Primăria Municipiului Arad se pregătește pentru eventualitatea în care va fi nevoie să asigure cazare pentru refugiații din Ucraina. Primarul Călin Bibarț a convocat o discuție atât cu Direcția de Asistență Socială cât și cu conducerea Inspectoratului Școlar Județean Arad pentru a evalua posibilitățile de cazare din oraș.

„Având în  vedere faptul că evenimentele mai puțin plăcute care au loc în țara vecină s-au precipitat la sfârșitul săptămânii trecute, am decis să facem o analiză a posibilităților de cazare a refugiaților ucraineni, în eventualitatea că vom avea solicitări din partea Guvernului sau a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Inspectoratul Școlar Județean ne-a pus la dispoziție o listă a căminelor școlare care ar putea fi puse la dispoziția cetățenilor ucraineni, mai ales că acestea dispun de toate dotările necesare găzduirii în condiții decente. Ca plan de rezervă, noi putem pune la dispoziția refugiaților căminele de zi pentru vârstnici și sălile de sport care la nevoie vor putea fi transformate în spații de cazare. Până în acest moment nu am primit nicio solicitare oficială, nici neoficială, în acest sens.”, a declarat primarul Călin Bibarț.

În urma evaluării resurselor municipiului în vederea sprijinirii refugiaților de război din Ucraina, în cazul în care va fi nevoie, centrele de zi pentru vârstnici vor putea fi reconfigurate în spații de cazare, unde vor putea locui pe perioada dislocării până la 80 de persoane.

Alte 210 persoane vor putea fi cazate în căminele a cinci unități de învățământ din municipiu. Este vorba despre Colegiul Csiky Gergely, Liceul Tehnologic Iuliu Moldovan, Liceul Special ,,Sfânta Maria”, Colegiul Tehnic de Construcții și Școala Gimnazială ,,Avram Iancu”. Toate aceste unități de învățământ dispun și de cantine unde la nevoie se va putea servi masa. La rândul său, Colegiul Național ,,Moise Nicoară” și Colegiul Economic își pun la dispoziție cantinele cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, Colegiul Economic oferind la nevoie și servicii de catering.

Primăria Arad va centraliza disponibilitățile spațiilor de cazare din oraș și va coordona împreună cu MAI relocarea refugiaților în acestea.

Sub impresia evenimentelor tragice de la Bruxelles, Samuel Caba, candidatul Partidului Mişcarea Populară la funcţia de primar al Aradului, s-a arătat extreme de critic la solicitarea lui Gheorghe Falcă de a primi 15% din refugiaţii repartizaţi României în municipiul nostru. Solicitare făcută în contextul depunerii dosarului de candidatură a Muncipiului Arad la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

„Este singurul motiv pentru care mă bucur că respectiva candidatură a fost respinsă, pentru că vreau ca în Arad să am siguranţă pentru copiii mei. Oricum, nici Aradul nu este pregătit pentru aşa ceva, nici ei nu sunt pregătiţi… Gheorghe Falcă a făcut această cerere în contextul în care nu-l mai interesează ce se va întâmpla cu Aradul, pentru că va candida la un mandat de parlamentar din toamnă, urmând să părăsească municipiul. Vreau să le reamintesc arădenilor că mandatul de primar este de patru ani, nu de cinci luni. Deci, atenţie dragi arădeni, veţi fi folosiţi încă o dată!” a spus Samuel Caba.

Samuel Caba l-a criticat pe Gheorghe Falcă şi pentru faptul că, în ultima vreme (este vorba despre precampania pentru alegerile locale), acesta este tot mai prezent în bisericile neoprotestante din municipiu. „Chiar duminică domnul primar a fost prezent în două biserici, în Bujac şi în Micălaca. M-aş bucura ca acest interes al domnului primar pentru religie să se manifeste şi după alegerile locale. Chiar îl invit la biserică la noi (n.r. – Samuel Caba este pastor al Bisericii Râul Trezirii) în prima duminică de după alegeri. Iar dacă nu va veni, îl voi invita în fiecare duminică. Dar eu consider că trebuie să facem o distinctive între biserică şi politică” a spus acesta, precizând şi că “adevăraţii creştini cred în viaţa de familie”.

Preşedintele PSD Arad, deputatul Dorel Căprar consideră că primarul Aradului ar trebui să demisioneze, după ce acesta s-a jucat în ultimele zile cu declaraţii contradictorii privind cererea de a primi refugiaţi la Arad, aruncând cu laşitate responsabilitatea asupra prefectului judeţului, în încercarea de a muşamaliza subiectul.

„Este prea târziu ca Gheorghe Falcă să mai recurgă la trucuri ieftine, în momentul în care s-a generat deja un curent public de opinie în Arad, care îi cere demisia pentru abordarea iresponsabilă în problema refugiaţilor.Documentele purtând semnătura sa sunt peste tot în presă, pe internet iar acum este inutil să mai retracteze faptul că a solicitat primirea de refugiaţi la Arad, paragraf care se regăseşte în dosarul de candidatură al Aradului pentru Capitală Europeană a Culturii.Cu alte cuvinte când a minţit ? Când solicita cota de 15% din refugiaţii primiţi de România doar pentru a forţa câştigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii sau acum când spune că sunt zvonuri şi se spală pe mâini încercând să deturneze chestiunea în zona Prefecturii.Nu are rost să amintesc cât de mult pierde Aradul ca imagine de pe urma acţiunilor sale iresponsabile.Când o să înţeleagă acest personaj că nu poţi vorbi în mod total deplasat în numele unei comunităţi iar apoi să nu mai ai responsabilitatea propriilor tale acţiuni.Pentru o problemă de o asemenea gravitate era absolut necesar să convoace un referendum local.Poate practici precum cea a primarului merg în PNL, care ne-a obişnuit cu jocuri politice mizerabile, de tipul care pe care, când vine vorba despre desemnarea unor candidaturi în interiorul partidului, dar arădenii sigur nu vor tolera minciuna şi demagogia. Nu are decât o singură variantă : Să îşi prezinte DEMISIA !” – spune deputatul Dorel Căprar.

România se alătură statelor donatoare care participă la Conferinţa la nivel înalt în privinţa refugiaţilor, ce se va desfășura la Londra în 4 februarie.

În acest sens, Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care se alocă suplimentar bugetului Ministerului Afacerilor Externe suma de 550.000 de lei pentru acordarea   ajutorului umanitar de urgență pentru refugiați.

Ajutorul umanitar va fi acordat pentru programele coordonate la nivelul Organizației Națiunilor Unite, respectiv Planul pentru pentru Răspuns Umanitar în Siria și Planul regional pentru refugiați și reziliență, instrumente instituționale, de cooperare inter-agenții ONU, instituite ca urmare a amplificării crizei refugiaților.

Acordarea ajutorului umanitar are în vedere atât dimensiunea crizei umanitare, cât și nivelul foarte bun al relațiilor bilaterale între statele terțe, care găzduiesc un număr mare de refugiați, și România și angajamentele europene și internaționale ale țării noastre.

Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost postat spre consultare publică la adresa:

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/transparenta_decizionala/2016.01.28_hg_siriafinal.pdf

scris de: prof. Ioan Tuleu

Imediat după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, într-un exces de zel Foreign Oficce-ul britanic a predat ruşilor 50 mii de cazaci care capitulaseră în sudul Austriei. Aceşti oameni fuseseră refugiaţi de mai bine de o generaţie şi nu erau pasibili de repatriere pentru că nu erau supuşi acordului de la Yalta; dar au fost daţi lui Stalin ca un fel de bonificaţie umană, împreună cu copiii şi soţiile lor. Aproximativ 25 de mii de croaţi au fost de asemenea „înapoiaţi” regimului comunist din Iugoslavia, unde au devenit exponate într-un marş al morţii prin oraşe „…înfometaţi, însetaţi, emaciaţi, desfiguraţi, în suferinţă şi agonie, erau forţaţi să alerge pe distanţe lungi, alături de „eliberatorii” lor, care mergeau pe cai sau în căruţe. Ca să-i oblige pe aceşti bărbaţi, femei şi copii să treacă graniţele, soldaţii britanici au trebuit să-şi folosească baionetele, în unele cazuri împuşcând mortal pentru a înfrânge rezistenţa şi folosind căteodată chiar şi aruncătoare de flăcări. Au avut loc foarte multe sinucideri, adesea ale unor întregi familii. Dintre cei predaţi lui Stalin mulţi au fost împuşcaţi imediat. Restul a rămas în lagăre, neştiindu-se de ei sau uitându-se de existenţa lor până când, în sfârşit, Soljeniţîn a atras atenţia asupra dimensiunii uriaşe a acestei infamii. Dar desigur, repatrierea forţată a fost doar un aspect al atrocităţilor săvârşite după război. (Paul Johnson, p. 421)