„Rusia este izolată de economia mondială. Un pas extrem făcută de marile companii din lume, dar atât de necesar pentru ca măcar acum, după atâtea zile de război, bombardamente și morți, Rusia să înțeleagă că trebuie să oprească asaltul din Ucraina.

Sancțiunile economice impuse de țările Uniunii Europene și de marile puteri globale au fost prima măsură luată împotriva Rusiei. Acum, însă, companiile blochează total sau parțial relațiile economice cu Rusia, iar în unele cazuri s-a luat chiar decizia de a închide fabrici.

Lista companiilor-gigant care dau o palmă Rusiei sunt:  Apple Pay — blocare totală, Apple — ieșirea completă de pe piața rusă, Adidas — refuzul de a lucra cu echipa națională de fotbal, Audi — ieșirea de pe piața rusă, AMD — interzicerea furnizării de microcipuri și în curând interzicerea furnizării de plăci video, Amazon — blocare completă a comerțului cu amănuntul, Adobe — blocare totală, British Petrolium — a retras de la Rosneft 20 % din acțiuni, BBC — revocarea licenţelor de emisie, BMW — închide fabricile, blochează livrările, Bolt — ieșirea de pe piața rusă, Boeing — ieșirea de pe piața rusă, Chevrolet — ieșirea de pe piața rusă, Cannes Festival — interzicerea delegației rusești, Cadillac — ieșirea de pe piața rusă, Carlsberg — restricții la export, Cex Io — platforma cripto blochează utilizatorii ruși, Cinema 4D — nu funcționează aplicația, Coca Cola — ieșirea de pe piața rusă, Danone — ieșirea de pe piață împreună cu o filială a Prostokvashino, Disney — anularea tuturor filmelor, Dell — ieșirea de pe piața rusă, Dropbox — nu va funcționa în Rusia peste câteva zile, DHL — ieșirea de pe piața rusă, Eurovision — descalificare, Ericsson — ieșirea de pe piața rusă, Exxon Mobil — retrag toți specialiștii din companiile petroliere din Rusia, Etsy — blocarea tuturor soldurilor pe conturile rusești, Facebook — interzice conturile mass-media rusești, FedEx — interzicerea totală a livrărilor, Formula 1 — anularea turneului de la Soci, Ford — închide toate magazinele, FIFA — descalificarea echipei naționale pentru Cupa Mondială și interdicția de a organiza orice meciuri internaționale în Federația Rusă, Google Pay — blocaj parțial, Google Maps — blocare informativă pentru Rusia, General Motors — oprește exportul, HP — interzicerea importului, Harley Davidson — întreruperea aprovizionării, Instagram — blocarea propagandei, Intel — interzicerea furnizării de microcipuri, Jaguar — ieșirea de pe piața rusă, Jooble — au eliminat serviciul și a făcut o declarație, KUNA — ieșirea de pe piața rusă, Lenovo — ieșirea de pe piața rusă, LinkedIn — se pregătește pentru o ieșire completă din țară, MOK — anularea tuturor competițiilor, Mastercard — suspendarea producției de carduri, închiderea mai multor bănci, Maersk — oprirea livrărilor către/dinspre Federația Rusă (adio comenzi de pe Aliexpress și ASOS), Mercedes — ieșirea de pe piața rusă, Megogo — ștergerea tuturor filmelor rusești, Metro — concedierea a 10 000 de angajați, Mitsubishi — concedierea lucrătorilor din 141 de centre de deservire, Microsoft Office — se discută o gamă largă de măsuri, Mobile World Congress — refuzul acreditării pentru o delegație din Federația Rusă, NFT — blocarea de fonduri ale utilizatorilor Federației Ruse și Republicii Belarus și transferul banilor acestora în Ucraina, NHL — interzicere completă pentru jucătorii din Rusia, Netflix — blocaj pentru abonamente în Rusia, oprirea producției de seriale rusești, Nike — închid toate magazinele, Nintendo — interzicerea achizițiilor în ruble, Nestle — închide cele toate șase fabrici din Rusia, Nokia — oprește livrările spre Rusia, OnlyFans — se închide în Rusia, Paysera — blocaj, PayPal — înghețarea conturilor pentru retragere, Paramount — blocajul de distribuție a filmului, Parimatch — și-au retras franciza, Play Station — imposibil de a efectua plata, Pornhub — interzicerea la conținut, Porsche — ieșirea de pe piața rusă, Renault — ieșirea de pe piața rusă, Samsung pay — blocarea serviciului, Snapchat — elimină din aplicație Rusia și Belarus, Scania — ieșirea de pe piața rusă, SpaceX — livrarea Starlink în Ucraina, Shell — rezilierea contractului cu Gazprom, Spotify — imposibilitatea de a plăti un abonament, Sony — blocaj, Twitter — este imposibil să se înregistreze conturi pentru cetățenii Federației Ruse, TikTok — interzicerea masivă a unor conturi și a mass-mediei rusești, Toyota — concedierea a 2 600 de lucrători rusești, UEFA — anularea finalei Ligii Campionilor de la Sankt Petersburg, interdicția tuturor cluburilor de a participa în Liga Campionilor și în Liga Europei, rezilierea contractului cu sponsorul general Gazprom, UPS — interzicerea totală a livrărilor, Universal pictures — blocajul distribuției de film, Visa – blocarea băncilor sub sancțiuni, Volvo — părăsesc Federația Rusă, Yandex — excluderea acțiunilor companiei de la cotațiile la bursa din NY, YouTube — blocarea a sute de canale rusești și blocarea monetizării acestora, Warner Bros — anularea tuturor distribuțiilor de filme, Webmoney — interzicerea tranzacțiilor, Volkswagen — ieșirea de pe piața rusă, Zoom — revocarea licențelor de dezvoltare software”, a transmis europarlamentarul Gheorghe FALCĂ.

Războiul ruso-finlandez din noiembrie-martie 1941, sau „războiul de iarnă”, cum i s-a mai spus, a demonstrat ce suces poate avea o armată mică dar vitează, precum cea finlandeză, în fața unui inamic net superior ca număr și înzestrare, dacă folosește în mod adecvat terenul și condițiile meteo. O demonstrează și cazul a trei automobile blindate sovietice care au căzut în ambuscada finlandezilor pe frontul din istmul Kareliei.

Motoarele automobilelor blindate au început să zumzăie. Soldatul care îl înlocuise pe comandantul mort a înțeles că nu mai pot să rămână acolo și s-a hotărât să plece din locul periculos. Singura lui șansă era să ajungă la avangarda regimentului, care se afla la 2-3 kilometri în fața lui și care, fără îndoială, auzind zgomote de luptă, trimisese deja ajutoare. Infanteria văzând că blindatele se pun în mișcare, s-a grupat pe lângă ele și, privind cu teamă spre copacii din apropiere, a pornit înainte. Dar conducătorul automobilului blindat nu avea de gând să-și adapteze viteza vehicolului la ritmul oamenilor care înotau în zăpadă până la genunchi. A considerat că ar fi prea periculos și a mărit viteza.

Automobilele s-au repezit înainte, pierzând astfel protecția pe care le-o asigura infanteria în cazul unui atac prin surprindere.

Primul vehicul blindat a luat curba și acolo toată masa lui s-a aplecat brusc înainte, iar roțile din spate au rămas atârnate în aer, rotindu-se în gol la câțiva centimetri deasupra zăpezii. Atunci, din ambele părți au pornit spre el grenade aruncate de soldații îngropați în zăpadă, absolut invizibili pentru echipajul mașinii. Explozia primei grenade a distrus masca vehicolului și benzina a luat foc, prelingându-se în flăcări pe tot botul automobilului. Al doilea blindat a început să tragă haotic spre locul de unde venise grenada, dar imediat a doua a explodat sub roțile lui cu atâta forță, încât plăcile blindate au zburat în aer la o distanță de câțiva metri.

Echipajul celui de-al treilea automobil, văzând care a fost soarta primelor două, a început să se retragă, în grabă, dar roțile  au nimerit în zăpada moale și au început să se învârtă pe loc. Rușii n-au mai așteptat și au sărit afară din automobil. Au reușit să ajungă în fugă până la copaci și să se ascundă în locul unde ajunsese deja detașamentul de infanterie, care auzind zgomote de luptă se risipise prin pădure pe cont propriu. (Boguslaw Woloszanski, Războiul secret al lui Stalin, Editura Orizonturi, p. 185)

scris de: prof. Ioan Tuleu

Toader Gruia, din Sebiș, încorporat și prezent pe frontul din Moldova în vara anului 1944 cu regimentul 85 Infanterie, era cât pe ce să ajungă în prizonierat în Rusia dacă nu ar fi scăpat din prinsoare printr-un act excepțional de curaj:  „În ziua de 21 august 1944 rușii anunțau că s-o rupt frontul. În 23 am primit un ordin să ne retragem care cum putem, fiecare pe socoteala lui. Și ne-am retras cum am putut, câte 3-4 laolaltă. Am ajuns pe un câmp și veneau încontinu cartușele, iar noi săream din groapă în groapă. Am  avut cu mine un sergent din Târnova, Mica Ioan l-o chemat, tot din unitatea noastră era și el. „Mă, tu ești Toderică”.  „Io-s”. Mă zice, să ne ținem laolaltă, că fugim dacă putem cătă casă”. Da cum să fugi acasă.  Înapoia noastră veneau trei tancuri. Mă, alea ne ajung, spusei. Atunci sărirăm într-o groapă și am stat acolo până or trecut peste noi, poate că dacă mai trecea unu ne apăsa un pic. Și am stat acolo în șanț, pitiți unu păstă altul, dar Mica zice: „Toadere, uită-te dacă nu vin soldați în urma tancurilor”. Numa ce ridic capul și văd trei soldați în urma tancurilor. „Îs trei soldați la 20 metri de noi”. Hai să-i pușcăm, dar ce să-i puști că tot la 20 de metri era tanc de tanc. Ne scularăm tăți trei când rușii ajunseră la noi: „ Predaiski”. Acolo ne-o rămas și armamentul.

Dar doi dintre ruși se duseră înainte că într-un șanț s-or îmburdat ai noștri cu chesoanele și doi merseră să vadă ce s-a întâmplat. Un rus rămase cu noi. Mica știa rusește. Era mai bătrân și o auzit când un rus dintre cei care or plecat îi zice aceluia care o rămas cu noi. „Du-i până la șanțul acela și streleaite”, adică să ne puște. Mica o înțeles, mă cotește și îmi spune: Mă, ăștia ne împușcă. Fii atent. Io eram în mijloc, unu din Hășmaș de o parte și Mica de cealaltă. Pune rusu pușca în spate la mine să merg mai iute. Când la mine când la celălalt să ajungem mai repede la șanț. Când pune pușca la mine îi dădui păstă pușcă. Ăsta de dincoace îi luă baioneta de la pușcă și io băgat-o în gât. Ceilalți doi ruși or venit după tovarășul lor, da noi i-am împușcat cu pușca rusului pe care l-am omorât. Atunci le-am luat mantăile și capelele pe care le-am îmbrăcat noi  și am pornit până în vărful dealului printre rușii care cântau de bucurie și de băutură probabil. Ajunserăm în vârful dealului după care am coborât jos, dar  ai noștri erau ascunși într-o pădure și pușcau după noi. „Nu trageți frați români că și noi suntem români”. „Atunci înaintați, dar cu mâinile sus”. Am înaintat la ei, am aruncat mantăile rusești și ne-or dat ai noștri mantăi românești, că eram în cămăși. Ne aflam în comuna Galbena”.

Deputatul PNL de Arad Claudia Boghicevici consideră că armistițiul încheiat săptămâna trecută la Minsk este unul fragil și nu oferă garanții că în viitor conflictul din Ucraina nu va escalada din nou.

În aceste condiții, deputatul arădean consideră că România trebuie să își continue politicile de consolidare a apărării naționale, sub umbrela NATO și UE.

”Armistițiul încheiat la Minsk este unul fragil și pare a fi doar un moment de temporizare într-un război care riscă să devină un nou ”conflict înghețat” în regiune, sponsorizat de Rusia. Faptul că până în noaptea de 14 spre 15 februarie, când armistițiul intra oficial în vigoare, forțele separatiste sprijinite de Rusia au continuat și mai asiduu ostilitățile, ajungând să atace cu rachete orașul Debalțevo chiar în ziua de 14 februarie, arată că pacea este încă departe și că NATO și Occidentul în general nu trebuie să se iluzioneze privind un comportament rațional al Rusiei pe viitor. Negocierile de la Minsk în formatul Normandia (Germania, Franța, Ucraina, Rusia) au ilustrat că și în cazul unei voci comune a Uniunii Europene, pe o temă atât de fierbinte, Rusia are mijloacele și rezervele de a amenința în continuare modul în care este desenată harta Europei. În aceste condiții, având în vedere că la acest moment acceptarea condițiilor de la Minsk reprezenta cam singura soluție a Occidentului pentru a opri escaladarea rapidă a conflictului ce a generat deja peste 5000 de morți, rămâne ca și România, alături de UE și NATO, să își ia măsurile necesare pentru a ține în frâu această politică agresivă a Rusiei în regiune. Angajamentele privind creșterea bugetului pentru Apărare trebuie privite și în această cheie, la fel ca și accelerarea pregătirilor pentru realizarea Scutului anti-rachetă de la Deveselu. Foarte important este că în ultimele luni și NATO a acționat consistent reușind să dezvolte o Forță de Reacție Rapidă de 5.000 de militari, cu capacitate de intervenție în 48 de ore, și care va fi condusă pentru început de Marea Britanie. În același registru stă și decizia NATO  privitoare la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). În acest sens, în România vor fi amplasate două astfel de centre de comandă NATO, care vor fi formate din militari americani, britanici, germani, polonezi, turci” a declarat Claudia Boghicevici.

scris de: prof.Ioan Tuleu

Cele mai îngrozitoare crime, cele mai mari atrocităţi s-au întâmplat pe frontul de est în cel de Al Doilea Război Mondial, unde şi iarna teribilă rusească a fost pusă în slujba terorii.  Pe frontul de est generalul iarnă era un dușman de temut pentru germani care sufereau îngrozitor de frig. În același timp rușii accentuau efectele îngrozitoare ale frigului găsind metode pentru a-i îngrozi și mai mult pe cei care îndrăzniseră să le calce țara. Între relatările veteranilor există și dintre acelea care dezvăluie cumplitele chinuri la care au fost supuși oamenii care se înfruntau pe întinsele stepe din răsăritul continentului european, precum cele pe care le-am reținut și noi spre ilustrare:

-         În toiul iernii, rușii leagă prizonierii de copaci și îi udă cu apă până ce aceștia ajung sloiuri de gheață..

-         Când prindeam câte un partizan, spunea un veteran neamț, îl omoram pe loc iar câteva grenade incendiare și un sat întreg ardea cu femei și copii cu tot.

scris de: prof. Ioan Tuleu

     Lumea de astăzi este împânzită de conflicte armate foarte greu de gestionat de comunitatea internațională, respectiv de liderul mondial, Statele Unite ale Americii. Lumea unipolară se dovedește  neviabilă pentru că o singură superputere nu poate să mențină pacea peste tot, în condițiile în care celelalte puteri lucrează din răsputeri pentru instaurarea dezordinii !

Ideal ar fi să intervină Organizația Națiunilor Unite, organismul internațional creat la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial chiar în acest scop. Din păcate rolul ONU s-a diminuat tot mai mult, din motive structurale, funcționarea nemaifiind posibilă cu actualul procedeu de luare a măsurilor, prin drept de veto în Consiliul de Securitate.

Orice observator mai atent își dă seama că situația globală creează conflictele regionale și locale și din acest motiv trebuie intervenit la nivel global pentru instaurarea unei legislații internaționale acceptate de toate statele mici și mari. Dar mai ales este necesar să se înlăture moștenirea imperialistă care a trasat granițele între state și a stabilit în mod artificial sferele de influență.

Aproape toate conflictele se desfășoară acolo unde granițele au fost trasate de puterile imperiale, pentru că acestea nu au ținut cont de realitățile locale ci de interesele lor. Spre exemplu în Orientul Mijlociu s-au trasat granițe și s-au creat state care au înglobat sub aceeași administrație triburi diferite, cu religii diferite, cu bogății naturale prost împărțite. Ba s-a mai și creat un stat din aproape nimic. Dacă privim harta Africii o să vedem în multe locuri granițe trasate cu rigla, despărțind artificial etniile și religiile, cauză de permanente conflicte.

Imperiul sovietic a trasat și el granițe interne între republicile componente fără să țină seama de componența populației, de tradiții, de interesele diferitelor popoare. Foarte mulți ruși au rămas în Ucraina, Crimeea a fost cedată acesteia din urmă de ucraineanul Hrușciov, numeroși moldovenii au fost cedați tot Ucrainei, rușii au fost duși în statele baltice și au rămas acolo etc.

Demonstrația o putem extinde și în Asia de sud est, în Balcani și pretutindeni unde au existat fostele imperii.  Granițele au rămas așa cum a stabilit puterea imperială și doamne ferește să se atingă cineva de ele, chiar dacă conviețuirea diferitelor populații a devenit imposibilă. Dacă albanezii kosovari nu au mai dorit să trăiască împreună cu sârbii foarte bine, s-au despărțit și până la urmă se vor înțelege cele două popoare. A fost un caz fericit, dar de ce nu s-ar aplica și în cazul crimeenilor, a rușilor din estul Ucrainei, a palestinienilor, a șiiților și suniților din Irak și în atâtea alte locuri de pe glob. Dar pentru a se reglementa astfel de situații trebuie create reguli clare, trebuie stabilit până unde poate să meargă autodeterminarea, care nu poate fi făcută în detrimentul altora, iar noile granițe trebuie garantate internațional. Pentru instaurarea liniștii pe glob este nevoie să fie făcute unele sacrificii, inclusiv din partea celor mari.

România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei, potrivit unui mesaj al preşedintelui Traian Băsescu. O şedinţă de lucru cu structurile de securitate a fost convocată la Cotroceni.

Preşedintele Traian Băsescu a convocat, sâmbătă, la ora 19.00, într-o şedinţă de lucru, structurile de securitate naţională, în vederea discutării situaţiei din Crimeea, informează Preşedinţia.

“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a convocat sâmbătă, 1 martie a.c., la ora 19.00, într-o şedinţă de lucru, structurile de securitate naţională, în vederea discutării situaţiei din Crimeea. Menţionăm că această şedinţă este una de lucru şi nu una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, informează Preşedinţia.

Anterior, Preşedinţia a remis mesajul preşedintelui Traian Băsescu “cu privire la situaţia din Crimeea”.

“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, urmăreşte cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odesa. Apariţia unor grupări civile dar şi a unor formaţiuni militare nerevendicate care au ocupat clădirile autorităţilor legitime şi semnalele repetate ale unor tendinţe separatiste ameninţă stabilitatea Ucrainei, suveranitatea, integritatea sa teritorială şi securitatea regională. România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se arată în mesaj.

Potrivit acestuia, preşedintele Traian Băsescu insistă asupra faptului că orice diferend politic între administraţia regională a Crimeii şi puterea centrală a statului ucrainean nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei.

“În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat şi nu motivul unei intervenţii armate externe. România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată în mesaj.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut şi a primit, sâmbătă, aprobarea Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului, pentru trimiterea de trupe ruse în Ucraina până la normalizarea situaţiei.

Sursa: gandul.info