Aradul găzduiește la finalul acestei săptămâni cea de a II-a ediție a Colocviului Național al Revistelor de Cultură, eveniment având ca principal organizator Centrul Cultural Județean Arad.

Evenimentul a debutat azi cu deschiderea festivă, urmată de o amplă dezbatere pe o temă acuală, interesantă și incitantă: „Afinităţi literare, alianţe legitime, coterii“.

 „Organizarea acestui colocviu la Arad arată că județul nostru ocupă un loc important pe harta culturii. Practic, Aradul este, astăzi, capitala culturii. Prezența dumneavoastră aici atestă acest lucru.

Consiliul Județean Arad susține eforturile Uniunii Scriitorilor de a promova cultura românească. Credem că, dincolo de piața culturală, avem nevoie de structurarea unui mediu cultural consistent la nivelul întregii țări, iar aceasta nu se poate realiza decât prin instituții puternice, precum și printr-o bună colaborare inter-instituțională. Consiliul Județean Arad, prin Centrul Cultural, este direct implicat în susținerea culturii și a patrimoniului cultural.

Profit de această ocazie pentru a-l ruga pe domnul Nicolae Manolescu să susțină proiectul nostru de a câștiga competiția de desemnare a orașului Arad ca oraș european al culturii. În calitate de ambasador pe lângă UNESCO, domnia sa a dobândit o experiență importantă în diplomația culturală, experiență pe care noi, arădenii, o apreciem foarte mult.

Îmi este cunoscută activitatea revistei ARCA din Arad, lucrurile bune pe care intelectuali ca Vasile Dan, Ioan Matiuţ, Romulus Bucur, Onisim Colta, Gheorghe Mocuţa, Carmen Neamţu, Lucia Cuciureanu, Lajos Notaros, Lavinia I. Olariu, Gheorghe Schwartz, Horia Ungureanu, Ciprian Vălcan, dar și mulți alții, colaboratori arădeni, din țară și din străinătate le-au făcut sau le fac pentru viața culturală arădeană și românească.

Intelectualii pot și trebuie să participe la dezvoltarea comunității prin propuneri de teme de dezbatere, precum și prin critică socială autentică, rațională, țintită. Avem nevoie, în Arad, de o intensificare a dezbaterii intelectuale. După părerea mea, dar nu numai a mea, personalități marcante ale județului nostru își pot aduce contribuția la binele comun prin implicarea directă în dezbaterea publică. Sunt oameni care vor să se exprime public și ale căror opinii ar trebui luate în seamă, dar care, din păcate, nu sunt auziți pentru că nu există o platformă a dezbaterii publice.

În Arad, ca de altfel în toată țara, dezbaterea locală este confundată adesea cu declarațiile în contradictoriu a doi sau trei politicieni. Trebuie să depășim această etapă.

Trăim într-o epocă de schimbare socială, de înnoire a clasei politice. Avem nevoie de oameni educați și credibili, capabili să orienteze comunitățile către conștientizarea propriilor interese și găsirea de soluții corecte. Este, cred, un moment potrivit pentru a invita elita arădeană să se implice mai mult în dezbaterea publică, să-și spună opiniile pentru că oamenii au nevoie să afle idei noi, argumentate coerente, oamenii au nevoie de repere.

Vă urez să aveți dezbateri cât mai fertile și să vă simțiți la Arad ca acasă. La noi, veți fi totdeauna bine veniți“ a declarat Nicolae Ioțcu, președintele Consiliului Județean Arad.

„Suntem onorați că Aradul organizează ce-a de a doua ediție a Colocviului Revistelor Culturale din România. Aceasta este, sper, o nouă dovadă a recunoașterii profesionalismului activităților pe care Centrul Cultural Județean Arad le desfășoară.

Nu suntem la prima colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România. Am colaborat în mai multe rânduri foarte bine cu filiala Arad a Uniunii și o vom face și în continuare.

Sunt convinsă că dialogul cultural este cea mai bună soluție pentru promovarea adevăratelor valori. Apropo de tema dezbaterii noastre, aceasta este și cea mai bună dovadă că viața culturală românească, viața literară se desfășoară în mod esențial dincolo de orice coterie.

Cred că revistele culturale pot și trebuie să creeze un cadru al exprimării opiniilor critice, atât literare, cât și politice sau sociale, ele pot oferi criteriile valorice de care societatea românească are mare nevoie. Tocmai de aceea, eu cred în viitorul revistelor culturale.

Aceste întâlniri trebuie să consolideze colaborarea dintre reviste și să stabilească acea platformă necesară pentru realizarea unui dialog social și cultural cât mai fertil.

Anul acesta am elaborat și am supus dezbaterii publice o nouă strategie culturală a județului Arad. Aceasta cuprinde obiective care vizează continuarea și diversificarea calitativă a activității publiciste. Mă refer în primul rând la revista ARCA și la Monitorul Cultural, dar și la un număr de alte publicații menite să prezinte patrimoniul cultural al Județului Arad.

Aș vrea să vă spun că veți avea întotdeauna în Centrul Cultural Județean Arad un partener în realizarea proiectelor culturale, iar în Arad un județ care oferă oricând o agreabilă găzduire“ a declarat Ana Maria Dragoș, director al Centrului Cultural Județean Arad.

După amiază participanții sunt așteptați la Șiria, acolo unde vor vizita muzeul “Ioan Slavici” și vor participa la o seară de poezie, în lectura poeţilor prezenţi la colocviu.

[nggallery id=319]

 

În luna februarie 2014, revista de cultură ARCA a intrat în cel de al 25-lea ei an de apariţii neîntrerupte. E nu doar cea mai longevivă revistă de cultură care a apărut vreodată la Arad, ci şi una de top în România de astăzi. De două ori ea a fost desemnată de APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) „Revista de cultură a anului” din ţară.

La început lunară (1990-1994), având pe antet titlul de „Revistă lunară de literatură, eseu, arte vizuale şi muzică”, ea a devenit astăzi trimestrială, într-un format carte (A5), la peste 250 de pagini, cu un album de artă în policromie după opera unui artist plastic remarcabil contemporan, român sau străin, cu un număr de peste 35 de semnături valoroase pe ediţie. ARCA are un corp redacţional stabil, în mare acelaşi de la  fondarea ei în februarie 1990, adică: Vasile Dan, redactor-şef, Romulus Bucur, redactor-şef adjunct, Onisim Colta, Călin Chendea, redactori, Ioan Matiuţ, şef-birou. În toţi aceşti ani, revista ARCA şi-a consolidat personalitatea publicistică promovând valori reale din sfera literaturii române, a culturii ei în general. Desigur, ea s-a bazat pe personalităţile scriitoriceşti locale – în ARCA au debutat nume importante ale poeziei, eseului, prozei contemporane: Vasile Leac. T. S. Khasis, Mihai Neamţu, Ciprian Vălcan, Felix Nicolau ş. a. – dar a evitat staţionarea în localism. ARCA este o revistă deschisă, de respiraţie naţională. Nu există o mare personalitate a literaturii române, a culturii ei de astăzi, care să nu fi semnat măcar o dată, în cei 25 de ani de apariţii, în ea: Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Al. Muşina, Mircea Cărtărescu, Radu Ciobanu, Ioan Moldovan, Adrian Popescu, Gh. Crăciun, Nicolae Breban, Al. Cistelecan, Ştefan Aug. Doinaş, Paul Goma, Cornel Ungureanu, Ana Blandiana, Adrian Marino, Gh. Grigurcu, Andrei Şerban, Daniel Vighi, Cassian Maria Spiridon, Varujan Vosganian, ca să ne referim doar la aceştia, care, cei mai mulţi, şi semnează în ARCA 25 câte o laudatio.

Toate acestea au făcut posibilă o mobilizare fără precedent a celor mai importante reviste de cultură din ţară la Arad, în 28-29-30 martie 2014 la PRIMUL COLOCVIU NATIONAL AL REVISTELOR DE CULTURĂ. Moderat de  dnii Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Gabriel Chifu, director executiv al „României literare” şi Vasile Dan, rdactor-şef al revistei „Arca”,  colocviul va dezbate (sâmbătă, 29 martie, a. c., ora 10, la Sala festivă a Consiliului Judeţean Arad) o temă de mare actualitate: soarta revistelor de cultură, raţiunea lor de a fi într-o epocă a informaţiei electronice, a cărţii electronice, a presei culturale on line.

Participă directori, redactori şi redactori şefi ai revistelor de cultură:

-          România literară (Bucureşti) – Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu

-          Luceafărul (Bucureşti) – Dan Cristea

-          Viaţa Româneasca (Bucureşti) Nicolae Prelipceanu

-          Secolul 21 (Bucureşti) – Alina Ledeanu

-          Agenţia de Carte (Bucureşti) – Dan Mircea Cipariu

-          Acolada (Satu Mare) – Radu Ulmeanu

-          Convorbiri literare (Iaşi) – Cassian Maria Spiridon

-          Dacia Literară (Iaşi) – Lucian Vasiliu

-          Conta (Piatra Neamţ) – Adrian Alui Gheorghe

-          Familia (Oradea) – Ioan Moldovan, Traian Ştef, Mihai Vieru

-          Vatra (Târgu Mureş) – Alexandru Cistelecan

-          Discobolul (Alba Iulia) – Aurel Pantea

-          Steaua (Cluj) – Adrian Popescu, Ion Mureşan, Ovidiu Pecican

-          Poesis (Satu Mare) – George Vulturescu

-          Orizont (Timişoara) – Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş, Adriana Babeţi, Robert Şerban, Eugen Bunaru

-          Ramuri (Craiova) – Gabriel Chifu

-          Reflex (Reşiţa) – Octavian Doclin

-          Banatul (Lugoj) – Adriana Waimar

-          Realitatea Bănăţeană (Lugoj) – Ela Iakab

-          Caiete Silvane (Zalău) – Viorel Mureşan

-          Semne (Deva) – Paulina Popa

-          Hiperion (Botoşani) – Gellu Dorian

-          Contrafort (Chişinău) – Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru

-          Corpul T (Braşov) – Andrei Bodiu