Consilierii judeţeni PSD au depus un amendament prin care solicitau ca oraşului Sebiș să-i fie tăiaţi 150.000 de lei din sumele pe care Consiliul Judeţean i-a alocat în buget! Bani destinaţi administraţiei oraşului, care are în gestiune, în plus faţă de alte administraţii, şi Spitalul Sebiş, un obiectiv important nu doar pentru locuitorii oraşului, ci pentru întreaga zonă. Această unitate medicală deservește 75 de mii de arădeni şi este susţinut financiar doar din bugetul oraşului, Consiliul Judeţean Arad fiind singurul care contribuie la alocarea unui buget pentru investiţii. „În urma procedurii de vot aceste amendamente au căzut datorită majorității PNL care conduce politic Consiliul Județean. Astfel vreau să arăt cetățenilor oraşului Sebiș “respectul” pe care ni-l acordă partidele PSD si ALDE atunci când e vorba de bani pentru investiții. În programul administrativ al Consiliului Judeţean dezvoltarea sănătăţii publice arădene este o prioritate majoră, fiindcă sănătatea copiilor, părinţilor noştri, a fiecăruia dintre noi, este ce tot avem mai de preţ. Am votat, astăzi, pentru repartizarea acestei sume către oraşul Sebiş, pentru continuarea investiţiilor, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii nu ne-a alocat nici un ban pentru spital!” , a declarat Cristian Feies, consilier judeţean.

Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, a avut o întrevedere la Ministerul Sănătăţii, subiectul fiind situaţia de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, problema Maternului în special, dar şi necesarul de investiţii pentru sistemul de sănătate arădean.

„Am primit asigurări că situaţia Spitalului Judeţean este în atenţia Ministerului. Mă bucur că Patriciu Achimaş-Cădariu, ministrul Sănătăţii, împreună cu secretarul general al Ministerului, vor veni în această săptămână la Arad, pentru a vedea la faţa locului problemele de la Matern, dar şi pentru a vizita şi alte clădiri ale Spitalulu Judeţean”, a declarat Adrian Ţolea, care în aceste zile a făcut din nou o vizită la Bucureşti, pentru a milita pentru judeţul nostru.

Senatorul Constantin Traian Igaș a adresat o întrebare Ministrului Sănătății, domnului Nicolae Bănicioiu, referitoare la pierderile generate de proasta funcționare a sistemului cardurilor de sănătate. Sesizarea a venit din partea unor medici de familie care i s-au adresat senatorului arădean cu această problemă, în cadrul unei audiențe.

“Deși suntem la doar două săptămâni de la introducerea obligatorie a cardului național de sănătate, problemele persită, iar medicii de familie spun că sistemul informatic al Casei Naționale de Sănătate produce zilnic blocaje, dând peste cap toată activitatea lor și generând cozi interminabile pe holurile cabinetelor medicale. Fluidizarea nu apare, în schimb nervii tuturor sunt puși la încercare. Iar Ministrul Sănătății, deși atenționat printr-o scrisoare deschisă încă din mai, rămâne dator cu o soluție” este de părere senatorul Constantin Traian Igaș.

Pierderile generate de acest sistem informatic găunos sunt și de ordin financiar, nu afectează doar timpul alocat pacientului. Unele servicii rămân nedecontate la Casa de Asigurări de Sănătate din cauza blocării cardului în cititor, iar medicii rămân cu pierderi în gestiune, pierderi care nu se mai pot recupera.

“Deși medicii de familie au reclamat conducerii CNAS derapajele privind folosirea cardului de sănătate, tot ei sunt cei care suferă de pe urma unei erori a sistemului. Pe de o parte, pierd la serviciile pe care le prestează pacienților, pe de altă parte, riscă să piardă contractul cu Casa, dacă la un control sunt găsiți vinovați că nu folosesc cardul de sănătate. Iar toate efectele acestui haos se sparg în capul pacientului, cel care contribuie sau plătește pentru servicii pe care nu le primește sau le primește parțial”, declară senatorul Constantin Traian Igaș.

Senatorul arădean i-a solicitat Ministrului Sănătății să își asume acest blocaj, să îi găsească o soluție și să precizeze dacă banii pierduți de medicii de familie, pentru serviciile prestate și neînregistrate, vor putea fi recuperați.

Ministerul Sănătății a publicat recent o informare privind repartizarea unor ambulanțe către serviciile teritoriale de profil. Biroul de presă al Consiliului Județean Arad a fost  abilitat să transmită o declarație pe acest subiect a președintelui Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu:

”Guvernul Victor Ponta a dat, sâmbătă, încă o dovadă că se află la conducerea țării exclusiv pentru a satisface propria clientelă politică. Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a repartizat, din inima Ardealului, adică de la Cluj, 30 de ambulanțe de tip B 4×4 către serviciile de ambulanță din țară. Supriză, însă: nici una dintre ambulanțe nu a mers către județele din Ardeal. Toate, absolut toate au fost alocate județelor din Moldova și Muntenia, controlate în mare parte de PSD. Este vorba despre serviciile de ambulanţă teritoriale din Ilfov, Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Botoşani, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Neamţ, Tulcea, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea.

După cum am anunțat deja, Guvernul Ponta a schimbat regulile de alocare a fondurilor bugetare către administrațiile locale, în așa fel încât să-și satisfacă propria clientelă politică. Aceeași regulă privește accesarea fondurilor europene pentru construcția spitalelor regionale, Vestul țării fiind, practic, în imposibilitatea de a accesa aceste fonduri din cauza strategiei limitative a Guvernului Ponta. Considerăm că, prin nealocarea de ambulanțe către nici unul din județele ardelene, PSD face dovada aplicării unei politici discriminatorii, care poate afecta asigurarea, pe termen scurt și mediu, a serviciilor de sănătate pentru românii din Ardeal și, evident, și din Arad.

Această învrăjbire pe criterii regionale este periculoasă, singura soluție fiind, în acest moment, demisia Guvernului Ponta și revenirea la o politică bugetară echilibrată, de care să poată beneficia toți românii”a declarat Nicolae Ioțcu.

Prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea, este de părere că bugetul Ministerului Sănătății pe 2015 este unul cârpit, fără viziune, neprofesionalist și care reflectă prețul pe care îl vor plăti pacienții și medicii pentru minciunile lansate de Victor Ponta în campania electorală.

„Guvernului Ponta nu-i pasă de soarta a zeci de mii de bolnavi, care se agață an de an de speranța că vor avea acces la medicamente noi, care să îi vindece sau care ar putea să le îmbunătățească starea de sănătate și să le prelungească viața. Bugetul Sănătății pe 2015 arată că nu există o intenție serioasă a Guvernului ponta de a actualiza lista de medicamente compensate și gratuite pentru că nu există fonduri prevăzute în buget pentru a susține o actualizare a acestei liste. Exemplul clar este dat de faptul că banii alocați pentru medicamente pentru boli cronice utilizate în programele naționale cu scop curativ au rămas în mod real aceeași ca în 2014. Pacienții români care suferă de boli grave, precum cele cardiovasculare, cancerul, HIV/SIDA sau hepatita C, nu vor avea nici în 2015 șansa să beneficieze de tratamente de ultimă generație. Dacă în 2014 partea alocată sănătății din bugetul consolidat era de 8%, pentru 2015 Guvernul Ponta a alocat doar 6,3%. În esență, Victor Ponta a tăiat fondurile de la Casa Națională de Sănătate, practic banii investiți direct în sănătatea românilor, care au scăzut la jumătate, de la 2,8% în 2014, la 1,2% în 2015, din bugetul consolidat. Asta înseamnă mai puțini bani pentru pacienți, mai puțini bani pentru programele naționale de sănătate și mai puțini bani pentru spitale”, a declarat Adrian Țolea, întrebându-se unde sunt acum toate promisiunile lui Victor Ponta.

Țolea spune că Victor Ponta a dovedit încă odată că a mințit atunci când a promis garantarea pachetului de servicii medicale de bază sau garantarea succesului pacienților la servicii medicale.

„Mă întreb pe ce se bazează toate promisiunile făcute de către Victor Ponta, în condițiile în care a tăiat banii de la sănătate? Victor Ponta a promis, prin OUG 70/2014, o creștere salarială în sănătate, care mărește automat cheltuielile salariale cu 291 de milioane de lei. De asemenea, creșterea salarială este determinată și de mărirea salariului minim pe economie care va crește automat cheltuiala cu aproximativ 421 de milioane de lei. Totuși, Victor Ponta nu a luat în calcul un lucru extrem de important – fondurile pentru spitale. Din ce bani se vor mai asigura medicamente și materiale sanitare pentru pacienți? Iresponsabilitatea cu care a fost croit bugetul sănătății pe 2015 ne arată în mod clar că ministrul Bănicioiu este întpcmai după chipul și asemănarea bunului său prieten, Victor Viorel Ponta – crede că se poate juca la nesfârșit cu sănătatea românilor și încropește un buget fără viziune și fără niciun fel de strategie”, a mai declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, care crede că nici în 2015 lucrurile nu se vor schimba în sănătate, iar spitalele nu vor avea suficienți de mulți bani și se vor mări iarăși numărul internărilor nejustificate pentru a-și putea susține cheltuielile, pacienții vor fi nevoiți să vină cu medicamente și materiale sanitare de acasă, cei înscriși în programele de sănătate vor sta din nou cu mâna întinsă la Stat pentru a-și primi dreptul la viață, iar medicii își vor căuta respectul cuvenit în străinătate.

Totodată, Adrian Țolea a prezentat și căteva propuneri ale PNL, constând într-o serie de amendamente, în principal menite pentru a preveni blocarea sistemului sanitar și a asigura dreptul pacienților la tratamente care îi pot ține în viață.

„PNL a solicitat majorarea bugetului CNAS cu suma de 1,75 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor salariale produse de efectele OUG 70/2014 și creșterea salariului minim pe economie, pentru creșterea alocării pentru programele naționale de sănătate, precum și pentru alte tipuri de asistență medicală. PNL a propus această măsură pentru a evita blocarea activității spitalelor în 2015. Ținând cont de nevoile pacienților de a beneficia de noile medicamente compensate, am propus creșterea cu aproximativ 255 de milioane de lei pentru a reactualiza lista de medicamente în Programele Naționale de Sănătate, cu introducerea noilor molecule. Am propus majorarea cu 10% a bugetului FNUASS (Fondul Național Unic pentru Asigurări Sociale de Sănătate) pentru programele naționale de entoprotezare și cardiologie intervențională pentru a asigura materiale în spital, astfel încât să evităm sincopele în tratamentul pacienților. Am propus majorarea cu 36 de milioane de lei a fondurilor pentru serviciile de îngrijiri la domiciulu din bugetul FNUASS, ceea ce, pe de o parte ar oferi un confort sporit pacienților și ar ajuta la recuperarea mai rapidă a acestora și, pe de altă parte ar reduce internările pe termen lung nejustificate și ar degreva spitalele de costurile aferente. De asemenea, tot pentru însănătoșirea mai rapidă a pacientului și integrarea acestuia în societate și la locul de muncă, am propus majorarea bugetului FNUASS pentru creșterea ponderii serviciilor de recuperare, 30 milioane de lei. PNL a propus de, asemenea, asigurarea MS a sumelor necesare unei cofinanțări minimale pentru începerea construcției celor 3 spitale regionale de urgență din fonduri europene, în valoare de 100 milioane de lei pentru anul 2015”, a mai declarat prim-vicepreședintele PNL Arad, Adrian Țolea.

Corina Crişan, prim-vicepreşedinte al Alianţei Creştin Liberale Arad, acuză Guvernul PSD că neglijează, din nou, judeţul Arad, în contextul în care Ministerul Sănătăţii a distribuit 37 de ambulanţe noi în 15 judeţe, dar niciuna pentru judeţul nostru.

„Ministrul Sănătăţii a predat, zilele trecute, 37 de ambulanţe pentru 15 servicii de ambulanţă din ţară. Din păcate, arădenilor nu le-a fost repartizată nici o astfel maşină de intervenţie medicală. Este dificil să găsim o explicaţie obiectivă a faptului că judeţul Arad nu se află printre cele 15 judeţe care au primit ambulanţe, în condiţiile în care media victimelor decedate în accidente rutiere în judeţul nostru – 11,7 victime/100.000 de locuitori – este peste media pe ţară – 9,6 victime/100.000 de locuitori. Vreau să cred că a fost doar o deficienţă de comunicare. Fie ministrul nu a primit informaţiile corecte atunci când a dispus repartiţia ambulanţelor, fie parlamentarii arădeni ai PSD au omis să reprezinte interesele cetăţenilor care i-au trimis în Parlament. Totodată, refuz să cred că Aradul a fost exclus, de pe lista judeţelor beneficiare de noi ambulanţe, pe criterii politice sau că s-a considerat, fără temei, că dotările cu elicoptere sau ambulanţe SMURD din guvernarea PDL sunt suficiente pentru a asigura asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească pe raza judeţului Arad”, a declarat Corina Crişan, care speră că la distribuirea următoarelor 143 de ambulanţe, anunţată de ministrul Sănătăţii până la finalul acestui an, Aradul va primi măcar 5 ambulanţe noi.

În acelaşi timp, prim-vicepreşedintele ACL Arad este de părere că dotarea cu ambulanţe noi era mai mult decât necesar pentru judeţul Arad, în condiţiile în care, spre exemplu, pacienţii arădeni bolnavi de cancer sunt nevoiţi să meargă la şedinţele de chimioterapie cu taxiul.

„Cred că era mai mult decât necesar ca şi judeţul Arad să primească câteva ambulanţe noi. Vă dau exemplu bolnavii de cancer. Nu este firesc ca aceştia să fie nevoiţi să meargă cu taxiul la şedinţele de chimioterapie, datorită faptului că ambulanţele din Arad nu sunt suficiente. Era un moment bun pentru a ajuta aceşti pacienţi”, a mai declarat Corina Crişan.

Totodată, Corina Crişan le transmite parlamentarilor PSD Arad că, dacă ei nu sunt capabili să reprezinte interesele arădenilor, parlamentarii ACL ar putea face o solicitare Ministerului Sănătăţii chiar dacă majoritatea solicitărilor venite din partea Opoziţiei sunt din start sortite eşecului, indiferent de fundamentarea de specialitate sau de argumentele publice expuse.

„Dacă domnii din PSD nu sunt capabili să se lupte pentru interesele arădenilor să o spună public, voi solicita colegilor mei, parlamentari ai ACL, să facă o solicitare Ministerului Sănătăţii, însoţită de o fundamentare solidă. Am speranţa că la următoarea distribuire a ambulanţelor, Aradul nu va mai fi neglijat”, a mai declarat Corina Crişan.

Ministrul Sănătăţii a dispus inspecţiei sanitare de stat realizarea unui control în toate spitalele publice din România în perioada 01 martie – 31 mai, urmând ca rezultatele să fie prezentate la sfârşitul lunii iunie, anunţă Ministerul într-un comunicat.

După ce s-au relatat o serie de exemple în mass-media referitoare la condiţiile igienico-sanitare precare din unele unităţi sanitare, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a elaborat o scrisoare pentru preşedinţii de Consilii Judeţene, solicitându-le ca împreună, autorităţi centrale şi locale, să vină în sprijinul unităţilorsanitare care se confruntă cu dificultăţi de organizare şi asigurare a unor condiţii optime de curăţenie, se arată în comunicat.

“Indiferent de situaţia din sistemul sanitar românesc, în prezent, nesatisfăcător atât pentru pacienţi, cadre medicale, cât şi pentru autorităţi, un standardelementar de curăţenie şi igienă trebuie asigurat de către toţi managerii unităţilorsanitare, fapt care ar demonstra respect atât faţă de profesioniştii din sistem cât şi faţă de pacienţi,” consideră Nicolaescu, potrivit comunicatului.

Aceste controale au ca scop impulsionarea managerilor de spitale pentru aplicarea corectă a prevederilor legilor sanitare şi efectuarea unor activităţi pentru care este nevoie în primul rând de respect pentru pacienţi, mai afirmă ministerul.

Propunerea legislativă privind eliberarea gratuită a medicamentelor care costă sub 10 lei pentru persoanele cu venituri sub salariul minim pe economie a fost avizată nefavorabil de către Guvern, conform unui comunicat transmis de Executiv.

Propunerea legislativă a fost înaintată de senatorul PDL Alin Tişe.

Proiectul prevede ca persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care realizează venituri sub salariul minim pe economie, să beneficieze, pe bază de prescripţie medicală eliberată de medicii de familie şi de către medicii specialişti, de o compensare în procent de 100% pentru medicamentele al căror preţ de referinţă nu depăşeşte 10 lei/ambalaj.

Din categoria beneficiarilor se propune să facă parte şi copiii în vârstă de până la 18 ani, tinerii cu vârste între 18-26 ani dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, precum şi ucenicii, studenţii care nu realizează venituri din muncă mai mari decât salariul minim pe economie şi persoanele aflate în şomaj.

Iniţiatorul apreciază că aproximativ 10 milioane de români ar beneficia de această facilitate.

Propunerea este motivată, în nota de fundamentare, prin puterea de cumpărare tot mai scăzută pentru persoanele cu venituri mici, ceea ce le restricţionează sau îngreunează accesul la tratamente care să le vindece sau amelioreze starea de sănătate, existând posibilitatea ca mai mulţi producători să coboare preţul la medicamente sub 10 lei pentru a beneficia de această prevedere legală de compensare de către stat şi să îşi optimizeze cifra de afaceri.

Ca surse pentru compensare sunt indicate fonduri bugetare, tichetul moderator de sănătate, taxa de claw-back aplicată producătorilor de medicamente şi economiile realizate prin conceperea de cître Ministerul Sănătăţii a unei liste negative de servicii medicale.

sursa MEDIAFAX

Pacienţii vor plăti începând cu luna aprilie a acestui an o sumă modică (coplata), cuprinsă între 5 şi 10 lei, pentru serviciile de spitalizare, cu excepţia celor de urgenţă, introducerea taxei fiind aprobată prin hotărâre de guvern, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat pentru MEDIAFAX că s-a aprobat HG privind coplata, pacienţii vor da între 5 şi 10 lei o singură dată la externare, indiferent de perioada spitalizării, iar medicii de familie vor primi 50% pentru pacienţii înscrişi pe liste şi 50% pentru servicii

Nicolăescu a precizat că în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014 aprobat de Guvern sunt trecute şi categoriile de pacienţi exceptaţi de la coplată.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că forma finală a Contractului cadru păstrează plata medicului de familie la 50% per serviciu şi 50% per capita, şi nu 70% per capita şi 30% per serviciu, cum a fost prevăzut în prima formă a proiectului.

Taxa va fi plătită o singură dată, la momentul externării din spital.

Coplata a fost introdusă în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, document aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, va participa, joi, la Conferinţa MEDIAFAX Talks about Health Reform, cu tema “Reforma în sănătate 2013-2014″, parte din seria MEDIAFAX Health Conferences, care va avea loc începând cu ora 11.00, la hotelul Novotel, sala Paris. Una dintre temele conferinţei vizează şi noutăţile aduse de contractul-cadru privind asistenţa medicală în 2013-2014.

Conform proiectului prezentat public în luna ianuarie de Ministerul Sănătăţii, pacienţii vor plăti la externarea din spital între 5 şi 10 lei pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă, medicii de familie vor primi 70% pentru pacienţii înscrişi pe liste şi 30% pentru servicii, iar ambulatoriu de specialitate va primi cu 50% mai mult.

La acel moment, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a precizat că nu este vorba să se plătească 5 sau 10 lei pe zi, ci va fi o singura plată, cuprinsă între minimum 5 lei şi maximum 10 lei, care se va achita în ziua în care pacientul se externează.

Coplata va fi încasată pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă, în secţiile sau compartimentele cu paturi din unităţile sanitare aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

Serviciile medicale spitaliceşti, acordate în regim de spitalizare continuă, pentru care se încasează coplata sunt cele prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază şi în pachetul de servicii ce se acordă persoanelor care se asigură facultativ. Excepţie fac serviciile medicale spitaliceşti acordate în secţiile sau compartimentele de îngrijiri paliative, internările obligatorii pentru bolnavii psihic şi cele dispuse prin ordonanţa procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, precum şi serviciile acordate pacienţilor care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată (ani) şi pentru serviciile acordate pacientilor pentru care criteriul de internare este urgenţa.

Categoriile de asiguraţi scutite de coplată fac dovada acestei calităţi cu documente eliberate de autorităţile competente că se încadrează în respectiva categorie, precum şi cu documente şi, după caz, declaraţie pe proprie răspundere că îndeplinesc şi condiţiile privind realizarea sau nu a unor venituri.