PNL a stabilit componența unor foruri importante ale partidului, prin votul exprimat de Biroul Permanent Național. Iustin Cionca a fost ales în Comisia de Statut și Regulament, din partea Regiunii Vest.

În același timp, Mihai Pașca a fost ales printre membrii Curții de Arbitraj a PNL.

Cooptarea celor doi lideri arădeni în forurile de conducere ale PNL la nivel național reflectă pe de o parte forța organizației județene iar pe de altă parte pregătirea profesională și experiența acumulateIustin Cionca și Mihai Pașca.

În perioada următoare, cele două foruri alese vor avea un rol important în reorganizarea partidului și pregătirea pentru o perioada importantă. PNL se afirmă ca partid al reformelor și pune accent deosebit pe valorile creștin-liberale și selecția atentă a oamenilor propuși pentru funcții de conducere și demnități publice.

Ieri Comisia Europeană a publicat Raportul anual privind Statul de Drept.

Potrivit celor comunicate de Ministerul Justiției România are parte de cel mai bun raport de la înființarea acestui mecanism, în ceea ce privește capitolul Justiție, fiind apreciate stabilitatea reformei judiciare și implementarea Legilor Justiției intrate în vigoare acum aproximativ un an și jumătate.

Printre aspectele remarcate pozitiv de raport se regăsește și reformarea sistemului ajutorului public judiciar un proiect coordonat de secretarul de stat arădean Mihai Pașca. Modificările apreciate se referă în special la introducerea posibilității de a acorda asistență judiciară organizațiilor neguvernamentale care acționează pentru un interes general, atunci când costurile procesului ar putea să le afecteze semnificativ activitatea respectiv să le îngrădească accesul la justiție. Prin același proiect este scăzut cuantumul unor taxe de timbru – cum este cea pentru partajul judiciar – a căror valoare ridicată reprezenta până mai recent o adevărată îngrădire a accesului la justiție. Se introduce de asemenea obligația instanțelor de a informa justițiabilii cu privire la posibilitatea și condițiile de solicitare a asistenței judiciare.

„Este un moment de satisfacție care confirmă munca și eforturile concertate atât ale colegilor din Ministerul Justiției cât și ale celor din cadrul Inaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și sistemului de justiție în ansamblu. După momentul închiderii Mecanismului de Cooperare și Verificare acest raport întărește concluzia că ne aflăm pe un drum corect în ce privește aplicarea reformelor din ultimii ani”

Iată câteva dintre progresele și aspectele pozitive constatate în raport:

∙         suplimentarea resurselor alocate Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a își îndeplini noile atribuții privind gestionarea bugetelor instanțelor, contribuindu-se astfel la independența sistemului judiciar

∙         ocuparea funcțiilor de conducere în Parchetul General, DNA și DIICOT

∙         creșterea resursei umane din instanțe și parchete fiind apreciată organizarea de concursuri pentru recrutarea de magistrați, de concursuri de promovare și organizarea de transferuri, precum și prin modificări ale legii pentru a crește numărul maxim de posturi de procurori. Astăzi, urmare a acestor măsuri criza de resursă umană din sistem a fost semnificativ ameliorată. O notă pozitivă pentru numărul de procurori DNA ajuns și menținut la nivelul asumat prin PNRR ( grad de ocupare de minim 85%); DNA a funcționat în februarie 2024 cu 156 de posturi ocupate.

∙         ultimele modificări ale cadrului legislativ în materia cercetării penale a infracțiunilor săvârșite de magistrați care soluționează problema ratei scăzute de ocupare a posturilor de procurori anume desemnați pentru a investiga astfel de cauze. Noua reglementare permite procurorului general să propună, din oficiu plenului CSM, procurori care să ocupe aceste posturi și stabilește un număr minim de trei posturi pentru fiecare structură teritorială, ceea ce va permite adaptarea numărului de procurori în funcție de volumul de muncă.

∙         îmbunătățirea nivelului de transparență al Inspecției Judiciare, în special prin publicarea de rapoarte privind verificările și controalele pe care le efectuează și prin publicarea de informații privind acțiunile disciplinare. Se observă și că un număr de sancțiuni disciplinare pronunțate de CSM au fost anulate de ICCJ, ceea ce demonstrează eficiența controlului jurisdicțional efectuat de ICCJ în materie disciplinară;

∙         eforturile semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar între care sprijinirea tranziției către un sistem electronic centralizat de gestionare a cazurilor, finanțat prin PNRR. Aplicația „Dosar electronic pentru judecători” a devenit operațională în 2023 pentru toate instanțele naționale. Se menționează și configurarea viitoarei versiuni a aplicației ECRIS V, care ar trebui să fie pe deplin operațională până la sfârșitul anului 2025.

Mihai PAȘCA

Secretar de Stat

Combaterea fenomenului violenței repetate avea nevoie de un cadru legal mai bun pentru protejarea victimelor. Secretarul de stat PNL în Ministerul Justiției, arădeanul Mihai Pașca a inițiat un proiect de lege adoptat anul trecut de guvern și votat miercuri de Parlament în unanimitate, pentru a proteja victimele violenței. Legea urmărește stabilirea clară și extinderea responsabilităților autorităților în protejarea victimelor și intervențiile în situații de urgență.

„Legea promovată urmărește protejarea victimelor în fața violențelor produse în orice mediu, inclusiv spațiul public, la școală sau online și se referă la toate tipurile de agresiune, de la violență fizică la hărțuire online, prin apeluri telefonice repetate sau urmărire. Scopul este depășirea cadrului familiei și protejarea tuturor victimelor indiferent de cadrul în care se produce agresiunea. Autoritățile vor putea folosi si monitorizarea electronică a agresorului, legiferată în 2021, care din 2025 va funcționa în întreaga țară”, a declarat Mihai Pașca.

Legea prevede emiterea ordinului de protecție provizoriu, de urgență, în cazul în care victima solicită ajutor din partea autorităților iar cererea va conține probele şi mijloacele materiale de probă din care să rezulte săvârşirea actului de violenţă. Polițistul este cel care evaluează dacă este nevoie să emită ordinul de protecție provizoriu, valabil pentru 5 zile, trimis spre confirmare procurorului în termen de 24 de ore de la data emiterii.

Ordinul de protecție poate fi solicitat de victimă, tutore, reprezentant legal sau procuror. Acordarea acestuia este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima, cu soluționare în maxim 72 de ore de la depunerea cererii.

„Printre măsurile luate pentru aplicarea ordinului de protecție amintesc evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, reintegrarea victimei în locuința comună, obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic” a declarat secretarul de stat PNL.

Instanța poate obliga agresorul să urmeze consiliere psihologică. Pentru a preveni încălcarea ordinului de protecție, legea prevede prezentarea periodică la secția de poliție, verificarea periodică sau spontană a locului unde se află agresorul, obligarea acestuia de a da informații poliției cu privire la noua locuință.

„Le mulțumesc miniștrilor inițiatori, colegilor care au muncit în faza de elaborare și parlamentarilor, tuturor celor care au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ pentru protejarea victimelor agresiunilor de orice fel. Acest nou cadru legal a fost creat cu gândul la victimele violenței și la obligația noastră de a le proteja indiferent de contextul în care agresiunea are loc. Este un instrument care corect folosit de practicieni și autorități va crește gradul de siguranță publică și poate chiar va salva vieți”, a spus secretarul de stat PNL Mihai Pașca.

Ministerul Justiției pune astăzi în dezbatere publică Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații şi fundații, la care a lucrat secretarul de stat arădean Mihai Pașca.

„Este rezultatul unei ample consultări pe care am demarat-o anul trecut cu societatea civilă dar si cu autoritățile publice cu atribuții în ce privește sectorul ONG – un proces la care au participat activ aproape 100 de organizații neguvernamentale din toate domeniile de activitate și vreau să le mulțumesc pe această cale pentru implicare. Am avut în vedere imperativul asigurării unei protecții adecvate a dreptului de asociere și constatările și recomandările formulate de societatea civilă în numeroasele întâlniri pe care le-am avut cu reprezentanții acesteia în ultimele luni”, a spus Mihai Pașca.

Prin normele supuse dezbaterii publice, Ministerul Justiţiei urmăreşte punerea în valoare a activităţii desfăşurate de asociaţii şi fundaţii, din perspectiva rolului pe care acestea  îl îndeplinesc într-un stat democratic. Societatea civilă reprezintă o voce ce trebuie ascultată de către autorităţi, dar şi un partener valoros al acestora, empatic faţă de cetăţean.

Pornind de la simplificarea procedurii de înființare a asociațiilor şi fundațiilor (inclusiv prin introducerea formularului de cerere – instrument menit să asigure ghidarea solicitantului şi evitarea apariţiei unor complicaţii inutile, astfel încât acesta, chiar dacă nu este jurist, să poată parcurge cu uşurinţă procedura necontencioasă de înfiinţare), dar păstrând totodată standardele de garanții pentru asigurarea unei independențe reale a asociaţiilor şi fundaţiilor, au fost aduse o serie de modificări şi completări în scopul remedierii problemelor cu care se confruntă în prezent societatea civilă. Sunt vizate neclaritatea unor prevederi, procedura schimbării componenței organelor de conducere, administrare şi control, obligativitatea numirii unui cenzor sau a unei comisii de cenzori, procedura lichidării ori statutul de utilitate publică.

Prin proiect se urmăreşte înfiinţarea unui singur registru al asociaţiilor şi fundaţiilor, modern, care să conţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate. Aceasta în contextul în care la acest moment la nivelul Ministerului Justiţiei sunt în plină desfăşurare proceduri ce vizează modernizarea Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop lucrativ.

„Ministerul Justiţiei asteaptă cu deosebit interes propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la noile soluţii legislative și îi invităm pe toţi cei interesaţi să participe activ în definitivarea acestora”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca.

Arădeanul Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției, a vorbit despre procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),  pe care îl coordonează.

„De aproximativ un an coordonez acțiunile legate de acest proces în zona de competență a Ministerului Justiției. Și o fac având convingerea că urmărind acest obiectiv avem în față o oportunitate de accelerare a transformărilor de care avem nevoie, un catalizator pentru reforma internă. Statutul de membru OCDE este un indicator puternic de încredere pentru investitorii interni și internaționali privitor la sănătatea economiei interne, cu consecințe pozitive atât la nivelul fluxurilor de investiții directe, cât și raportat la încrederea piețelor internaționale în stabilitatea economică a unei țări”, a declarat Mihai Pașca.

România a primit din partea OCDE invitația de a face parte din Grupul de Lucru Anti-Mită (Working Group on Bribery) și de a adera la Convenția Anti-Mită a Organizației (”Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale”) – obiective esențiale în cadrul procesului de aderare la organizație. Secretarul de stat Mihai Pașca apreciază că este un nou pas care confirmă angajamentul României în direcția elaborării și implementării de politici eficiente în materia luptei anticorupție și recunoaște implicit demersurile întreprinse pentru consolidarea sistemului judiciar din țara noastră.

„Prin participarea noastră activă în Grupul de lucru anti-mită România va putea să ia parte la dezvoltarea și implementarea unor politici și practici internaționale eficiente în combaterea corupției. Convenția Anti-Mită a OCDE este unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție”, explică secretarul de stat PNL.

După cum a arătat și premierul Nicolae Ciucă „aderarea României la Convenția Anti-mită va crește reputația companiilor românești, contribuind la includerea acestor companii în lanțurile de aprovizionare la nivel global, facilitând câștigarea de contracte de achiziții publice în străinătate. Consolidarea încrederii de care se bucură România la nivel internațional se va concretiza, astfel, și prin atragerea de noi investitori străini responsabili, întrucât aderarea la Convenție transmite un semnal foarte puternic la nivel internațional în legătură cu respectarea de către România a standardelor și bunelor practici în materie de anti-corupție.”

„Ministerul Justiției va contribui la finalizarea cât mai curând posibil a procesului de aderare la Convenție, pentru începerea monitorizării de către Grupul de Lucru a modului în care România implementează prevederile acesteia, jalon important în procesul de aderare la OCDE. Felicitări colegilor din Ministerul Justiției pentru acest succes de echipă și mulțumiri ministrului Justiției pentru încredere”, a spus Mihai Pașca. 

Secretarul de stat în Ministerul Justiției Mihai Pașca a aprobat în calitate de ordonator de credite avizul pentru lucrările de reparații capitale și instalarea unui sistem de iluminat arhitectural pentru fațada Tribunalului Arad. Proiectul a fost discutat și pregătit încă de anul trecut, dar dă undă verde pentru toate etapele care conduc la finalizarea investiției.

„Ministerul Justiției alocă peste 3 milioane de lei pentru această investiție. Durata estimată de execuție va fi de 3 luni, iar lucrarea își propune să redea strălucirea acestei clădiri emblematice pentru Arad și să o pună în valoare așa cum se cuvine, în rând cu celelalte simboluri arhitecturale arădene reabilitate precum Palatul Cultural sau Teatrul”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca. Pentru selectarea executantului se va folosi procedura simplificată și obiectivul este ca până la sfârșitul anului să fie finalizată investiția. Renovarea fațadei și iluminatul arhitectural sunt etapa a doua de modernizare a clădirii Tribunalului, după ce recent a fost modernizat sistemul de climatizare și ventilație care a permis demontarea aparatelor de aer condiționat inestetice printr-o investiției de peste 3 milioane de lei. Astfel, în total, Ministerul Justiției a alocat peste 6 milioane de lei pentru modernizarea Tribunalului Arad.

Conferința având tema ”Criminalitate și justiție penală – Rolul justiției restaurative în Europa”, organizată sub auspiciile Președinției Italiei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a reunit reprezentanți ai ministrelor de Justiție din peste 40 de țări și s-a încheiat ieri, 14.12.2021, la Veneția.

Secretarul de stat Mihai Pașca a asumat, în numele Guvernului României, ”Declarația de la Veneția privind rolul justiției restaurative în materie penală” la care au achiesat  toți participanții la conferință.

”Justiția restaurativă reprezintă o abordare orientată spre repararea – pe cât posibil – a prejudiciului cauzat de o infracțiune sau un conflict. Un element estențial este participarea activă a tuturor părților implicate – victime, infractori și chiar membri ai comunității care se reunesc, în mod voluntar, cu ajutorul unui facilitator, pentru a stabili dauna și consecințele sale și pentru a identifica mijlocele pentru repararea răului.  Prin declarația comună adoptată în minunata sală a întrunirilor Comisiei de la Veneția de la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista, miniștrii justiției și statele membre ale Consiliului Europei au făcut apel la acest organism pentru întocmirea unui studiu comparat privind diversele forme de justiție restaurativă în prezent reglementate de legislațiile naționale, pentru identificarea acelora dintre ele cu cele mai bune rezultate și pentru elaborarea, totodată, a Setului de Principii Esențiale ale Consiliului Europei privind Justiția Restaurativă, un mod de îndeplinire a actului de justiție de la care există multe așteptări în perioada următoare ”, a explicat Mihai Pașca.

Consiliul Europei a emis incă din 2018 o recomandare privind utilizarea justiției restaurative în materie penală CM/REC(2018)8, dar diferențele de jurisdicții de drept penal din țările Europei au dus la abordări diferite. Totuși, din punct de vedere statistic, indiferent de legislația națională, s-a constatat că aplicarea justiției restaurative scade timpul alocat unui proces penal și scade recidiva.

În special în ceea ce privește minorii, atât a celor aflați în conflict cu legea, cât și a celor care sunt victime ale unor infractiuni, justiția restaurativă poate avea o largă aplicare. Participanții la conferința de la Veneția au dezbătut posibilitățile de adaptare a justiției restaurative în cazul copiilor si adolescențiilor, luând în considerare vârsta, dezvoltarea psihologică, aspectele educaționale și familiale.

Utilizarea justiției restaurative ca o completare sau alternativă a sistemului de justiției penală presupune modificarea legislațiilor, formarea de specialiști la standarde care să garanteze imparțialitatea, tratamentul egal și just a tuturor participanților la proces pentru a preveni victimizarea secundară, intimidarea sau represaliile.

Secretarul de stat Mihai Paşca a condus echipa Ministerului Justiţiei care a răspuns misiunii Comisiei Europene de evaluare a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și a Mecanismului Statul de Drept (Rule of Law). Discuțiile s-au axat în principal pe aspecte tehnice, fiind punctate progresele înregistrate de România față de momentul ultimului raport MCV din luna iunie, respectiv ultimului raport Rule of Law din luna iulie.

A fost atins și subiectul desființării SIIJ, unde Mihai Pașca a „reafirmat angajamentul luat în acest sens și menținut și în programul de guvernare al nou formatei coaliții politice”, arătând totodată că aceasta se va realiza în condițiile respectării recomandărilor MCV și practicii Curții de Justiție a UE, „dar și și în condițiile unui dialog cu corpul magistraților”. În ceea ce privește adoptarea legilor Justiției, reprezentanții MJ au arătat că s-a încheiat dezbaterea publică asupra acestora, noul ministru al Justiţiei urmând să stabilească și să promoveze forma lor finală. S-a remarcat finalizarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021- 2025, după preluarea majorității (74%) propunerilor venite în cadrul fazei de dezbatere publică, aceasta urmând a fi supusă aprobării guvernului după instalarea noului Guvern.

 „La capitolul investiții, discuțiile s-au referit mai ales la obiectivul digitalizării aparatului de Justiție care va fi finanțat prin PNRR cu 148 milioane de euro – fiind aici prevăzută construirea unui centru național de date, dar și prin POCA cu 25 milioane de euro – fiind vorba aici de dezvoltarea variantei a V-a a aplicației ECRIS”, a declarat Mihai Paşca.

Acesta a mai vorbit şi despre Agenţia Naţionala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate pe care o coordonează de la preluarea mandatului de secretar de stat. „Referitor la funcționarea ANABI am menționat adoptarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 „Criminalitatea nu este profitabilă!”. Ținta noastră aici este de a crește cu cel puțin 50% valoarea activelor indisponibilizate în cauze penale, aflate în administrarea Agenției, iar pentru creșterea capacității de depozitare și conservare a acestora se va trece la construcția a 5 noi facilități în urma finanțării prin PNRR a acestui obiectiv, cu 13 milioane de euro”, a mai declarat secretarul de stat Mihai Paşca.

De asemenea, Mihai Paşca a mai transmis că „obiectivul principal al Ministerului Justiţiei este ridicarea cât mai rapidă a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV)”.

Sub auspiciile Președinției Ungariei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministri de justiție din 40 de țări s-au reunit la Budapesta, într-o conferință intitulată sugestiv  „Tehnologia digitală și inteligența artificială – noi provocări pentru Justiție în Europa”

„Am participat la această întâlnire importantă cu convingerea că România și Ministerul Justiției fac pași importanți în direcția corectă a digitalizării și a transformării aparatului de justiție într-unul mai prietenos și mai accesibil atât cetățeanului, cât și celor care muncesc în cadrul lui. Dosarul electronic național și viitoarea variantă a aplicației Ecris, alături de alte programe în care ministerul este parte, vor da o nouă față Justiției române și vor crea premisele introducerii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Acest proces va trebui însă făcut cu responsabilitate și cu atenție la respectarea drepturilor omului. Utilizarea etică, păstrarea unui echilibru adecvat între transparență și imparțialitate, pe de o parte, și integritate intelectuală, pe de altă parte, necesitatea ca utilizatorii și nu un sistem algoritmic să dețină controlul, responsabilitatea în cazul funcționării defectuoase a inteligenței artificiale sunt provocări la care trebuie găsit răspuns”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca.

La întâlnirea de la Budapesta au fost dezbătute teme privind provocările  ce înseamnă digitalizarea în domeniul judiciar. Este de la sine înțeles că nici un stat membru nu poate aborda pe cont propriu aceste provocări.

Din partea cetățenilor, există o cerere clară pentru introducerea acțiunilor online, accesarea de la distanță a dosarelor cauzelor, posibilitatea de a depune mărturie de la distanță. Cererea s-a accentuat în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-1. Dintr-o altă perspectivă aplicațiile de inteligență artificială, utilizarea tot mai mare a controlului sistemelor algoritmice, precum prelucrarea automată a datelor cu caracter personal sau recunoașterea facială, pot avea efecte adverse în sistemele judiciare.

Aceste preocupări au dus la un dialog și o cooperare continuă între statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) și în cadrul Comitetului ad-hoc pentru inteligență artificială (CAHAI).

În urma discuțiilor din conferința de la Budapesta s-a concluzionat că, în ciuda diferitelor tradiții constituționale și juridice, statele membre au nevoie de o abordare comună pentru depășirea provocărilor ridicate de dezvoltarea tehnologică rapidă. Deși ridică multe provocări legislatorilor, dezvoltarea instrumentelor digitale și inteligența artificială pot deschide noi oportunități cetățenilor și practicienilor: acces eficient, la timp și neîntrerupt la Justiție, servicii și informații publice mai accesibile, documentarea mai rapidă și mai eficientă a cazurilor de încălcări ale drepturilor omului, cooperare transfrontalieră între autorități.

Secretarul de stat Mihai Paşca anunţă că la Ministerul Justiţiei a fost demarată elaborarea unei iniţiative legislative prin care sfera de aplicare a ordinului de protecţie urmează să fie lărgită. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu cei ai Ministerului Afacerilor Interne şi cu cei ai Parchetului General.

„Rămas fidel acestei promisiuni, am inițiat în cadrul Ministerului Justiției procedura lărgirii ariei de aplicare a Ordinului de Protecție, astfel încât orice persoană sau victimă a violenței sub toate formele ei sau aflată într-un astfel de pericol iminent, să poată apela la protecția acestui instrument. Ordinul de Protecție nu poate fi solicitat în forma de azi a legii decât pentru situații de violență domestică, ceea ce nu este suficient. Statul are obligația de a asigura protecția tuturor cetățenilor săi în fața oricărei situații de pericol, nu doar pentru acele situații în care violența se produce în cadrul familiei sau a relațiilor asimilate acesteia. Ca avocat îmi era greu să explic oamenilor aflați în situații de hărțuire sau de pericol de ce nu pot obține din partea autorităților protecția acestui ordin, deși el există ca instrument legal. Sunt convins ca aceeași frustrare au simțit-o și polițiștii sau magistrații care au întâlnit aceste situații în practică. Este timpul să îmbunătățim lucrurile, pentru a preîntâmpina tragediile pe cât posibil și nu doar a le constata, odată produse” a transmis secretarul de stat Mihai Paşca.