Scris de prof. Ioan Tuleu

În Bătălia de la Midwai (4-6 iunie 1942),  în timpul luptei aeriene cu aparatele zero japoneze s-au întâmplat lucruri care la prima vedere par de necrezut și greu de explicat. Un astfel de exemplu este cel al ajutorului de mecanic F. D. Adkins care zbura pe bombardierul condus de pilotul Pittman. Adkins se afla în coada avionului, cu mitraliera sa dublă, având misiunea de a mitralia aparatele japoneze care atacau din spate.  Numai că mitraliera s-a desfăcut de pe afet în timp ce Pittman bombarda în picaj, dar Adkins a reușit să o prindă și să o țină fixă. Apoi, pe când reveneau la zbor orizontal, au fost atacați de un aparat Zero. Fixând mitraliera pe fuzelaj, Adkins a deschis foc și a doborât avionul inamic. Nimeni nu a putut să înțeleagă cum a reușit: Arma cântărea circa 90 de kilograme iar el era un tânăr foarte firav. Când s-au întors pe portavionul Enterprize nu a fost în stare nici măcar să miște arma.

scris de: prof. Ioan Tuleu

Pilotul Dick Best de pe o escadrila 6 de bombardiere s-a angajat total în misiunea de bombardare a portavionului japonez Kaga în bătălia de la Midway. A examinat calm puntea de zbor japoneză prin vizor, îndreptând telescopul, care mărea de trei ori, într-un punct, drept în fața punții de comandă și în centrul navei. A văzut prin lentile, la o distanță de o mie de metri, un avion. Era un aparat de vânătoare care decola. I se părea că acolo totul se desfășura normal.

În spatele său veneau alte patru aparate. Nu era deloc ușor. Toți piloții erau de acord că nimeni nu executa un bombardament în picaj mai brusc și mai drept în jos decât Dick Best. Dar toți piloții l-au urmat, întrebându-se dacă comandantul va mai putea să revină în zbor orizontal. Unul dintre piloți, crezând că nu va mai reveni, a dat drumul bombei prea devreme, dar ceilalți se țineau bine. Dacă Best era în stare, de ce nu ar fi fost și ei ? Comandantul a continuat să coboare până când a considerat că sosise momentul; atunci în ultima clipă, a tras maneta pentru lansarea bombei.

Dar nici acum nu se îndepărta. După atâția ani de pregătire nu voia să piardă ocazia de a vedea explozia primei sale bombe. A virat brusc, răsturnând pur și simplu aparatul într-o parte și pe coadă și a privit apoi spectacolul din fotoliul său de orchestră improvizat.

Bomba sa a lovit obiectivul la nivelul punții de comandă. Se părea că alte două bombe au căzut mai spre pupa. Toate trei au transformat avioanele de pe navă într-o masă de flăcări; rezervoarele lor de benzină explodau ca un șir de petarde. Era un spectacol fantastic.