Primarul Municipiului Arad, domnul Gheorghe Falcă apreciază îmbunătățirea conlucrării dintre municipalitate și Consiliul Județean, aspect constatat și astăzi cu privire la modul în care serviciul Edilitar al Primăriei și Compania de Apă au colaborat pentru a asigura preluarea apelor pluviale în sistemului de canalizare, în condițiile cantităților mari de ploaie înregistrate în această dimineață pe raza municipiului Arad.

„Este îmbucurător că relațiile dintre administrația municipiului și cea a județului s-au îmbunătățit odată cu instalarea noii conduceri a Consiliului Județean. S-a văzut și astăzi la nivelul cooperării cu Compania de Apă, au răspuns prompt la solicitări, intervențiile au fost mai eficiente astfel că n-a mai fost blocaj de trafic în Pasajul Voinicilor, s-a acționat rapid cu motopompe și în zona Gemi și în Bujac pe str.Sever Bocu și Dâmboviței. Avem în vedere investiții în colaborare cu Compania de Apă pentru creșterea capacității stațiilor de pompare și a îmbunătăți funcționarea canalizării pluviale din aceste zone” a declarat primarul Aradului, domnul Gheorghe Falcă.

Municipiul Arad a fost în această după-amiază cod meteo portocaliu. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis duminică după amiaza o atenţionare Cod Portocaliu de ploi însemnate cantitativ pentru judeţul Arad. În jurul orei 17 în Municipiul Arad într-un interval de aproximativ 30 de minute precipitațiile căzute au depășit 35 litri/metru pătrat. În aceste condiții, în unele zone din oraș sistemele de evacuare a apelor pluviale au făcut față cu dificultate debitelor mari și s-au înregistrat acumulări de apă pe carosabil: în zona Bd.Titulescu –pasaj și Gemi Center, la sens giratoriu Sânicolaul Mic, precum și în unele puncte din cartierul Bujac.

Reprezentanții serviciilor edilitare ale Primăriei Arad împreună cu echipaje ale Companiei de Apă au intervenit cu utilaje și personal pentru evacuarea apelor pluviale iar echipaje ale Poliției Locale au asigurat dirijiarea circulației auto în zonele respective. Intervențiile continuă, iar echipele edilitare rămân mobilizate. Ne cerem scuze cetățenilor pentru disconfortul apărut.

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca si San-George si Samedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfant crestin – Sfantul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca, in noaptea dinspre Sant-Ilie, visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.

In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.

Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.

De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a mortilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.

Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele si vrajile lor”.

Sant-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.

Pentru tinutul sucevean este demn de amintit renumitul balci de Sant-Ilie de la Falticeni, balci care, din anul 1814, in urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei saptamani inainte de 20 iulie, pe strazile Falticeniului incepea sa se adune mozaic de lume si se auzeau strigatele si chemarile negustorilor rostite in polona, rusa, letona, ceha, germana, maghiara, turca sau araba. La balciul organizat cu aceasta ocazie (“Comedia din deal”) veneau artisti de circ – acrobati, iluzionisti, inghititori de sabii, motociclisti ce evoluau la zidul si globul curajului – soseau parcuri de animale salbatice, erau montate scrancioburi de diverse forme si marimi, erau aduse teatre de papusi, roata norocului si multe alte atractii pentru curiosii adunati “pe deal”. Treptat, iarmarocul de la Falticeni, ca de altfel multe alte manifestari traditionale, si-a pierdut importanta, astazi incercandu-se revigorarea lui in cadrul Festivalului folcloric “Sezatoarea”.

Sfantul Ilie

- nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina).

- il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.

- se culeg in zori plante de leac stropite cu sange de cocos taiat deasupra lor.

- se duc berbecii la berbecar.

- daca tuna vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va ploua 20 de zile.

În această dimineață, meteorologii au emis o avertizare „Cod Galben” de ploi însemnate cantitativ, intensificări ale vântului și ninsori.

Avertizarea va fi în vigoare în intervalul 30 ianuarie 2015 (ora 17.00) – 31 ianuarie 2015 (ora 10.00)

În acest intervalul, precipitaţiile vor cuprinde cea mai mare parte a ţării iar în regiunile vestice şi nord-vestice, cantităţile de apă vor fi în jur de 15 l/mp şi izolat, în Carpaţii Occidentali, Carpaţii Meridionali şi în Subcarpaţii Getici peste 35…40 l/mp.

Vor fi ploi iar în zonele de munte, treptat, vor predomina ninsorile şi se va depune un strat consistent de zăpadă. Precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare se vor semnala, în dimineaţa zilei de 31 ianuarie, local, în nord-vestul şi centrul teritoriului.

Vântul va prezenta intensificări în toată ţara, cu viteze mai mari în Banat, Crişana, sudul Transilvaniei şi în Dobrogea, unde la rafală se vor depăşi 70 km/h. La munte, vântul va sufla tare, cu peste 90 de km/h, temporar viscolind zăpada.

În regiunile vestice, pe litoral, precum şi în zonele de munte vântul se va intensifica treptat din prima parte a zilei de vineri 30 ianuarie.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare meteo de instabilitate atmosferică şi răcire accentuată, valabilă începând de miercuri de la ora 18.00 până vineri la ora 21.00. Va ploua în cea mai mare parte a ţării, iar în zona montană vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. În intervalul menţionat va ploua în cea mai mare parte a ţării, iar în zona montană vor fi şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare.

În sud şi est cantităţile de apă vor depăşi pe arii restrânse 20 l/mp, în 24 de ore. Îndeosebi în seara zilei de miercuri, 09 aprilie şi în noaptea de miercuri spre joi, ploile vor fi sub formă de aversă, se vor semnala descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Valorile termice vor scădea accentuat, mai ales în sudul, centrul şi estul teritoriului, iar vremea va deveni rece pentru această perioadă.

Ţinând cont de avertizarea meteorologică emisă de către Administraţia Naţională de Meteorologie privind posibilitatea producerii de fenomene periculoase (ploi însemnate, descărcări electrice şi intensificări ale vântului) în

perioada 17-18.09.2013 şi având în vedere faptul că aceste fenomene  pot afecta condiţiile normale de desfăşurare a traficului rutier şi feroviar,

Poliţia Rutieră recomandă conducătorilor de autovehicule:

*să reducă viteza de deplasare, în condiţiile unui carosabil acoperit cu apă, să circule cu o viteză de 30km/h în localităţi şi 50km/h în afara acestora;

*să-şi asigure o bună vizibilitate curăţând parbrizul, luneta şi geamurile laterale;

*să asigure buna funcţionare a ştergătoarelor de parbriz şi a sistemului de climatizare şi dezaburire;

*să păstreze în mers o distanţă suficient de mare faţă de autoturismul din faţă, pentru a putea opri în condiţii de siguranţă;

*să echipeze autovehiculul cu pneuri corespunzătoare;

*să nu frâneze sau să vireze brusc şi să folosească cu precădere frâna de motor;

* să respecte semnalele şi indicaţiile agenţilor de circulaţie.

Stimaţi conducători auto, nu uitaţi că:

- Depăşirea limitelor legale de viteză şi viteza neadaptată la condiţiile de trafic reprezintă unele din principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice!

- Viteza determină creşterea distanţei de frânare necesară opririi autovehiculului în siguranţă!

- Viteza determină agravarea consecinţelor accidentelor rutiere indiferent de cauză!

„PUNEŢI FRÂNĂ VITEZEI EXCESIVE !”

112 – POLIŢIA – APEL DE URGENŢĂ!