acesta suntem nominalizaţi şi vom merge în Estonia, la Tallin de unde sperăm să venim cu primul loc. Iubim meseria de sudor ,o respectăm şi dorim să le transmitem generaţiilor viitoare secretele ei”.

La rândul său, Francisc Tusz, preşedintele filialei din Arad a Asociaţiei Sudorilor a mărturisit: „După cunoștințele mele, doar la Arad sărbătorim „Ziua Sudorului”. Eu sunt și în Consiliul de Administrație pe țară și există 17 filiale județene, dar pot să spun că noi, cei din filiala Arad, suntem cei mai activi, și avem un număr foarte mare de membri. Mă refer la membri care cotizează, deoarece mai există filiale cu 60 de membri, dar dintre care doar zece contribuie financiar”. Despre Școala de Sudură din Arad, Francisc Tusz ne-a spus că tocmai a început a noua serie de elevi și rezultatele de până acum, cu absolvenții școlii, sunt foarte bune: „De când există școala aceasta, toți sudorii au găsit locuri de muncă după absolvire. Din păcate, este un vid enorm în acest domeniu. Sunt foarte multe firme, după părerea mea neserioase, care angajează pe oricine, pentru că situația așa îi forțează. Dacă omul știe să topească vârful electrodului, e angajat. N-au nicio hârtie, nicio calificare. Doamne dă să nu se întâmple niciun accident! Mai în glumă, eu zic așa: toți bărbații… la fotbal, la gagici și la sudură se pricep!”.

Nu încheiem înainte de a reaminti sloganele Şcolii de Sudură, devenite deja „clasice”:

„În viaţă şi în natură nu-i nimic fără sudură! şi

„Nu se naşte nici un plod făr-un electrod!”

Primăria Municipiului Arad continuă investiţiile în învăţământul arădean.

În urma rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli a municipiului Arad, 50 000 RON vor fi transferaţi în contul „Grădiniţei Prieteniei” pentru amenajarea curţii interioare, care nu a mai fost amenajată de la înfiinţarea unităţii, precum şi pentru gresiatul intrărilor din unitate.

Şcoala Gimnazială Adam Nicolae va primi o finanţare de 60 000 RON pentru reparaţii curente (zugrăvit 8 săli de clasă, înlocuit parchet).

În contul Liceului Naţional de Informatică va fi transferată suma de 80 000 RON necesară pentru reparaţii curente (reparaţii la fosta hală de producţie care urmează să fie transformată în spaţiu de recreere pentru elevi), iar 20 000 RON pentru dotare cu obiecte de invetar. Solicitarea vine întrucât curtea şcolii din corpul A (fosta Iuliu Maniu) este improprie (spaţiu insuficient) pentru elevii şcolii.

Grădiniţa P.P. 11 din Arad are nevoie de igienizarea holului de acces, repararea scărilor către cele trei grupe de la etaj şi igienizarea băii de la parter. În plus, cimentul din curtea grădiniţei este fisurat şi este necesară şi construirea unei platforme pentru containerele de gunoi. Bugetul solicitat pentru remedierea acestor probleme urgente este de 40 000 RON.

Biroul de presă al Primăriei Municipiului Arad