Facturile la energie electrică pentru cetăţeni şi consumatorii industriali vor fi mai mici, ca urmare a adoptării în şedinţa de marţi a plenului Camerei Deputaţilor a legii privind aprobarea OUG nr. 57/2013, prin care este reeşalonată acordarea de certificate verzi către producătorii de energie regenerabilă.

Proiectul de lege face parte din priorităţile legislative ale Camerei Deputaţilor pentru această sesiune parlamentară, necesare pentru asigurarea unei guvernări eficiente, pentru creşterea nivelului de trai şi pentru sprijinirea creşterii economice.

“Reeşalonarea acordării certificatelor verzi către producătorii de energie regenerabilă a avut ca principal obiectiv scăderea preţului la energia electrică pentru populaţie, dar şi pentru agenţii economici. Astfel, vom reuşi să micşorăm facturile la energie, dar şi să păstrăm investiţiile în energie regenerabilă”, a declarat Valeriu Zgonea.

Pe de altă parte, preşedintele Camerei Deputaţilor a spus că amânarea datei de aplicare a acestei legi, în urma cererii de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu, ar fi putut avea efecte pe plan social, prin creşterea bruscă a costurilor energiei peste limite suportabile, cât şi în plan economic, ducând la blocarea întregului sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

“Este nevoie să păstrăm un echilibru între susţinerea investiţiilor în sectorul producerii energiei electrice din surse regenerabile, siguranţa sistemului energetic naţional şi preţul pe care îl poate suporta cetăţeanul. Suntem determinaţi să facem acest lucru, indiferent de piedicile pe care le vom întâmpina din partea preşedintelui Traian Băsescu”, a spus Valeriu Zgonea.

Deputatul PSD, Flavius Măduţa a avut astăzi o intervenţie în plenul Camerei Deputaţilor, în care a susţinut stabilirea învăţământului ca prioritate naţională şi alocarea de fonduri suplimentare pentru a creşte calitatea actului didactic. Iată textul intervenţiei:

„Am primit din partea Colegiului Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ un apel pentru salvarea învăţământului românesc. Diagnoza pusă de oamenii din sistem este corectă: învăţământul românesc a fost subfinanţat sistematic; salarizarea nu este motivantă, tinerii de perspectivă nu doresc să lucreze în învăţământ din cauza salariilor foarte mici; multe decizii cu privire la învăţământ sunt politizate.

Consider că şansa României, pe termen mediu şi lung este legată de procesul de educaţie. Astăzi, societăţile performante se bazează pe cunoaştere, pe oameni bine pregătiţi. Avem resurse importante de inteligenţă la nivelul societăţii, este însă nevoie ca ele să fie valorificate şi canalizate corect.

Este evident că subfinanţarea învăţământului are cauze care nu pot fi înlăturate printr-o simplă decizie politică, sunt cauze care ţin de parcursul României în ultimii 20 de ani: performanţa economică slabă, lipsa locurilor de muncă, salarii în general mici, un sector privat slab dezvoltat care suportă cu greu povara taxelor şi impozitelor. Cu toate acestea, cred că putem găsi resurse suplimentare pentru învăţământ, dacă vom stabili cu adevărat învăţământul ca prioritate naţională.

În ultimii ani, am fost conduşi preponderent de oameni care atunci când s-au referit la investiţii, au vorbit despre investiţii în infrastructură. Am fost conduşi de oameni care au neglijat investiţiile cele mai importante, cele în capitalul uman. Rezultatul nu este pentru mine surprinzător: nu avem nici infrastructură, nici investiţii în învăţământ!

Trăim într-o societate care în ultimii ani, în loc să ajute şcoala, a denigrat-o. În loc să acordăm finanţare şi sprijin învăţământului, au avut loc campanii de imagine împotriva profesorilor, a elevilor, a sistemului în general. Nu cred că aşa putem ridica nivelul general al învăţământului. Avem nevoie de finanţare, de dialog aplicat şi de reforme. Trebuie să investim bani şi încredere pentru a ridica nivelul general al învăţământului şi implicit al societăţii româneşti.

USL a făcut un prim pas în acest sens şi a făcut un efort pentru a reîntregi salariile bugetarilor, tăiate de guvernarea anterioară. Trebuie să facem mai mult decât atât.

Susţin solicitarea  Colegiului Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ pentru alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, susţin o decizie care să le permită cadrelor didactice să îşi deconteze mai uşor naveta şi îmbunătăţirea sistemului de salarizare pentru profesorii debutanţi.  Cred că vom găsi resursele necesare, dacă vom defini cu adevărat învăţământul ca prioritate naţională.”

Europarlamentarul Iosif Matula a avut o intervenție în Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg în cadrul dezbaterii pe marginea Raportului privind Perspectiva energetică 2050. Documentul subliniază importanța politicii energetice a UE în cadrul crizei economice și financiare și  rolul pe care energia îl are în accelerarea creșterii economice și a competitivității în UE și în crearea de locuri de muncă.

Iosif Matula a atras atenția că reglementările în materie de energie din statele membre trebuie să țină cont de dispozițiile privind liberalizarea  piețelor de energie și să urmărească prioritar eliminarea blocajelor ce stau în calea integrării piețelor de energie.

Totodată, europarlamentarul a susținut că dezvoltarea capacității proprii de producție și a rețelelor de transport la nivel regional și transfrontalier pot asigura costuri reduse pentru energia de consum.

“Trebuie să punem mai mult în valoare capacitatea energetică de la nivel regional. Un exemplu concret, în Regiunea Vest din România, există importante resurse de energie geotermală neutilizate datorită obstacolelor birocratice” a afirmat Iosif Matula.

Europarlamentarul Iosif Matula a făcut apel către Comisia Europeană și autoritățile naționale competente, solicitându-le să analizeze în comun posibilitatea depășirii piedicilor ce stau în calea investițiilor în exploatarea energiei geotermale.

În răspunsul cu privire la problema formulată de Iosif Matula, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a subliniat că în acest caz pot fi luate în calcul bunele practici din alte țări, dând exemplul Islandei.

Europarlamentarul Iosif Matula va continua seria interpelărilor pe această temă. ” În perioada imediat următoare voi adresa o întrebare Comisiei Europene  prin care voi solicita detalii cu privire la posibilitățile de depășire a obstacolelor care stau în calea exploatării energiei geotermale”, a adăugat în încheiere europarlamentarul arădean

În 15 decembrie 2011 Comisia Europeană a adoptat Comunicarea “Perspectiva energetică 2050″. Documentul expune consecințele unui sistem energetic fără carbon și conturează cadrul politic necesar în acest sens, prin care să li se permită statelor membre să aleagă opțiunile energetice dorite și prin care să se creeze un mediu de afaceri stabil pentru investițiile private, în special până în 2030.

]]> http://www.aradreporter.ro/iosif-matulaa-avut-o-interventie-in-plenul-parlamentului-european-reunit-la-strasbourg/feed/ 0