Venim în fața arădenilor cu același respect, dar și cu rezultate foarte concrete ale muncii noastre. Candidez pentru al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean Arad, de această dată printr-un vot uninominal, ales direct de către cetățeni. Am alături de mine 58 de primari, peste 550 de aleși locali, primarul municipiului Arad, echipa din Consiliul Județean, pe europarlamentarul Gheorghe Falcă, parlamentarii PNL, și sunt susținut de Guvernul liberal, care a acordat cea mai mare încredere și susținere Aradului din toate guvernările ultimilor ani, când, așa cum bine știți, PSD folosea Aradul ca pe o pușculiță din care a tot scos bani.

Le propunem arădenilor cea mai puternică echipă la nivelul Consiliului Județean, o echipă în care tinerețea și determinarea unora se întâlnește cu experiența celorlalți; o echipă care are în componența sa 17 tineri, 14 doamne și domnișoare, consilieri județeni actuali și viitori, antreprenori, oameni care s-au alăturat PNL venind din sectorul privat.

Candidez pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Arad pentru că am promis, cu patru ani în urmă, că împreună cu echipa care mă susține vom munci pentru drumuri județene mai bune, un spital județean mai modern, un județ mai dezvoltat.

Și iată că putem spune astăzi – Consiliul Județean din Arad, condus de PNL, este singura administrație de județ din România care în patru ani:

- a depus 21 de proiecte europene, în valoare de 570 milioane lei, în domeniul drumurilor, sănătății publice, prevenirii dezastrelor, profesionalizarea administrației;

- a obținut finanțarea pentru construirea a patru secții noi de spital: Oncologie, Psihiatrie Căpâlnaș, Psihiatrie Arad, Infecțioase Adulți, a inițiat construirea unui Complex Matern-Pediatrie, doar aceasta din urmă în valoare de peste 40 de milioane de euro.

-A depus proiecte pentru extinderea Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean, unde ajung zilnic peste 300 de arădeni, și a Ambulatorului;

-A cumpărat Laboratorul de Cardiologie Intervențională, unde s-au tratat deja peste 800 de arădeni, și a accesat fonduri europene de peste un milion de euro pentru modernizarea secției de Cardiologie;

-a depus proiectele pentru extinderea Unității de Primiri Urgențe și Ambulatorului Spitalului Județean, din fonduri europene;

-a cumpărat 510 aparate medicale noi pentru dotarea Spitalului Județean Arad;

- a realizat 450 km drumuri înnoite! Cu patru ani în urmă promiteam că modernizăm/reabilităm 300 de kilometri drumuri județene și astăzi avem în lucru peste 350 km de șantiere, lucrăm la 100 km covoare asfaltice și sunt în fază de documentație alți 155 km;

-are în lucru, în diferite faze de execuție, proiecte de 500 de milioane de lei pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare în județ;

- a reformat sistemul de asistență socială de la nivelul județului, pentru reducerea cheltuielilor și o mai bună integrare a persoanelor vulnerabile în viața reală;

-a finalizat proiectul de peste 30 de milioane de euro pentru colectarea deșeurilor în județul Arad;

-a inaugurat o stațiune de interes local, la Ghioroc, „litoralul vestului”, unde în ultimii trei ani au venit 300.000 de turiști.

În spatele fiecărei realizări stă multă muncă. Această muncă trebuie să continue și în următorii patru ani, în parteneriat cu primarii din județ și cu viitorul primar al municipiului Arad, Călin Bibarț!

De aceea sloganul nostru este: construim împreună! Construim împreună cu arădenii și cu echipa PNL un județ atractiv, puternic, eficient.

Comandat de PNL Arad, executat de SC Lexus Publicitate SRL, cod mandatar 21200012

Comuna Ghioroc a reuşit un record remarcabil, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene: 5 proiecte depuse, toate acceptate pentru finanţare. Ultimul proiect pentru care s-a obţinut finanţare – Înfiinţare grădiniţă cu program prelungit şi afterschool în comuna Ghioroc, judeţul Arad – este printre cele 14 selectate la nivelul întregii ţări, singurul din judeţul Arad.

„Cu siguranţă, suntem cea mai performantă comună din judeţul Arad, poate chiar din Regiunea 5 Vest, la accesarea fondurilor prin PNDR. Avem cinci proiecte câştigate, iar al şaselea este în pregătire, aflat la stadiul de elaborare a proiectului tehnic. Proiectul de înfiinţare a unei grădiniţe cu program prelungit, inclusiv afterschool, arată preocuparea administraţiei pentru viitorul comunei noastre. Sunt convins că, odată cu modernizarea drumurilor, cu extinderea reţelei de apă şi canalizare, cu reabilitarea căminelor culturale, proiecte câştigate de noi, şi mai ales cu obţinerea statutului de «staţiune turistică de interes judeţean», comuna noastră va fi una dintre cele mai frumoase şi mai căutate”, a afirmat Corneliu Popi-Morodan, primarul comunei Ghioroc.

Adminsitraţia a ales şi un teren strategic pentru construirea Grădiniţei şi a clădirii ce va găzdui afterschool-ul: aproape de Şcoala gimnazială. „De acum, mai rămâne să trecem la muncă şi să implementăm acest proiect, iar copiii din Ghioroc să beneficieze cât mai repede atât de grădiniţă, cât şi de un program afterschool modern”, a precizat primarul Corneliu Popi-Morodan.

Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, subliniază că administraţia din Ghioroc merită apreciată şi luată drept model. „Consiliul Judeţean sprijină administraţiile locale care dau dovadă de interes pentru cetăţenii lor. Faptul că Ghiorocul a câştigat cinci proiecte europene şi se pregăteşte să-l câştige şi pe cel de-al şaselea confirmă faptul că am avut dreptate atunci când am decis să sprijinim comuna pentru a deveni staţiune de interes judeţean şi pol turistic regional. Consiliul Judeţean continuă să se implice în dezvoltarea comunei, în modernizarea plajei de la Ghioroc, prin alocarea şi în acest an a 400.000 de lei, sumă destinată extinderii parcării. Aceşti bani se adaugă celor alocaţi de Primărie, 260.000 de lei, pentru construirea campingului de la Plaja Ghioroc”, a afirmat Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad.

***

Cele cinci proiecte câştigate de comuna Ghioroc (inclusiv stadiul de implementare) pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi finanţate prin AFIR sunt:

1. Reabilitare cămin cultural în localitatea Miniş – în curs de finalizare;
2. Extindere reţele de apă şi canal în comuna Ghioroc – în faza de licitaţie pentru desemnarea executantului;
3. Modernizare infrastructură rutieră în comuna Ghioroc – în 26.02.2018 au început lucrările;
4. Reabilitare şi modernizare cămin cultural din localitatea Cuvin, comuna Ghioroc – în faza de licitaţie pentru desemnarea executantului;
5. Înfiinţare Grădiniţă cu program prelungit şi Afterschool în localitatea Ghioroc, judeţul Arad – în faza de contractare;

Un al şaselea proiect, depus spre finanţare prin Grupul de Acţiune Locală (GAL), „Modernizare strada Avram Iancu din comuna Ghioroc, jud. Arad”, se află în faza de întocmire a Proiectului Tehnic.

De asemenea, alte două proiecte au fost depuse pentru finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi sunt în faza de contractare: Reabilitare Liceu Vasile Juncu din Miniş (valoare estimativă 11,723 milioane lei), respectiv  Reabilitare şcoala Ghioroc, 2 corpuri, şi extinderea cu un nou corp (valoare estimativă 7,555 milioane lei).

Claudia Boghicevici, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, a prezentat câteva dintre realizările cu care Centrul Naţional de Turism se mândreşte, realizări puse în practică de la adoptarea strategiei turistice şi până în prezent. „Sunt finalizate deja trei circuite turistice: Circuitul Aradul istoric, Circuitul Drumul vinului, Circuitul Valea Mureşului. Ne-am gîndit să extindem strategia şi am mai inclus două circuite: un circuit al tradiţiilor de iarnă în judeţul Arad şi un circuit ecumenic, al bisericilor şi mănăstirilor din judeţul nostru”, a subliniat Claudia Boghicevici. Aceasta a precizat că s-au făcut paşi importanţi de către Centrul Turistic pentru punerea în valoare a judeţului. Astfel, prin intermediul Autorităţii Naţionale de Turism se lucrează la un ghid prin care se vor înfiinţa organizaţii de management pe destinaţii, după modelul Grupurilor de Acţiune Locală, prin care autorităţile locale să se poată implica pentru accesarea de fonduri în vederea obţinerii de finanţări.

Claudia Boghicevici a precizat că, în prezent, se fac demersuri pentru înfiinţarea unor puncte turistice în diferite locaţii de interes general, una dintre acestea fiind Gara Arad: „Am discutat cu Compania Naţională de Căi Ferate, pentru a ne pune la dispoziţie un spaţiu, astfel încât să pune organiza un punct de informare turistică pentru toţi cei care călătoresc cu trenul şi aleg Aradul destinaţie turistică.  În plus, Centrul Naţional Turistic a iniţiat un parteneriat cu Facultatea de Design, pentru a realiza un stand turistic al judeţului Arad, stand care să reflecte specificul, tradiţia şi cultura, activităţi cu care se poate participa pe plan naţional, dar şi internaţional, la diferite Târguri de turism”.

Daliana Moţiu, şef Serviciu Centrul Naţional de Turism, a subliniat că în perioada următoare va participa la Târgul de Turism de la Bucureşti, târg unde va prezenta cele trei circuite finalizate. În plus, Aradul va mai fi reprezentat de Irirna Onescu, primarul comunei Petriş, dar şi de doamna Marinela Petran, reprezentanta oraşului Pecica.

„În această perioadă, am intensificat colaborarea dintre serviciul nostru şi Centrele de turism din judeţ, pentru că dorim să promovăm frumuseţean locurilor şi obiectivele turistice prea puţin cunoscute”, a subliniat Daliana Moţiu.

Din dorinţa de a pune mâna cu orice preţ pe Primăria Zăbrani, candidaţii opoziţiei îi intoxică pe cetăţenii din Chesinţ, Neudorf şi Zăbrani cu informaţii false, cu minciuni, cu acuzaţii fără urmă de adevăr. Pe scurt, cu VORBE. Şi asta pentru că nu au cu ce altceva să vină în faţa oamenilor. Nu au realizat nimic, deşi au PUTUT face acest lucru, au avut posibilitatea de a se implica în activitatea Primăriei Zăbrani. Dar, fie nu au fost în stare, fie nu au vrut să realizeze ceva pentru oameni.

„Dacă venim noi…”

Tot mai mult se aud aceste VORBE prin comuna Zăbrani. Adică, dacă reuşesc – ceea ce nu se va întâmpla – să-l învingă în alegeri pe actualul primar, Marian Toader, atunci pe străzile comunei vor curge lapte şi miere. Deocamdată, de străzile comunei se ocupă actuala şi viitoare administraţie, iar în ultimii opt ani s-a văzut acest lucru. Dar, despre străzi şi drumuri, puţin mai târziu…

Cine sunt aceşti „NOI”? Majoritatea celor care aruncă VORBE prin comună fac sau au făcut parte din Consiliul Local. Mai mult, doi dintre ei au fost viceprimari! Cum pot ei să spună că atunci când vin EI la Primărie totul va fi mai bine. Păi, EI au fost la Primărie şi n-au făcut nimic. Dimpotrivă, atunci când se dezbăteau şi votau proiecte foarte importante pentru comunitate – cum ar fi aducerea unui investitor din Lipova, care dorea să se extindă şi la Zăbrani – cei care acum aruncă VORBE pe stradă s-au ABŢINUT de la vot. Oricine ştie că atunci când te abţii înseamnă că nu eşti de acord cu proiectul. ABŢINERE=VOT ÎMPOTRIVĂ.

Mulţi dintre cetăţenii din Chesinţ, Neudorf şi Zăbrani se întreabă de ce aceşti aruncători de VORBE s-au mai prezentat la şedinţele de Consiliu Local în ultimii opt ani. Ca să-şi ia BANII, indemnizaţia de consilier, nu ca să facă efectiv ceva pentru binele oamenilor.

Calomina şi minciuna, la ordinea zilei

Deci, acei oameni care n-au făcut NIMIC pentru comunitate, deşi au fost fie viceprimari, fie consilieri, acum merg pe străzile comunei, bat la porţile oamenilor şi aruncă minciuni şi calomnii. Adică VORBE, denigrări, pentru că aceştia nu se pot baza pe documente, pe DOVEZI. Pentru a se dezvolta, pentru a merge înainte, comuna Zăbrani are nevoie de REALIZĂRI, de fapte, nu de VORBE aruncate pe la colţ de stradă. Actualul primar – şi viitorul, după 5 iunie – aduce în favoarea sa argumente, DOCUMENTE, atât pentru ceea ce a realita, cât şi pentru ceea ce va realiza.

Apă la Chesinţ…

Prin masterplanul judeţean „Extinderea şi Modernizarea Infrastructurii de Apă şi Canalizare din Judeţul Arad”, se va introduce apa în localitatea Chesinţ. Este un proiect al Consiliului Judeţean, un proiect în derulare, în care a fost cuprinsă şi comuna Zăbrani. Prin proiect în derulare se înţelege că EXISTĂ sumele necesare lucrărilor – un proiect în valoare de peste 500 de milioane de euro (537.638.000 euro), din care în prima fază Uniunea Europeană ne-a asigurat 139.564.000 de euro. Prin acest proiect, comuna Zăbrani îşi va extinde şi îmbunătăţi reţeaua de apă.

Asfaltări la Zăbrani…

În comuna Zăbrani s-a asfaltat în ultimii opt ani cât nu s-a asfaltat într-o viaţă. Şi acum se află în derulare un proiect pentru asfaltarea unor străzi în Zăbrani, peste 6,3 kilometri. De asemenea, în acest proiect sunt prevăzute şi lucrări de amenajare a trotuarelor. Proiectul este finanţat prin PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală), sursa de finanţare fiind asigurată.

… Şi la Neudorf şi Chesinţ

Nici celelalte localităţi aparţinătoare comunei nu au fost uitate de la asfaltare. Astfel, printr-un proiect mai vechi, început încă din 2009, (prin Măsura 3.2.2., tehnic vorbind), se vor asfalta toate străzile din Neudorf, dar şi două străzi din Chesinţ. Din păcate, din cauza birocraţiei existente, deşi proiectul este vechi de aproape 7 ani, până acum nu s-a putut trece efectiv la executarea lucrărilor. Totuşi, pentru a înlătura orice dubiu, orice VORBE aruncate pe stradă de cei ce vor la Primărie, banii există în conturile comunei Zăbrani (conform facsimilului). Este vorba de suma de 2.574.382,20 lei, adică peste 2,5 milioane, fonduri provenite de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Începerea lucrărilor a fost întârziată din cauza procedurilor şi a avizelor necesare.

Legătura cu Consiliul Judeţean este ESENŢIALĂ

Atât la proiecte finalizate, cât şi la cele aflate în derulare – enumerate mai sus – sau la proiectele ce vor fi demarate în următorul mandat, este necesară o cofinanţare din partea administraţiei locale, adică a Primăriei. De multe ori sumele, cum este şi cazul introducerii apei la Chesinţ, sunt peste puterile financiare ale comunei, înseamnă bugetul pe doi sau trei ani. Şi atunci? Sunt două posibilităţi: fie nu se mai face nimic, fie se apelează la un AJUTOR. Iar acest ajutor este Consiliul Judeţean, care poate aloca fonduri pentru cofinanţare comunelor. De aceea este necesară o colaborare cât mai strânsă cu Consiliului Judeţean Arad, o relaţie cât mai bună, pentru ca, într-adevăr, proiectele comunei să meargă mai departe, iar Zăbraniul Chesinţul şi Neudorful să se dezvolte în continuare.

Între VORBE şi REALIZĂRI

Cam acestea sunt diferenţele între VORBELE aruncate de unii şi REALIZĂRILE actualei – şi viitoarei – administraţii, în frunte cu primarul Marian Toader. VORBELE nu fac decât să păcălească, să amăgească, ca şi în cazul de faţă, în timp ce REALIZĂRILE rămân, se văd cu ochiul liber. VORBELE arată dezinteres, nepăsare, doar dorinţa de a ajunge la Primărie, în timp ce REALIZĂRILE arată dorinţa de a face ceva pentru oameni, competenţă şi ADEVĂR!

Deputatul Dorel Căprar este consternat de faptul că Gheorghe Falcă nu a înțeles că arădenii nu sunt dispuși să accepte discursul său duplicitar și fantasmagoriile pe care le vehiculează de o bună bucată de vreme, în calitate de scuze pentru nerealizările sale în plan administrativ.

“Primarul Aradului folosea într-o postare pe Facebook sintagma “campania murdară pe care o duc cei din PSD”, asta în ideea în care eu și colegii mei am încercat să facem lumină, punct cu punct, într-o serie de chestiuni administrative care îi afectează în mod direct pe cetățenii Aradului.Sigur că “faraonului” nu îi convine în momentul în care îi informăm corect cu documente oficiale pe oameni, asupra modului în care s-a jucat ca un copil iresponsabil cu CET-ul și mai are tupeul să vorbească aberații la televizor despre fantezii gen “ajutor de stat pentru CET cu derogare”.”Dispensă de Falcă”, sau cum vine asta ? Legea e lege pentru toată lumea !

După ce anunța cu surle și trâmbițe, plin de importanță, săptămâna trecută întâlnirea cu vicepremierul Vasile Dâncu, iată că Gheorghe Falcă s-a întors de la București cu “coada între picioare” după ce i s-a repetat de la nivelul Guvernului tehnocrat același lucru.Întălnirea nu face altceva decât să confirme exact ceea ce am spus noi că nu este altceva decât o plimbare de imagine.Nu ne spune însă primarul cum Aradul a pierdut 12,5 milioane de euro, parte de cofinanţare pentru Programul Naţional de Investiţii (PNI), fiind vorba despre o investiţie care putea reduce preţul Gigacaloriei, concret de la 31,7 euro la 16 euro.Ne-a anunțat în schimb public ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu că datorită nefinalizării proiectului asumat de Primăria Arad şi Consiliul Local Municipal Arad în 2012, arădenii vor plăti aceleași sume mari pentru apă caldă și căldură.Și pentru asta tot PSD-ul este de vină ? Căprar, Fifor, Ponta ? politicieni pentru care a făcut o adevărată fixație, în condițiile în care am atras atenția public asupra acestei probleme în toamnă, tocmai în ideea de a evita pierderea cofinanțării.Pe de altă parte, după ce l-am prins cu minciuna în ceea ce priveşte problema refugiaţilor şi evident că i-am cerut demisia, Gheorghe Falcă insistă în încercarea de a se spăla pe mâini şi o face în stilul caracteristic, prin deturnarea atenţiei publice.Îi reamintesc că în octombrie 2015 se ruga astfel de Victor Ponta, conform declaraţiilor de la acea vreme a fostului premier: „Falcă mi-a zis, dom’le, noi la Arad avem şomaj zero. Noi suntem dispuşi, ajutaţi-ne să refacem nişte blocuri mai vechi şi îi cazăm acolo şi îşi găsesc de lucru. În zona de vest e un deficit de forţă de muncă, aduc muncitori din Oltenia“.Iată o nouă dovadă că primarul Falcă a cerut aducerea de refugiaţi la Arad.

Repet de oricâte ori va fi nevoie, PSD Arad pune pe primul plan doar interesele arădenilor și nevoile lor reale” – afirmă deputatul Dorel Căprar

Recent, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mass-media, primarul comunei Şiria, Valentin Bot, a prezentat câteva din realizările acestui an, considerat unul bun de edilul arădean.

“Consider o importantă realizare asfaltarea drumului care duce din centrul comunei la Cetatea Şiria şi releul de televiziune. Aşa cum se ştie, Cetatea Șiria, tradusă prin sintagma „Cetatea Luminată”, este unul dintre principalele obiective turistice din județul Arad. Drumul până sus are aproape 5 km, valoare proiectului, finanţat din fonduri europene, fiind de peste 1.164.000 de lei. Zona este extrem de apreciată și de practicanţii de sporturi extreme. Periodic sunt organizate competiții de planorism, parapantă sau mountainbike, așa că în fiecare weekend cetatea atrage o mulţime de împătimiți ai acestor sporturi. În plus, la cetate pot ajunge mult mai uşor şi elevii şcolilor din judeţul Arad, care pot participa în acest fel la lecţii de istorie, predate inedit” a spus Valentin Bot..

O altă realizare este considerată şi achiziţionarea de utilaje, tot pe un proiect european, însumând peste 1.113.000 de lei. Printre acestea numărându-se o autoutilitară, mai mult decât necesară comunei, care vara va fi folosită pentru intervenţii în caz de incendiu, iar în anotimpul rece la deszăpeziri.

Nu a fost omisă nici modernizarea unor drumuri agricole, dintre care putem aminti cel care leagă Şiria de Mănăstirea Feredeu, prin vii, sau cel care duce la Sântana, cu acces facil la culturile agricole.

“Mă bucur pentru aceste realizări, care nu ar fi fost posibile fără o foarte bună colaborare în consiliul local al comunei şi fără sprijinul inimosului noastru consilier judeţean, Garofiţa Popa. Nu ascund faptul că doresc să candidez pentru un nou mandat, şi am deja zece proiecte pe care vreau să le realizez dacă voi fi ales. Nu ascund că unul dintre ele este asfaltarea tuturor drumurilor din comună” a concluzionat Valentin Bot.

Primarul comunei Bocsig, Florin Ciul, a prezentat, azi, în cadrul unei conferințe de presă, realizările administrației pe care o conduce în anul precedent. Printre obiectivele de utilitate publică, Florin Ciul a enumerat realizări precum:

- amenajarea unor spații verzi în Bocsig, constând în achiziționarea și plantarea de arbuști;

- amenajarea unui grup sanitar în cadrul școlii generale din Răpsig (sat care ține de comuna Bocsig), în valoare de 79.606 lei;

- reabilitarea școlii generale cu clasele I-IV din Bocsig, obiectiv realizat prin programul P.R.I.S. RURAL, investiția ridicându-se la suma de 454.911 euro, iar finanțarea efectuându-se din 95% fonduri nerambursabile, plus 5% contribuția Consiliului Local Bocsig; Potrivit primarului, contribuția autorităților locale a constat în echiparea centralei termice cu cazan și accesorii, amenajarea unei platforme de beton, dar și amenajarea unor trotuare și alte căi de acces în curtea școlii.

- reabilitarea termică a școlii generale cu clasele V-VIII din Bocsig, cu sprijinul Composesoratului foștilor urbaniști Bocsig. Investiția se ridică la 150.000 lei.

- reabilitarea termică a dispensarului uman din Bocsig, prin executarea lucrărilor de termoizolații la fațade, cu polistiren expandat și tencuieli decorative, precum și refacerea hidroizolației la acoperiș, cu produse pe bază de elastomeri, toate în valoare de 128.873 lei.

- executarea foraj pentru alimentarea cu apă a localității Colonia Bocsig (Bocsig Cartier), în valoare de 34.100 lei.

- amenajarea unei platforme de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd li a deșeurilor menajere, realizată în cadrul programului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, implementat de Ministerul Mediului și Pădurilor. Sursele de finanțare pentru realizarea investiției sunt Banca Mondială, în proporție de 95%, și Consiliul Local Bocsig, în proporție de 5%.

- construcția unui cămin cultural în Colonia Bocsig (Bocsig Cartier), investiție în valoare de 924.880 lei, începută în anul 2011 și finalizată în luna februarie a acestui an.

Edilul şef al Bocsigului se mândrește cu obținerea unei finanțări nerambursabile pentru implementarea programului „BIBLIONET – Lumea în biblioteca ta”, program prin care s-a realizat dotarea unei săli din incinta Căminului cultural Bocsig cu patru calculatoare performante, conectate la internet, accesibile publicului larg în mod gratuit. Edilul menționează că programul este funcțional. Promovarea tradițiilor, obiceiurilor și portului popular, prin organizarea unui spectacol folcloric de Rusalii,organizarea festivalului colindelor, în luna decembrie.

Primarul Ciul a enumerat și realizări care privesc căile de comunicație:

- amenajarea a 0,4km de trotuare în localitatea Bocsig.

- întreținerea stărizlor din localitățile Bocsig, Colonia Bocsig, Răpsig și Mînerău, valoarea investițiilor însumând 76.874 lei în anul 2012 și 90.231 lei în anul 2013. Amenajarea unui drum de acces la platforma comunală de depozitare a gunoiului de grajd, un drum de0,5 km, care a costat 14.299 lei.

- întreținerea drumurilor de exploatare agricolă, pentru acest obiectiv fiind folosită suma de 25.075 lei.

Totodată, Florin Ciul a menționat și dotările pe care Primăria comunei le-a achiziționat anul trecut: o autospecială de stingere a incendiilor, achiziționată prin donație, un microbuz pentru transportul elevilor, materiale P.S.I și uniforme de serviciu, 200 de scaune pentru căminul cultural din Bocsig Cartier, în valoare de 11.380 lei.

În ceea ce privește obiectivele comunei Bocsig în curs de realizare, primarul Florin Ciul a menționat următoarele:

-      au fost semnate contractele de finanțare pentru acordarea unui ajutor financiar nerambursabil, de câte 50.000 euro, prin Pogramul Național de dezvoltare Rurală, pentru „amenajarea unui teren de sport și grup sanitar în localitatea Răpsig” și pentru „îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii agricole prin amenajarea drumului agricol DE 31 Bocsig – Tamand”. Pentru ambele proiecte au fost finalizate procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică de lucrări.

-      până la 04.04.2014 se va depune cererea de finanțare în vederea acordării unui ajutori financiar nerambursabil, de 60.000 euro, prin Programul Național de dezvoltare Rurală, pe Măsura 322, pentru proiectul „Achiziție utilaj pentru dotarea Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul primăriei Bocsig”.

-      a fost depusă solicitarea pentru includerea în Programul Național de dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a obiectivului „Modernizare drumuri în localitatea Bocsig”, în valoare de 1.968.803 euro.

-      este în curs de inițiere a procedurii de achiziționare a contractelor de lucrări, având ca obiect „Modernizarea de străzi în localitatea Răpsig”, cu o finanțare de 500.000 lei, „Întreținerea drumurilor din Răpsig, Colonia Bocsig și Mînerău”, cu o finanțare de 100.000 lei, și „Construirea unei capele lângă cimitirul de la intrarea în Bocsig”.

-      elaborarea unei strategii de dezvoltare locală durabilă, pentru perioada 2014 – 2020, în valoare de 25.000 lei.

-      implementarea Sistemului de control intern managerial.

-      servicii de topografie în vederea finalizării procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, în valoare de 6.000 lei.

-      servicii pentru reevaluarea patrimoniului public și privat al comunei, cu o finanțare de 20.000 lei.

Călin Abrudan, primarul liberal al Ineului, şi-a prezentat bilanţul după primul an petrecut în postura de edil şef al oraşului de pe valea Crişului Alb. După cum  se poate observa şi din lista de mai jos, Călin Abrudan a pus accentul pe dezvoltarea infrastructurii, prin lucrări de asfaltare, pietruiri, canalizare şi electrificare etc., dar nu a neglijat nici alte domenii, preocupându-se de şcoli, locuinţe pentru tineri, cimitire, sport sau curăţenie.

Alte lucrări sunt în curs de execuţie, astfel încât există toate premisele ca oraşul Ineu să devină cel mai modern din judeţul Arad.

„Am încercat, în limita bugetului, bineînţeles, să facem cât mai multe lucruri bune în oraş, în cât mai multe domenii, iar rezultatele se văd deja. Oamenii nu ne-au ales să spunem că nu se poate, că nu sunt bani şi aşa mai departe, ci ne-au ales să facem treabă. Şi mă bucur că, împreună cu echipa mea, am reuşit să facem lucruri bune pentru oraş şi cetăţeni. Vom continua în acest ritm, pentru că mai avem multe de făcut pentru ca Ineul să devină aşa cum ni-l dorim toţi: un oraş modern, european”, a declarat Călin Abrudan.

REALIZĂRI DUPĂ 1 AN DE MANDAT:

– Asfaltare pe Podul de Piatră, în faţa Primăriei, în cartierul Traian (de la linia de cale ferată până la Biserică), asfaltarea aleilor, parcării şi a terenurilor de sport ale Liceului „M. Viteazul” Ineu, asfaltarea străzilor: Vasile Alecsandri, Octavian Goga, Gheorghe Lazăr, Barbu Lăutaru, parţial străzile: Ion Creangă, Horia şi I.L. Caragiale (în curs de realizare);

– Construcţie capelă mortuară;

– Geamuri şi uşi termopan la toate sălile de clasă ale Liceului „M. Viteazul”;

– Acoperiş la Şcoala Generală clasele V-VIII (1300 mp);

– Încălzire centrală la toate grădiniţele din Ineu;

– Teren sintetic de fotbal în cartierul Traian;

– Aparate de fitness amplasate în aer liber;

– Utilarea Căminului Cultural din cartierul Traian;

– Pietruirea tuturor străzilor din Ineu, „Dealul Viilor” şi Mocrea;

– Construcţia a 1 km de reţea electrică cu iluminat public în zone care nu au fost electrificate;

– Achiziţionarea unui buldoexcavator şi a unei macarale (PRB); achiziţionare, prin donaţie din Franţa, a unei autospeciale de pompieri;

– Amenajarea de spaţii de joacă în cartierul Traian şi cartierele rromilor din Mocrea şi Ineu;

– Scenă în parcul oraşului;

– Construcţia de podeţe şi rigole în „Dealul Viilor” (rândul 1) şi parţial în Mocrea;

– Aducerea a 2 investitori în oraş: depozit URSUS (BANA-N) şi o firmă germană, SC Stanzwerk, a cărei fabrică este în construcţie;

– Renovarea sediului C.S. Ineu;

– Promovarea echipei de fotbal C.S. Ineu în liga a III-a (divizia C);

– Refacerea „Aleei trandafirilor”;

– Amplasarea de mobilier stradal în oraş (ceas ornamental în centru, coşuri de gunoi, indicatoare rutiere, mese de ping-pong, masă de şah pentru pensionari);

– Construcţia de ghene de gunoi lângă blocuri;

– Finalizarea blocurilor ANL şi repartizarea acestora cu toate utilităţile;

– Racordarea la canalizare a fostei unităţi militare 014-99;

– Amenajarea spaţiilor verzi din oraş;

– Igienizarea holurilor Primăriei, şcolilor şi ale grădiniţei din cartierul Traian;

– Trotuare la blocurile ANL (în lucru), în cartierul rromilor (în lucru) şi pe un tronson de pe strada Republicii;

– O permanentă atenţie acordată întreţinerii curăţeniei în oraş;

– Înfiinţarea unui ziar local pentru o mai bună transparenţă administrativă;

– Organizarea mai multor evenimente culturale destinate locuitorilor oraşului Ineu;

În curs de executare:

– Şanturi la „Dealul Viilor” (rândul 2), la Mocrea şi pe tronsoanele de drumuri aferente drumurilor asfaltate;

– Executarea reţelelor de canalizare în tot oraşul;

– Schimbarea reţelelor de apă din azbociment;

– Renovarea clădirii Casei Armatei, cu destinaţia – judecătorie.