„Angajamentele luate de către Europa vis-a-vis de Republica Moldova sunt respectate. Parlamentul European a votat pentru asistență macrofinanciară în favoarea Republicii Moldova. În urma unei cereri din partea Republicii Moldovei, depusă pe 19 noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a adoptat, la 4 ianuarie 2022, o propunere de plată a unei noi asistențe macrofinanciare (AMF) în valoare de până la 150 de milioane euro pentru această țară, din care până la 30 de milioane euro sub formă de granturi și până la 120 de milioane euro sub formă de împrumuturi pe termen mediu, în condiții de finanțare favorabile”, transmite de la Bruxelles, eurodeputatul PNL/PPE, Gheorghe FALCĂ.

FALCĂ explică: „Noua asistență financiară vine în completarea a două acorduri anterioare, prin care UE a plătit Republicii Moldova, începând din 2017, o sumă totală de 160 de milioane EUR. Republica Moldova s-a confruntat recent cu o criză energetică semnificativă; împreună cu redresarea post-pandemie, această criză a avut implicații suplimentare asupra stabilității și perspectivelor economice ale țării. Această asistență financiară propusă ar ajuta Republica Moldova să își acopere o parte din nevoile sale reziduale de finanțare externă în contextul programului FMI pentru perioada 2021-2025. Pandemia de Covid-19, împreună cu condițiile climatice nefavorabile, cum ar fi seceta, au afectat negativ creșterea economică a Republicii Moldova. Acest nou împrumut subliniază legăturile economice bune pe care Republica Moldova le are cu Uniunea Europeană, iar UE continuă să fie cel mai mare partener comercial al țării”.

În final, Gheorghe FALCĂ a reamintit că „pe 14 martie 2022, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a mulțumit Republicii Moldova pentru eforturile sale de primire a refugiaților ucraineni și și-a exprimat sprijinul pentru prim-ministrul, Natalia Gavrilița”.

17 jurnaliști și bloggeri din România au făcut parte din prima delegație care s-a întâlnit la Bruxelles, în format fizic, cu europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE).

„Miercuri ne-am bucurat, în Parlamentul European, de prima întâlnire cu reprezentanți ai mass-media locale și regionale, jurnaliști și bloggeri din România, în format fizic, după pandemia de Covid-19. Le-am prezentat pe scurt activitatea mea în Parlamentul European din cadrul Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN), Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) și Comisiei pentru Petiții (PETI).

De asemenea, am avut ocazia să discutăm despre Planul Național de Redresare și Reziliență al României, procesul de elaborare, sumele alocate și sursa acestor fonduri. Un al subiect pe care l-am atins au fost și reformele propuse de țara noastră și apreciate de Comisia Europeană ca exemplu de bune practici, în domeniul transporturilor și al infrastructurii de transport al sănătății digitalizate sau al reformei administrative prin măsuri de îmbunătățire a calității și eficacității administrației publice și al funcționarilor publici.

Nu în ultimul rând am vorbit despre acțiunile Uniunii Europene de combatere a dezinformării în contextul pandemiei Covid-19 și al  războiului din Ucraina, dar și despre Pachetul FITfor55 – Pregătiți pentru 55, incluzând măsurile pentru a reduce urgent prețurile la energie. În mod clar, războiul rusesc asupra Ucrainei necesită o reorientare a politicii noastre energetice europene”, a transmis europarlamentarul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE).

Europarlamentarul PPE/PNL, Gheorghe FALCĂ a luat cuvânt în plenul Parlamentului European, miercuri, 6 octombrie, pentru a atrage atenția privind criza energiei și impactul asupra întreprinderilor și consumatorilor.

„Scumpirile la energie sunt un fenomen global, de necontestat astăzi, fiind necesare soluții europene urgențe pentru a combate creșterea prețurilor la energie pentru întreprinderi și consumatori. Sărăcia energetică poate fi combătută prin energia din surse regenerabile, știind că piața europeană a energiei este influențată pe de o parte de creșterea prețului certificatelor verzi și pe de altă parte de creșterea prețului gazului natural, care este influențat la rândul său de politicile Federației Ruse. În contextul actualelor dezbaterilor europene susținem investiția în tehnologii care produc energie nucleară și gaze naturale. Subliniez, Comisia Europeană ar trebui să faciliteze realizarea investițiilor în gaze naturale și să evite crearea unor bariere suplimentare. Ca soluție pentru viitorul apropiat este imperativ necesar exploatarea gazului natural din Marea Neagră, de unde se poate extrage 1 miliard de metri cubi pe an”, a transmis europarlamentarul Gheorghe FALCĂ.

În finalul intervenției sale, FALCĂ a subliniat: „Cunoscând impactul negativ al creșterii prețului la energie este obligatoriu ca urgent Comisia Europeană și Statele Membre să identifice soluții pentru a proteja populația afectată de această creștere, dar și să susțină mediul economic”.

Gheorghe FALCĂ este membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și membru în Comisia pentru transport și turism, sectoare afectate de creșterea prețurilor în sectorul energiei. 

În urmă cu două săptămâni europarlamentarul PNL/PPE, Gheorghe FALCĂ a transmis un manifest pentru aderarea României la Spațiul Schengen. Manifestul a ajuns la miniștrii de interne din Uniunea Europeană, dar și la liderii Uniunii. Reacțiile au apărut imediat, iar acum europarlamentarul Gheorghe FALCĂ solicită Ministrului Afacerilor Interne, Lucian BODE, constituirea unui Grup de Acțiune Român pentru atingerea acestui obiectiv.

„Ca urmare a apelului meu privind aderarea României la Spațiul Schengen și luarea unei decizii pozitive în acest sens în cadrul Consiliului JAI, vă anunț că au existat mai multe reacții pozitive. Din partea deputaților din Parlamentul European sau Comisia Europeană pe de o parte și din partea ministrului de interne belgian, doamna Annelies Verlinden, care a afirmat că este foarte important să discutăm despre aderarea României în cadrul dezbaterii privind consolidarea spațiului Schengen.

Cred cu tărie că avem de partea noastră atât Parlamentul European cât și Comisia Europeană, care în nenumărate rânduri au transmis, prin oficialii lor, sprijinul total pentru țara noastră cu privire la integrarea Schengen.

Așadar pe această cale aș vrea să vă propun crearea unui Grup de Acțiune Român cu persoanele cheie din instituțiile europene, care să colaboreze în mod constant cu privire la negocierile care se poartă în interesul țării noastre. „Pentru a reuși avem nevoie de coordonare și comunicare în realizarea acestui drept al României!”, i-a transmis europarlamentarul PNL ministrului BODE.  

În cadrul Comisiei pentru industrii, cercetare și energie (ITRE) și Comisiei pentru transport și turism (TRAN) se lucrează la propunerea Comisiei UE privind revizuirea de regulament aferent rețelei transeuropene de energie (TEN-E). Această revizuire are ca scop actualizarea legii din 2013 pentru a o alinia la obiectivele Pactului verde european pentru 2030 privind energia și la obiectivul de neutralitate climatică până în 2050.

„Vom stabili normele UE privind infrastructura energetică transfrontalieră și procedura de selectare a proiectelor UE de interes comun (PIC). Propunerea Comisiei de revizuire a TEN-E elimină proiectele de infrastructură pentru gaze naturale și petrol, astfel că acestea nu vor mai fi eligibile ca PIC (și nici nu vor fi în măsură să asigure finanțarea MIE). Așadar prin amendamentele propuse în comun de deputați din Grupul PPE solicităm introducerea unei clauze de anterioritate pentru gaze — perioada de tranziție de includere a proiectelor de interes comun actuale în domeniul gazelor naturale este valabilă la intrarea în vigoare a regulamentului revizuit. Mai mult, raportul de monitorizare a PIC din 2020 al ACER arată că 17 proiecte de interes comun în domeniul gazelor din lista actuală sunt planificate să fie puse în funcțiune după 2023. Aceste proiecte au fost deja evaluate ca fiind de interes comun datorită contribuției lor pozitive la îmbunătățirea integrării pieței, a concurenței și a securității aprovizionării în UE.

Majoritatea acestor proiecte sunt situate în state membre din Europa de Est și de Sud-Est, inclusiv proiectul BRUA din care face parte și România. Eliminarea acestor proiecte de pe lista PIC ar diminua capacitatea statelor membre cu piețe de gaze mai puțin mature de a urmări o mai bună integrare a pieței, concurență și securitatea aprovizionării”, a punctat europarlamentarul Gheorghe FALCĂ.

În plus, eurodeputatul FALCĂ subliniază: „Ne dorim un prag mai scăzut pentru eligibilitatea proiectelor electrolizoarelor și noi dispoziții privind conectarea rețelelor UE și ale țărilor terțe. Îmbunătățirea rolului ANR-urilor în evaluarea proiectelor privind hidrogenul și a rețelelor inteligente de gaze — în conformitate cu ACER, cadrul TEN-E nu ar trebui să aducă atingere legislației europene și naționale privind tratarea hidrogenului. Trebuie spus că există o lipsă de neutralitate și un conflict de interese în cazul în care planificarea hidrogenului și evaluarea cost-beneficiu (ACB) sunt lăsate la latitudinea Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG)”.

În cele din urmă, europarlamentarul PPE/PNL a punctat: „Am solicitat ca proiectele să includă, de asemenea, conexiuni de la instalațiile de producere a gazelor regenerabile și cu emisii reduse de carbon în rețeaua de transport, echipamente pentru a permite fluxuri inversate de la distribuție la nivelul de transport, instalații de alimentare la gaz și actualizările necesare aferente rețelei existente facilitând transportul amestecurilor de hidrogen și gaze cu emisii reduse de carbon, inclusiv metan”.

]]> http://www.aradreporter.ro/gheorghe-falca-grupul-ppe-solicita-o-clauza-de-anterioritate-pentru-proiectele-privind-retelele-de-gaz/feed/ 0 http://www.aradreporter.ro/gheorghe-falca-o-initiativa-fara-precedent-toti-cetatii-ue-sunt-invitati-sa-participe-activ-pentru-viitorul-lor-si-al-nostru-al-tuturor/ http://www.aradreporter.ro/gheorghe-falca-o-initiativa-fara-precedent-toti-cetatii-ue-sunt-invitati-sa-participe-activ-pentru-viitorul-lor-si-al-nostru-al-tuturor/#comments Mon, 19 Apr 2021 08:06:43 +0000 admin http://www.aradreporter.ro/?p=51102

Un exercițiu de democrație inedit, o inițiativă fără precedent la nivelul Uniunii Europene: platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei. „Salut această inițiativă inter-instituțională fără precedent în Uniunea Europeană”, a punctat europarlamentarul Gheorghe FALCĂ.

Eurodeputatul PNL/PPE a explicat: „Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, au decis să lanseze platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său. Platforma este disponibilă în 24 de limbi și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online. Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale”.

Gheorghe FALCĂ a explicat, de asemenea, temele cheie în jurul cărora este organizată platforma: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. „Aceste teme sunt completate de o secțiune deschisă pentru subiecte transversale și alte idei, cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfășoară cu adevărat de la bază spre vârf”, a concluzionat FALCĂ.

Pachetul REACT-EU, propus de Comisia Europeană pentru regiunile cele mai afectate de criză a trecut de votul Parlamentarului European. REACT-EU este un exemplu de manual al politicii de coeziune care face parte din redresarea după pandemie. Întreprinderile și sectorul sănătății au fost puternic afectate în ultimele luni și această finanțare va fi o gură de aer proaspăt.

„Pachetul REACT-EU vine să completeze două inițiative anterioare de investiții în răspunsul la Covid-19 livrate prin politica de coeziune. Parlamentul European a adoptat astăzi poziția sa în primă lectură cu privire la regulamentul propus, confirmând acordul politic de compromis la care s-a ajuns cu Consiliul în luna noiembrie. Spuneam în urmă cu aproximativ o lună de zile, atunci când s-a confirmat acordul politic, că REACT-EU va veni ca o gură de oxigen pentru toate țările europene. Trebuie precizat că regiunile și orașele din Europa vor primi resurse suplimentare la o rată de cofinanțare a UE de 100% pentru mai multe măsuri de redresare pe o perioadă chiar mai lungă de timp”, a explicat europarlamentarul PNL.

Propunerea REACT-EU urmărește modificarea Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile de coeziune 2014-2020. Prin amendamentele depuse în cadrul comisiei pentru muncă (EMPL), care au vizat redresarea economică și socială, în coordonare cu raportorul din comisia pentru dezvoltare regională, am reușit să obținem un buget suplimentar de 47,5 EUR, care poate fi utilizat până la sfârșitul anului 2023, dincolo de propunerea inițială a Comisiei din 2022.

Negocierile interinstituționale au început pe baza mandatului adoptat în REGI, iar în conformitate cu evoluțiile procesului de recuperare și pe baza cererilor motivate ale statelor membre, am obținut creșterea flexibilității în cadrul cheltuielilor de coeziune și am reușit să obținem introducerea eligibilității retroactive de la 1 februarie 2020. Astfel aceste fonduri vor întări rolul autorităților locale și regionale și al societății civile.

„Anul 2020 este fără îndoială anul de întrerupere al UE, dar și anul reparațiilor. REACT-EU este un exemplu în acest sens”, a concluzionat europarlamentarul Gheorghe FALCĂ, raportorul REACT-UE în cadrul comisiei de muncă din Parlamentul European.

Comisiile Bugete (BUDG) și Afaceri economice și monetare (ECON) au votat Raportul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), prin care s-au stabilit sumele pe care fiecare țară le va primi.

Europarlamentarul PPE/PNL, Gheorghe FALCĂ a subliniat că „nu s-au modificat criteriile de alocare stabilite de către Consiliul European, deși socialiștii și comuniștii au încercat acest lucru”. „Alocarea de 30,5 miliarde euro pentru România, fonduri negociate de Președintele României, Klaus Iohhanis decisă de către Consiliul European, nu este pusă sub semnul întrebării”, a transmis europarlamentarul FALCĂ.

 În continuarea FALCĂ a explicat: „În cadrul celor două comisii s-a propus menținerea duratei de patru ani de zile pentru acest mecanism, așa cum a propus inițial Comisia Europeană, deși Consiliul a optat pentru o durată de trei ani. Parlamentul a ales să menținem perioada propusă de Comisie, întrucât vedem că efectele pandemie persistă și e nevoie de predictibilitate pentru investițiile din RRF. De asemenea, foarte important pentru România este că Parlamentul propune o rată de prefinanțare de 20%, față de doar 10% cât propune Consiliul. În plus, chiar dacă grupurile de stânga au cerut o listă de excludere a tipurilor de investiții ce pot fi finanțate prin RRF – așa cum este de exemplu gazul, s-a decis eliminarea unei asemenea restricții. O astfel de listă de excludere ar fi dezavantajat foarte mult România. La capitolul investiții s-a specificat în mod clar eligibilitatea proiectelor din agricultură, infrastructură, politica de coeziune sau turism.

          Mai trebuie precizat și faptul că s-a solicitat ca Parlamentul să aibă un rol egal cu Consiliul în procesul de adoptare a planurilor naționale. Astfel, decizia Comisiei de aprobare a planurilor naționale trebuie să fie luată printr-un act delegat. De asemenea, se introduc o serie de criterii de evaluare a planurilor – unele sunt orizontale, altele sunt specifice, dar și o serie de prevederi care întăresc controlul asupra modului în care sunt folosiți banii, măsuri de luptă antifraudă, etc”.

Structura propusă a Mecanismul de Redresare și Reziliență este pe 6 piloni: climă, digital, economic, social, instituțional și tineret, iar alocarea propusă pe piloni este de minimum 7%. „La capitolul cheltuieli orizontale, se propune 40% pentru climă și 20% pentru digital (Comisia a propus 37% și respectiv 20%) – acestea sunt cheltuieli orizontale și se contorizează transversal, deci este permisă numărarea de două ori a unor investiții astfel încât să contribuie la ambele procente. Spre exemplu, dezvoltarea unui sistem de monitorizare a traficului va contribui atât la cele 40 de procente pentru climă cât și la cele 20 de procente pentru digital”, concluzionează europarlamentarul PPE/PNL, Gheorghe FALCĂ.

După votul din Comisiile Bugete (BUDG) și Afaceri economice și monetare (ECON), dacă va fi necesar, mandatul de negociere cu Consiliul va fi reconfirmat de plenul din această săptămână, scopul fiind ca Regulamentul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Agenția Europeană pentru Muncă (ELA) va fi condusă de un român. Cosmin Boiangiu a fost audiat în cadrul comisiei de muncă din Parlamentul European și va ocupa viitoarea poziție de director executiv ELA.

„În calitate de membru în comisia de muncă din Parlamentul European a fost o onoare să particip la audierea cu succes a primului director executiv al noii Agenții Europene pentru Muncă (ELA). Sunt mândru că această poziție va fi ocupată de un român valoros, Cosmin Boiangiu, un diplomat de carieră desăvârșit care, în calitate de Reprezentant Permanent adjunct al României a coordonat negocierile purtate la nivelul instituțiilor europene, în perioada Președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, pentru crearea cadrului legislativ al acestei noi Agenții”, a transmis europarlamentarul Gheorghe FALCĂ.

Audierea a fost o reuniune formală, fiind un prim dialog între Parlamentul European și directorul executiv nominalizat, ocazie cu care noul director și-a prezentat viziunea în ceea ce privește rolul acestei noi Agenții.

În continuare Gheorghe FALCĂ a explicat care sunt prioritățile și obiectivele Agenției nou-înființată:

„Printre cele mai importante sarcini pe care ELA le va îndeplini, m-aș referi în primul rând la găsirea unor soluții și evaluarea riscurilor cu privire la problemele mobilității transfrontaliere a forței de muncă, mai ales în contextul pandemiei Covid-19. Totodată, conform Regulamentului, ELA va contribui la asigurarea faptului că normele UE privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale sunt puse în aplicare într-un mod corect, simplu și eficient, facilitând accesul cetățenilor și al întreprinderilor la beneficiile pieței interne.

În ceea ce privește cooperarea cu statele membre, Agenția va facilita cooperarea, schimbul de informații și consolidarea capacităților între statele membre în vederea aplicării consecvente și eficiente a legislației privind forța de muncă a Uniunii Europene, va coordona și va organiza inspecții concertate și comune în combaterea muncii nedeclarate.

Nu în ultimul rând, ELA va juca un rol de mediator în disputele dintre statele membre cu privire la aplicarea legislației privind ocuparea forței de muncă la nivel european. Asigurarea și protejarea mobilității transfrontaliere a forței de muncă este una din prioritățile ELA, așadar drepturile sociale a milioane de cetățeni români care muncesc în prezent în alte state membre vor fi mai bine protejate”.

 Reamintim că în urmă cu câteva luni, în pregătirea Rezoluției referitoare la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, în contextul crizei COVID-19 adoptată în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Gheorghe FALCĂ a insistat ca ELA să fie operaționalizată cât mai curând. „Am subliniat încă de acum câteva luni nevoia ca ELA să includă pe agenda sa de lucru problematica lucrătorilor sezonieri și să asigure de urgență punerea în aplicare, în mod corect a legislației UE aplicabile în ceea ce privește drepturile lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, așadar această decizie după câteva luni este un succes!”, a mai punctat FALCĂ.

 În final, europarlamentarul PNL a transmis: „Sunt convins că abilitățile de negociere și experiența managerială a domnului Boiangiu îl recomandă pentru această poziție. A condus cu succes echipa Coreper I în cadrul primei Președinții din istoria României la Consiliului Uniunii Europene. Îi doresc mult succes și aș vrea să îl asigur de o viitoare colaborare eficientă și profesionistă în vederea găsirii unor soluții și evaluarea riscurilor cu privire la problemele mobilității transfrontaliere a forței de muncă, la nivel european”.