Peste 100 de percheziţii au loc la cadre didactice şi studenţi de la universitățile Vasile Goldiş şi Aurel Vlaicu din Arad, într-un dosar denumit generic ”Diplome de licenţă fără studii”.

Potrivit Parchetulului instanţei supreme, în aceste instituţii de învăţământ superior s-au constituit reţele infracţionale din care făceau parte cadre didactice, secretare şi alte categorii de personal nedidactic, precum şi foşti absolvenţi, cu rolul de a intermedia traseul banilor de la student la profesor/informaticieni contra unor comisioane în vederea promovării frauduloase a examenelor de către studenţi.

Unii studenţi străini, înscrişi la grupe ce urmează cursurile în limba română, nu cunosc/nu înţeleg limba română şi totuşi sunt promovaţi, în schimbul unor sume de bani, la toate examenele anuale, spun procurorii.

Conform procurorilor, în urma cercetărilor s-a stabilit că în schimbul unor sume de bani studenţii primeau în timpul examenelor susţinute on-line răspunsurile corecte la testele grile, acestea fiindu-le trimise pe telefoanele mobile de către informaticienii instituţiei de învăţământ, prin mesaje text (SMS).

De asemenea, era modificată nota de examen în sensul măririi acesteia, prin accesarea ilegală de către informaticienii din respectivele instituţii a softului creat pentru evidenţa situaţiilor şcolare, având drept consecinţă promovarea. Procurorii spun că informaticienii intrau în contul electronic al studentului şi modificau răspunsurilede la examen în testul on-line astfel încât studentul să fie declarat promovat de catedră.

Totodată, studenţii cumpărau direct de la profesori lucrări de licenţă gata elaborate, în format electronic, inclusiv prezentări în format Power Point necesare pentru susţinerea lucrării în faţa comisiei de examinare.

Procurorii DNA din Timişoara au descins, marţi dimineaţă, la locuinţele unor oameni de afaceri din judeţul Arad şi la locuinţa primarului din localitatea Zăbrani, într-un dosar de evaziune fiscală şi fraudare de fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la trei milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare, mai mulţi oameni de afaceri din judeţul Arad, precum şi primarul din localitatea Zăbrani, Marian Toader, sunt suspectaţi de fraudarea unor fonduri europene şi de evaziune fiscală, la locuinţele lor fiind făcute mai multe percheziţii de către procurorii DNA, , transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prejudiciul estimat în acest caz de către anchetatori este de aproximativ trei milioane de euro.

Conform surselor citate, oamenii de afaceri vizaţi au obţinut fonduri europene pentru înfiinţarea unei culturi de viţă-de-vie în judeţul Arad, aceştia intrând în parteneriat public – privat şi cu primăria din Zăbrani.

Conform proiectului european, terenul pe care trebuia plantată viţa-de-vie urma să fie mai întâi curăţat, apoi ar fi trebuit să fie plantaţi butaşii care fuseseră cumpăraţi de la un om de afaceri italian.

Oamenii de afaceri nu ar fi respectat însă aceste condiţii prevăzute în proiect şi, în plus, au implicat o firmă cu care ar fi fraudat fondurile europene.

Drept recompensă pentru această afacere, primarul din Zăbrani, Marian Toader, urma să primească 50 de hectare de teren cultivat cu viţă-de-vie, afirmă anchetatorii.

În prezent, oamenii de afaceri şi primarul din Zăbrani sunt cercetaţi de către procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional orgaizat, evaziune fiscală şi fraudare de fonduri europene, unrmând să fie audiaţi la sediul DNA din Timişoara.

sursa: mediafax

UPDATE:

Georgică Cornu a fost ridicat de anchetatori și la această oră (9.40 am) este în drum spre sediul Poliției Mehedinți unde urmează să fie audiat. În acest timp, asociatul său Lucian Caraiman a fost dus la sediul grupului de firme Confort-Izometal pentru a asista la perchezițiile efectuate de polițiști. La IPJ Mehedinți au sosit deja primii suspecți din acest dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.

Polițiștii au descins, în această dimineață, la mai multe locații în Timișoara, Arad, București și alte opt județe, unde efectuează 61 de percheziții la sediile unor firme și locuințele unor oameni de afaceri acuzați de evaziune fiscală și sp ălare de bani. Surse judiciare au declarat  că omul de afaceri Georgică Cornu ar urma să fie dus la audieri la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, împreună cu fostul administrator al grupului de firme Confort, Lucian Caraiman. În total, 49 de persoane vor fi duse la audieri cu mandate de aducere. Conform sursei citate, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit. Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro. Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor. Perchezițiile se desfășoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinţi, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi. Activitatea a beneficiat de suportul de specialitate al S.R.I. Cornu este cercetat într-un alt dosar de DIICOT tot pentru evaziune fiscală prin metoda factura, prejudiciul fiind de 60 milioane.

foto:pressalert.ro

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a fost reţinută în această seară de procurorii DNA în dosarul Microsoft.

Elena Udrea a fost dusă în arestul Poliţiei Capitalei, urmând ca mâine să fie prezentată judecătorilor de la instanţa supremă cu propunere de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă în dosarul Microsoft. Ordonanţa de reţinere a fost emisă la ora 21.40, urmând să expire în 24 de ore.

Cea supranumită cândva ”Blonda de la Cotroceni” a fost reţinută de procurorii DNA pentru mai multe fapte: trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro, precum şi pentru spălare de bani, potrivit unui comunicat emis de DNA.

Avocatul Elenei Udrea Alexandru Chiciu a precizat, pentru Mediafax, că clienta sa a dat la DNA o declaraţie în care a răspuns cu privire la acuzaţiile ce i s-au adus de procurori. Declaraţiile Elenei Udrea nu au privit alte aspecte decât acuzaţiile anchetatorilor, a mai precizat Chiciu. Elena Udrea a petrecut aproape 10 ore la sediul DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 – 2014.

În dosar se fac cercetări pentru fapte de trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj, iar printre cei vizaţi sunt şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, doi ofiţeri de Rutieră, precum şi primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel (PSD).

De asemenea, în anchetă ar fi vizaţi prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici, soţul directoarei DGASPC Timiş, Valentina Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Timiş.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, prefectul Eugen Dogariu a spus că este la Prefectură şi că nu ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe percheziţii la instituţii publice din Timişoara.

Surse judiciare au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că cele cinci instituţii unde au loc percheziţii sunt IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, care se află în aceeaşi clădire cu IPJ, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac.

Percheziţii au loc şi la locuinţa lui Marcel Crăciunescu, din satul Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara.

Sursele citate au precizat că şase persoane urmează să fie duse la audieri la sediul DNA Timiş.

Comisarul şef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duşă. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Comisarul şef Sorin Muntean are 45 de ani şi este născut în localitatea Chişineu Criş, judeţul Arad. Lucrează de peste 20 de ani în Poliţie şi este ofiţer specialist I.

Comisarul şef Florin Bolbos este adjunctul şefului IPJ Timiş din anul 2010, funcţia fiind obţinută în urma unui concurs. El are 41 de ani şi este din localitatea Pişchia din judeţul Timiş. Anterior, a condus serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, iar în Poliţie lucrează din 1995.

Marcel Crăciunescu se află la conducerea Serviciului Circulaţiei Rutiere Timiş din anul 2012, iar soţia acestuia, Gabriela Crăciunescu, este consilier judeţean PSD.

Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.

Primarul din Recaş, Pavel Teodor, se află la primul mandat, fiind ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD, în baza OUG care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi pierde mandatul.
În această dimineață au loc percheziții în 8 locații situate în județele Timiș și Arad, din care cinci sunt instituții publice, iar restul sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice. Procurorii anticorupție fac percheziții și la Biroul Poliției Rutiere Autostrăzi de la Arad. Primarul din Recaș, Pavel Teodor, a făcut numeroase presiuni pentru ca Poliția Rutieră să nu efectueze controale pe raza localității. Pentru că au existat polițiști care au refuzat să nu aplice legea, Pavel Teodor a solicitat sprijinul conducerii Poliției Timiș pentru mutarea agenților respectivi. Presiunile nu s-au oprit niciun moment, edilul solicitând să-i fie respectată decizia ca nimeni să nu fie controlat pe străzile din Recaș, scrie PRESSALERT

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate derulează 31 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Ilfov, Arad şi a municipiului Bucureşti.

Anchetatorii au descins în această dimineaţă atât la SIF Bana- Crișanat, cât şI la SIF Muntenia. În vizorul anchetatorilor mai sunt membri ai consiliilor de administraţie, care ar fi manipulat piaţa de capital, dar şi Dragoş Bâlteanu, soţul cântăreţei Cristina Rus. Procurorii spun că aceştia au majorat artifical preţul acţiunilor vândute la Bursa de Valori Bucureşti.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală  împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate au efectuat în data de 08 decembrie un număr de 31 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Ilfov, Arad şi a municipiului Bucureşti, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unei grupări infracţionale organizate, specializate în comiterea infracţiunilor de manipulare a pieţei de capital, delapidare şi spălare de bani.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2012 –2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional organizat ce a avut ca scop obţinerea de sume de bani din patrimoniul SIF Banat Crisana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării), fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăţi nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei acestora. În acest scop aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare.

De asemenea, există suspiciuni că membrii grupului  infracţional organizat s-au implicat şi în operaţiuni de manipularea pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12.09.2013, 13.09.2013 şi 16.09.2013 în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

Mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF BANAT – CRIŞANA SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa “deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile inițiale.

Beneficiarii acestor operaţiuni au fost chiar liderii grupului, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF BANAT CRIŞANA SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.  La sediul D.I.I.C.O.T – Structura Centrală vor fi aduse în vederea audierii 25 de  persoane, urmând a fi dispuse măsuri legale în cauză. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.  Acţiunea a fost realizată cu sprijinul Jandarmeriei Române.  Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție, se arată într-un comunicat de presă remis de DIICOT.

UPDATE/ Şeful SIF Muntenia, Gabriel Filimon, a fost adus cu mandat la DIICOT. Procurorii îl audiază într un dosar în care fac verificări în legătură cu manipularea pieţei de capital.

Doi barbati au fost retinuti, aseara, pe o strada din Timisoara, in timp ce tranzactionau 1350 de grame de cocaina, care urma sa fie plasata pe pietele din Arad si Timisoara.

Suspectii au fost prinsi in flagrant de catre procurorii DIICOT Arad, care au fost ajutati de catre politistii Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Arad si SRI Arad.

Anchetatorii spun ca cei doi barbati au fost monitorizati timp de cinci luni, existand informatii ca se ocupa cu aprovizionarea pietelor de droguri din cele doua orase.

“Cocaina a fost introdusa in tara ieri dimineata, prin Punctul de trecere a frontierei Turnu (Arad – n.r.), de catre unul dintre suspecti. El a adus drogurile din Spania si urma sa le plaseze celui de-al doilea suspect, ambii fiind prinsi in timpul tranzactiei” a declarat Dan Ilarie, procuror DIICOT Arad

Procurorii spun ca un singur gram de cocaina sa vinde pe piata neagra cu aproximativ 100 de euro, ceea ce inseamna ca valoarea marfii era de 135.000 de euro.

Suspectii au fost retinuti pentru 24 de ore si vor fi prezentati judecatorilor Tribunalului Arad cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile, sub acuzatiile de “introducere in Romania de droguri de mare risc” si “trafic de droguri de mare risc”, infractiuni pentru care risca intre sapte si 15 ani de inchisoare.

Sursa: Pro Tv

Procurorii DNA l-au retinut marti pe Rudel Obreja, acuzat ca a cerut un milion de euro de la un denuntator dupa ce a pretins ca poate influenta un complet de judecatori de la Inalta Curte pentru a-l scapa de o sentinta cu inchisoare pe respectivul denuntator. Denuntatorul, al carui nume nu este facut public in comunicatul DNA, avea deja o solutie de condamnare la inchisoare cu executare, si facuse recurs la Inalta Curte. Potrivit DNA, Rudel Obreja i-ar fi spus denuntatorului ca va obtine o hotarare favorabila daca va solicita amanarea cauzei pentru un termen de judecata ulterior intrarii in vigoare a noului Cod Penal

Surse apropiate cauzei au declarat pentru HotNews.ro ca denuntatorul in acest dosar ar fi Sorin Ovidiu Vantu.Inalta Curte l-a condamnat definitiv in data de 24 ianuarie la la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat ca l-a favorizat pe Nicolae Popa, fostul sef al FNI.

DNA a anuntat inceperea urmaririi penale fata de Obreja, acuzat de trafic de influenta.
Rudel Obreja (fost presedinte al Federatiei Romane de Box) este cercetat penal si in dosarul Gala Bute, un dosar in care solutia initiala a procurorului de caz a fost infirmata in decembrie 2013 de Mariana Alexandru, procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

La acel moment, DNA a dispus infirmarea rechizitoriului in dosarul “Gala Bute”, prin care se dispusese trimiterea in judecata doar a lui Rudel Obreja, fiind scosi de sub urmarire penala reprezentantii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerului Economiei, companiilor nationale si ai Federatiei Romane de Box.

Ordonanta de infirmare a rechizitoriului argumenteaza insa ca, spre exemplu, solutia de neurmarire cu privire la Ion Ariton, ministru al Economiei in acea perioada, din partea PDL, si la reprezentantii companiilor nationale care au sponsorizat Federatia Romana de Box este gresita, “fiind necesara continuarea urmaririi penale”. De asemenea, ordonanta DNA arata ca reprezentantii MDRT (condus de Elena Udrea la acea vreme) nu au realizat o evaluare proprie a necesitatii achizitiei si a realitatii serviciilor prestate si nu au urmarit ca intre aceste servicii si pretul platit sa existe o echivalenta, iar intreaga documentatie intocmita a avut caracter formal”.

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de OBREJA RUDEL, fără calitate specială (cunoscut ca fost preşedinte al Federaţiei Române de Box) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă.

În cauză există date şi probe din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora, în perioada noiembrie 2013 – ianuarie 2014, suspectul Obreja Rudel a pretins de la un denunţător suma de 1.000.000 euro.

În schimbul sumei pretinse de 1.000.000 euro a lăsat să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor din completul învestit cu soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât îi va determina să pronunţe o hotărâre favorabilă denunţătorului. Hotărârea respectivă avea în vedere judecarea recursului declarat de denunţător, în calitate de inculpat în respectiva cauză penală, împotriva unei soluţii de condamnare la pedeapsa închisorii.

Suspectul Obreja Rudel a impus ca o parte din folosul pretins, respectiv suma de 200.000 euro să fie remisă înainte de pronunţarea hotărârii, iar diferenţa de 800.000 euro, după obţinerea soluţiei favorabile.

Pentru a conferi credibilitate promisiunilor sale, Obreja Rudel a susţinut că persoanele pe lângă care îşi exercita influenţa i-au transmis denunţătorului, prin intermediar, că va obţine cu certitudine o hotărâre favorabilă dacă va solicita amânarea cauzei pentru un termen de judecată ulterior intrării în vigoare a „noului cod” (cu referire la data de 1 februarie 2014, când au intrat în vigoare NCP şi NCPP).

Recursul a fost soluţionat anterior datei de 1 februarie 2014 şi a fost respins, astfel încât hotărârea de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare a rămas definitivă.

Suspectului OBREJA RUDEL i s-au prezentat acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 3 Cod de procedură penală.

La data de 4 februarie 2014, procurorii au dispus reținerea lui OBREJA Rudel pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat judecătorului pentru drepturi și libertăți de la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a fost achitat definitiv, luni, de instanţa supremă în dosarul în care a fost judecat pentru luare de mită şi abuz în serviciu privind o tranzacţie imobiliară făcută în anul 2005.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au dispus achitarea primarului Gheorghe Falcă pentru cele două acuzaţii.

În acelaşi dosar, instanţa i-a achitat şi pe Francisc Demeter, administrator al SC Elecon Plus SRL Arad, Radu Gavril Vasil, director al aceleiaşi firme, şi Florica Mioara Popa, şef Serviciu administrare patrimoniu în cadrul Primăriei Arad.

Decizia instanţei supreme este definitivă.

Tribunalul Alba a dispus în 22 mai 2012 achitarea lui Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind menţinută în 28 ianuarie 2013 de magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia, care au respins recursul procurorilor anticorupţie. Decizia a fost contestată la instanţa supremă de procurorii anticorupţie.

Gheorghe Falcă, Francisc Demeter, Radu Gavril Vasil şi Florica Mioara Popa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în 2007, pentru fapte de corupţie privind o tranzacţie imobiliară suspectă făcută în anul 2005.

Falcă a fost judecat pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice, urmat de obţinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave. Francisc Demeter şi Radu Vasil au fost judecaţi pentru dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, iar Florica Popa, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, urmat de obţinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave.

Potrivit procurorilor, în cursul lunii martie 2005, în calitate de primar al municipiului Arad, Gheorghe Falcă, ar fi primit de la Francisc Demeter şi de la Radu Vasil un imobil mai valoros cu 111.550 de euro decât apartamentul dat la schimb. Această tranzacţie s-ar fi efectuat pentru ca, în schimb, primarul Falcă să-i favorizeze pe cei doi presupuşi mituitori în obţinerea, la un preţ subevaluat, a unui teren aparţinând Consiliului Local Arad, situat în centrul oraşului.

Procurorii au arătat că Gheorghe Falcă ar fi primit de la cei doi o casă cu o suprafaţă de 242 metri pătraţi în centrul Aradului, dându-le în schimb un apartament la bloc cu trei camere, proprietate personală, cu o suprafaţă de 90 de metri pătraţi. Anchetatorii au stabilit că diferenţa valorică dintre cele două imobile este de 111.550 de euro. După trei săptămâni, cei doi au vândut apartamentul dobândit cu suma de 80.000 de euro.

Ulterior, Falcă ar fi făcut demersuri pentru ca Francisc Demeter şi Radu Vasil să dobândească un teren cu suprafaţa de 52.434 de metri pătraţi, situat în zona centrală a municipiului Arad şi pe care fusese amplasată fosta fabrică SC Zahăr SA Arad.

Potrivit DNA, în acest scop Gheorghe Falcă ar fi constituit o comisie de negociere, special pentru atribuirea acestui teren şi s-ar fi numit preşedinte al comisiei, din care făcea parte şi Florica Popa. Prin subevaluare, valoarea terenului a fost stabilită la 838.944 de euro, sumă cu care SC Elecon Plus SRL a cumpărat terenul de la Consiliul Local Arad.

După numai o zi de la încheierea tranzacţiei, cumpărătorii ar fi vândut terenul la un preţ de 2.936.304 de euro unei alte societăţi comerciale, rezultând o diferenţă în plus de 2.097.360 de euro faţă de suma plătită pentru acelaşi teren. Anchetatorii au stabilit că suma reprezintă prejudiciul suferit de Consiliul Local Arad şi, totodată, avantaj patrimonial obţinut de reprezentanţii SC Elecon Plus SRL.

sursa: Mediafax

Procurorii au dispus trimiterea în judecată a trei arădeni acuzaţi de evaziune fiscală de aproape un milion de euro, comisă prin “firme fantomă” înfiinţate pe numele unor persoane insolvabile şi cu o educaţie precară, prin firmele respective fiind aduse în ţară inclusiv alimente expirate.

Potrivit unui comunicat transmis, marţi, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, procurorii au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Puica Valentin Ioan, Puica Elena şi Ghiorghiu Marius, pentru evaziune fiscală în formă continuă şi uz de fals în cazul primului suspect.

Procurorii arată în comunicat că în perioada aprilie 2011-martie 2012 cei trei au făcut achiziţii de mărfuri din spaţiul Uniunii Europene, prin intermediul a trei firme fantomă, operaţiunile comerciale nefiind înregistrate în contabilitate, astfel încât s-a ajuns la un prejudiciu total cauzat statului de 964.229 de euro.

Anchetatorii afirmă că cei trei arădeni au înfiinţat firmele la începutul anului 2011, numind drept administratori “persoane insolvabile, cu nevoi financiare şi cu un grad de instrucţie precar (şase-opt clase), care să nu le permită înţelegerea fenomenului evazionist ce se va desfăşura prin intermediul respectivelor societăţi, iar în cazul în care autotirăţile vor descoperi faptele comise, aceştia să fie cei traşi la răspundere penală”.

“Astfel, persoanelor care au acceptat ca pe numele lor să fie înfiinţate societăţile comerciale, inculpaţii le-au promis sume de bani cuprinse între 800 şi 1.500 de lei, cu promisiunea că firmele vor funcţiona o perioadă scurtă de timp şi că nu vor avea nicio răspundere pentru activitatea acestora. Cei trei inculpaţi au achiziţionat cantităţi mari de mărfuri din spaţiul Comunităţii Europene, constând în produse alimentare pe care le-au distribuit pe teritoriul naţional prin intermediul celor trei societăţi”, se arată în documentul citat.

Procurorii afirmă că arădenii au adus în ţară inclusiv produse expirate, pe care au încercat să le pună pe piaţă.

“Se pregăteau să plaseze pe piaţa naţională o cantitate mare de ouă expirate chiar înainte de Paşte, în 2012. În acest scop, cei trei inculpaţi au angajat mai multe persoane ce ar fi trebuit să şteargă datele de expirare de pe ouăle de import şi ar fi urmat să le ştampileze cu date de valabilitate nereale. La finalul percheziţiei, ouăle au fost ridicate, fiind predate către DSV Arad pentru a fi distruse”, mai spun procurorii.

Conform anchetatorilor, modul de operare folosit de către cei trei suspecţi este cunoscut sub denumirea de evaziune de tip “missing trader” şi implică achiziţia unor cantităţi mari de mărfuri în termen scurt din spaţiul intracomunitar de către societăţi comerciale fantomă ai căror reprezentanţi dispar ulterior, nu pot fi identificaţi sau sunt insolvabili. Astfel, taxele către bugetul statului rămân neachitate, de cele mai multe ori neexistând posibilitatea identificării persoanelor care au conceput acest mecanism fraudulos.

Tribunalul Arad a admis propunerea procurorilor de arestare preventivă a celor trei încă din octombrie 2012, însă suspecţii nu au fost găsiţi, astfel că nu au putut fi arestaţi.