Profesorul arădean, Marius Göndör se declară solidar cu profesorii și sindicaliștii care își manifestă intenția de a protesta împotriva modificărilor aduse Legii Salarizării:

“În calitate de profesor sunt alături de colegii mei care vor să protesteze în urma nemulțumirilor cauzate de această controversată lege a salarizării. Reîncadrarea personalului din învățământ, la data de 1 iulie 2017, conform Legii cadru nr.153/2017 și mă refer aici inclusiv la noile tranșe de vechime în învățământ a generat discriminări în sistem. Există sporurile și indemnizațiile care se calculează, începând cu data de 01.01.2017, prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce are ca efect diminuarea drepturilor salariale încasate.

Un guvern, indiferent de culoare sa politică nu trebuie să trateze dascălii, personalul din învățământ, cu lipsă de respect și de considerație. De prea mult timp cei ce lucrează în învățământ se simt umiliți, mințiți și aruncați într-un con de umbră, în ceea ce privește prioritățile naționale, iar în anumite perioade de timp li se promite lapte și miere pentru a se obține voturi.

Iar modificările legislative prea dese și făcute pe picior bulverseză și mai mult sistemul de învățământ românesc și așa șubred” declară Marius Göndör.

Vicepreședinte al PNL Arad și președinte al Comisiei pentru Educație din cadrul PNL Arad, Marius Göndör, acuză Inspectoratul Școlar Județean Arad de lipsă de transparență și somează instituția să facă publică strategia în baza căreia a făcut planul de școlarizare pentru următorul an școlar.

„Vreau să vă prezint un protest legat de modul în care lucrează Inspectoratul Școlar Județean Arad. În această perioadă s-a discutat planul de școlarizare, mai exact despre câte clase de mate-fizică, de filologie, de informatică ș.a.m.d. va avea fiecare liceu. Ca și în fiecare an, iar asta e cât se poate de adevărat, numărul claselor de a IX-a pentru anul următor trebuie să țină cont exact de numărul absolvenților de clasa a VIII-a. Sigur, de aici plecăm, însă în momentul în care stabilești ce clase aprobi fiecărei unități de învățământ pentru anul următor, cred că ar trebui să ai o strategie, o proiecție pentru viitor, despre ce vrei și unde vrei să ajungi cu liceele județului Arad. Și atunci, pe baza acestei strategii și pe baza unor criterii, stabilești de la ce liceu tai o clasă, cărui liceu îi mai dai o clasă și alte astfel de probleme. În acest moment sunt licee bune la care s-au tăiat clase, acestea fiind licee bune, care au promovabilitate de 100% la Bacalaureat. În schimb, înțeleg că s-au dat clase unor licee care au un procent de promovabilitate nu modest, ci foarte modest. Protestul meu se referă la lipsa de transparență a Inspectoratului Școlar. Prin ceea ce vă spun astăzi, somez Inspectoratul Școlar, fiind o instituție publică, să facă publice criteriile pe baza cărora a stabilit planul de școlarizare și strategia pentru anii următori cu privire la liceele și școlile județului Arad. Este posibil ca ceea ce vor să facă să fie bine, dar nu știe nimeni asta. Am înțeles că inclusiv presa a încercat să ia informații de la ISJ Arad și li s-a spus că vor primi informații în termen de 30 de zile, în condițiile în care strategia ar trebui să existe și să poată fi pusă la dispoziție într-o secundă. Somez, deci, Inspectoratul Școlar să facă publice strategia și criteriile pe care au făcut planul de școlarizare! Nu să-mi prezinte mie, ci tuturor arădenilor. Înțeleg că la ședința de Consiliu de Administrație în care au fost luate aceste decizii, sindicatul n-a fost invitat și mă miră acest lucru”, a declarat vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör.

Vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că de la nivelul Ministerului Educației se simulează o reformă a învățământului, făcându-se tam-tam pe planurile cadru pentru gimnaziu, fără să fie pusă într-o discuție concretă programa școlară.

„Au fost puse în dezbatere publică, cu mare tam-tam, planurile cadru pentru gimnaziu. Mai exact, vorbim despre câte ore de matematică, de română, de latină ș.a.m.d. se vor face la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a. Nu vreau să dezbat planurile cadru, ci vreau să spun că mie mi se pare cât se poate de impropriu faptul că se discută acum, cu atâta tevatură, câte ore se fac la o anumită disciplină, dar nu se știe ce se face la disciplina respectivă. Programele școlare, deși se discută de atâta timp că trebuie modificate, nu sunt puse în discuție, nu știm ce facem, dar vom ști câte ore facem la fiecare disciplină. Mi se pare doar o modalitate prin care se simulează o reformă. Poate că domnul ministru, având un mandat de un an de zile, nu vrea să intre în schimbări deosebite, dar cred că totuși nu trebuie preluat tot ce a fost înainte, fiind planuri cadru de la vechiul ministru. Eu cred că ar trebui să punem lucrurile în ordinea normală și firească a lor. Haideți să discutăm despre programele școlare, despre ce vrem să știe copiii atunci când termină gimnaziul, apoi să vedem ce le transmite programa școlară și apoi cât avem de lucru la fiecare. Eu cred că nu trebuie să se facă așa mare tevatură, pentru că discutăm trei foi de hârtie, totul fiind irelevant. Haideți să discutăm ce facem, unde vrem să ajungă copiii noștri, ce cunoștiințe și ce competențe trebuie să aibă la sfârșitul fiecărui ciclu”, a declarat Marius Göndör, vicepreședinte al PNL Arad.

Marius Göndör, vicepreședinte al PNL Arad, a explicat joi, într-o conferință de presă ce a avut loc la sediul PNL Arad, că Ministerul Educației a fost complet dezinteresat de Ziua Mondială a Educației, evitând sau uitând să demareze organizarea unor activități cu prilejul acestei zile.

„Cu toții știm că pe 5 octombrie a fost Ziua Mondială a Educației. Din păcate am constatat un dezinteres total al Ministerului Educației pentru organizarea unor activități cu prilejul acestei zile. Mai mult decât atât, mai multe inspectorate școlare din țară au reacționat și au luat decizii total diferite unele față de celelalte. Spre exemplu, Inspectoratul Școlar din București a dat zi liberă elevilor și profesorilor. Mă întreb cum, dacă inspectorul școlar, nefiind ordonator principal de credite, nu avea drept pentru o asemenea decizie? La Arad, spre exemplu, a venit foarte târziu, în școli, o circulară conform căreia li se transmitea ca luni să facă activități specifice. Un fel de spălat pe mâini. Eu cred că această Zi Mondială a Educației ar trebui să fie punctată și că acțiunile care se desfășoară în această zi ar trebui să fie coordonate de către minister, că doar de aceea se numește Ministerul Educației”, a declarat Marius Göndör, vicepreședinte al PNL Arad.

Vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör, a declarat în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc joi, la sediul PNL Arad, că toată discuția din ultima perioadă referitoare la majorările salariale din învățământ au făcut parte dintr-o piesă de teatru, însemnând practic doar un fel de „praf” aruncat în ochii cadrelor didactice.

            „În acest sfârșit de august – început de septembrie, am asistat la o mică piesă de teatru, cu Guvernul României și sindicatele din Învățământ ca actori principali. Această piesă de teatru poartă numele de «majorări salariale în învățământ» și a fost o piesă într-un singur act, următoarele acte rămânând în suspans, în cel mai bun caz urmând a fi jucate în anul electoral 2016. În contextul acestei nebunii a majorărilor salariale din sectorul bugetar, valul majorărilor salariale a ajuns și la învățământ. Eu cred că tot acest scenariu a fost unul creat deliberat, un scenariu după care sindicatele au intrat în joc, au demarat o rundă de negocieri cu solicitări de 70%, 25% și mai apoi 15% ca să primească 10%. Cu amenințări că nu vom începe anul școlar. Acest prim act al piesei de teatru s-a terminat, începe anul școlar și nu se mai discută nimic. Dacă ar fi să discutăm despre majorări salariale în învățământ, vă pot spune că ceea ce s-a discutat până acum au fost minciuni și au însemnat «praf» aruncat în ochii cadrelor didactice. Pentru a putea face majorări de salarii în învățământ este nevoie de o discuție la nivel macro, pe câțiva ani de zile, despre ce se întâmplă cu bugetul educației. Constituția prevede ca Educației să fie de 6% din PIB, dar acest procent nu a fost respectat niciodată, cel mai mare buget fiind în jur de 2,2%-2,4% din PIB. Ținând cont că aproape 80% din bugetul Educației se duce pe salarii, o majorare de 70% a salariilor înseamnă creșterea bugetului educaţiei la peste 3% din PIB. Spun toate aceste lucruri pentru a-mi susține afirmațiile anterioare. Pentru a se putea discuta în mod serios despre majorări salariale în educație trebuie să existe un consens politic național cu privire la evoluţia bugetului Educației pe o perioadă mai lungă de timp, ceva asemănător consensului pentru Apărare. Tot ce s-a întâmplat acum legat de buget a fost doar o mare păcăleală, iar durerea cea mai mare în tot acest context este că sindicatele din învățământ au intrat în acest joc”, a declarat vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör

Vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör, a explicat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că nu va mai participa la concursul pentru postul de inspector școlar general al județului Arad, catalogând concursul organizat de Ministerul Educație ca fiind „o mascaradă”.

            „Mâine, la București, va avea loc concursul pentru ocuparea postului de inspector școlar general al ISJ Arad. Am decis ca de această dată să nu mai particip la acest concurs. Pentru cei care se întreabă de ce nu mai particip, așa cum v-am spus și data trecută, vă spun și acum. Data trecută am participat pentru a demonstra cât este de «găunos» un asemenea concurs organizat de Ministerul Educației. Concursul va avea aceeași tentă polticiă și nu se va pune deloc accent pe ceea ce înseamnă competență. În alte județe deja au început discuțiile, județe în care inspectorii aflați pe funcție au căzut din nou la concurs, iar cei care au luat note de peste 9 la proba scrisă au fost căzuți la proba orală. Este exact ceea ce s-a întâmplat la precedentul concurs pentru ISJ Arad, atunci când eu am fost singurul care am luat proba scrisă, dar am fost căzut la proba orală. Prima dată am participat pentru a demonstra că tot acest concurs este o mare «mascaradă». A doua oară nu mai avea rost, pentru că nu îmi doresc să fiu inspector școlar general într-o asemenea situație. O altă ciudățenie este faptul că tot ceea ce a făcut secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar în acest an a fost să organizeze concursuri. La concursul de mâine vom avea parte de o luptă între cei care în acest moment se află la guvernare. Dacă vor trece de proba scrisă, la interviu cu siguranță va câștiga un reprezentant al altui partid și nu al PSD. Repet, dacă va trece de proba scrisă, pentru că dacă nu va trece nimeni, vom rămâne tot cu delegație la Inspectoratul Școlar. Este păcat că se fac asemenea «mascarade» pentru un asemenea concurs. Deși s-au chinuit tot anul 2015 să pună inspectori generali prin aceste concursuri regizate, peste jumătate din județele țării nu au inspectori școlari generali, dar nici adjuncți. Cred că s-au ocupat prea mult cu asta și mai puțin cu Educația”, a declarat Marius Göndör, vicepreședinte al PNL Arad. 

Marius Göndör, vicepreședinte al PNL Arad, a declarat marți că intenționează, împreună cu un tânăr expert în proiecte educaționale, un om de afaceri, dar și cu doi sau trei primari arădeni, inființarea unei asociații care să demareze proiecte educaționale la nivelul comunitățolor locale din județul Arad și care să se numească „Academia Copiilor”.

„Am vorbit de mai multe ori de faptul că trebuie să facem ceva pentru Educație. Educația este cea care formează resursa umană, aceasta fiind cea mai importantă resursă a unui Stat. Noi trebuie să educăm copiii pentru a fi capabili să ne ia locul la un moment dat și să conducă societatea, iar pentru asta avem nevoie de un sistem de educație eficient. Tocmai asta nu se face în acest moment. În acest moment, sistemul actual de învățământ, cu actuala curriculă, este un sistem prin care copiii sunt bombardați cu «informații», însă aceștia nu sunt pregătiți pentru viață, pentru a deveni membri ai societății și pentru a conduce această societate atunci când vor depăși vârsta de 18 ani. Avem surpriza să observăm că produsul sistemului nostru educațional nu este unul pregătit pentru o societate. Acest bombardament cu informații nu face altceva decât să creeze reacții adverse din partea copiilor, refuzul de a refuza să primească informații în plus. M-am gândit că, în acest context, ar trebui să facem ceva pentru a-i pregăti pentru viață pe acești copii. Cine poate interveni în această problemă și să pregătească viitorii membri ai societății decât comunitatea locală?! Vin astăzi cu o propunere, pe care o lansez astăzi public, de constituire a unei asociații a comunităților locale. Propun chiar și un nume: «Academia Copiilor». O asociație a comunităților locale în care sunt invitați să participe ca și membrii toate primăriile județului Arad, indiferent de culoarea politică. Aș vrea să vă spun că va urma o conferință de presă, prin care grupul de inițiativă consituit pentru această asocțiație, format din: un tânăr expert în proiecte educaționale, o persoană din lumea afacerilor, doi sau trei primari și, desigur, subsemnatul. În această conferință vom vorbi mai mult despre acest proiect, în acest moment eu doar lansând o invitație. Această asociație se dorește a fi un proiect pilot, prin care se vor desfășura diferite proiecte educaționale la nivelul comunităților locale. Avem în intenție desfășurarea unor concursuri de proiecte la nivel de comunități locale, concursuri care se vor finaliza cu locuri în tabere pentru copii. Vrem să dezvoltăm creativitatea copiilor, vrem să-i atragem mai mult înspre școală și, totodată, să reducem absenteismul în școli. Cele mai importante obiective ale acestui proiect se referă la construirea uneia sau a două locații de tabere în județul Arad, pe fonduri europene, tabere care în acest moment nu există, unde câștigătorii acestor concursuri despre care vă vorbeam să aibă, prin grija comunităților locale, locuri gratuite în diferite perioade ale vacanțelor școlare. Există deja identificate două locații pentru așa ceva. Mă opresc aici cu explicațiile, pentru că va urma o conferință în care lucrurile vor fi transmise într-un mod mult mai complex”, a declarat vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör.

În cadrul unei conferințe de presă susținută joi la sediul PNL Arad, vicepreședintele liberalilor arădeni, Marius Göndör, a discutat despre reabilitarea Mănăstirii Maria Radna din Lipova, explicând cum s-a ajuns la acest proiect, care au fost sursele de finanțare și cine au fost cei care au semnat începerea proiectului.

„Vreau să vă fac o scurtă informare, încercând să previn anumite atitudini politice văzute în ultima perioadă, prin care unii se împăunează cu rezultatele unor proiecte începute de alții și invers. Cred că cetățenii sunt îndreptățiți să fie informați și să decidă singuri asupra anumitor chestiuni. Ca să fiu mai precis, nu vreau să ajungem din nou în situația autostrăzii, când cei din PSD s-au lăudat că au terminat autostrada, un proiect despre care toată lumea știe că a fost început de un alt Guvern. Iar acest exemplu nu este singular. Pentru că duminică, la Mănăstirea Maria Radna din Lipova vor fi inaugurate lucrările de reabilitare ale acestui obiectiv, aș vrea să vă spun, pe scurt, povestea acestui proiect. Primele discuții pe această temă au avut loc în perioada în care eu eram deputat în această zonă, iar primar al Lipovei era Marius Jurcă, care, evident în mod legal, a cedat terenul din fața Mănăstirii, iar mai apoi s-a încercat identificarea unei finanțări pentru un proiect mare. S-a identificat această sursă de finanțare, prin Programul Operațional Regional (POR), Axa 5 – dezvoltarea durabilă și promovarea turismului – cu restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Proiectul a fost depus de către Episcopia Romano-Catolică din Timișoara, iar mai apoi a fost câștigat la Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale. Contractul a fost semnat la data de 1 martie 2012, ministerul fiind condus de către domnul Cristian Petrescu. Acum s-a ajuns la finalizarea proiectului, iar duminică va avea loc inaugurarea acestuia. Finanțarea a fost constituită din mai multe surse, aproape 30 de miliarde provenind din fonduri europene, 4,5 miliarde din bugetul național și autofinanțare de la Episcopia Romano-Catolică, ajungându-se la un total de 47 de miliarde”, a declarat vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör.

Vicepreședintele PNL Arad, Marius Göndör, a declarat azi, în cadrul unei conferințe de presă, că „regia” pusă la cale de PSD în ceea ce privește concursul pentru ocuparea posturilor de inspectori școlari generali a fost finalizată. Toți cei 28 de inspectori școlari generali care nu au reușit să câștige concursul pentru ocuparea acestor posturi vor rămâne în continuare pe funcții, culmea, în „interesul învățământului”.

„Această <regie> despre care vă vorbeam la începutul acestor concursuri din învățământ a fost dusă la bun sfârșit. Toți cei care <s-au retras> din concurs, mai exact cei care au luat note sub 7 și care au comis un fals intellectual, scriind că se retrag după ce și-au aflat nota, au primit detașare pentru a ocupa funcția de inspector școlar general. Toți cei 28, aproape 60%, care <s-au retras>, au primit o detașare, numită <detașare în interesul învățământului>, pentru a ocupa funcția de inspector școlar general. Această detașare este valabilă până la finalul anului școlar, adică până la 31 august, dar nu mai târziu de organizarea concursului. Astfel, o scrisoare deschisă semnată de către cinci participanți la acest concurs va fi trimisă către ministrul Educației, Corpul de Control al primului ministru, Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților, Comisia de Învățământ a Senatului și către Președintele României” a declarat Marius Göndör, care la rândul său a participat la acest concurs, reușind să ia una din cele mai mari note la proba scrisă, dar a fost ”picat” la proba orală de către organizatori.

Vicepreședintele PNL Arad a mai explicat că, imediat după sărbătorile pascale, va prezenta în fața presei și acțiunile în contencios și de plângere penală, îndreptate împotriva Comisiei de Concurs. Totodată, Marius Göndör spune că își dorește să demonstreze în continuare că lucrurile petrecute la acel concurs nu au fost normale, fiind încălcate într-un mod extreme de grav regulile statului de drept.

Marius Göndör, membru în Comitetul Executiv Judeţean al PNL Arad, demască unele aspecte legate de concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de Inspector Şcolar General, în fiecare judeţ din ţară. „Aceste concurs, organizat de Ministerul Educaţiei, a fost asemenea unui «aisberg», cu două părţi distincte: una la vedere, mai mică, iar cealaltă parte, mult mai mare, cufundată şi departe de ochii lumii şi cu multe nereguli”, a afirmat Marius Göndör.

Prima parte, cea oarecum normală, este destul de simplă. Concursul a avut trei probe: evaluarea CV-ului, completarea şi trimiterea prin mail a unui test-grilă, format din zece întrebări, dintre care două într-o limbă străină (probă scrisă), respectiv un interviu în faţa Comisiei de concurs (proba orală). Pentru a fi admis, fiecare concurent trebuia să obţină minim 7, la fiecare probă. La cele trei probe, Marius Göndör a acumulat 9 (evaluarea CV-ului), 8,10 (scris) şi 6 (oral). „Mi-am făcut publică prezenţa mea la concursul pentru postul de Inspector General al IŞJ Arad şi m-am pregătit pentru că nu am vrut să-i dezamăgesc pe cei care au încredere în mine. Acestea au fost rezultatele şi mai mult nu doresc să dezvolt sau să comentez «scorul» obţinut. Las la latitudinea fiecăruia să analizeze şi să compare rezultatele”, a declarat Marius Göndör.

În schimb, Marius Göndör a dezvoltat ceea ce s-a întâmplat în culisele concursului, acea parte nevăzută a „aisbergului”. „Pentru început trebuie să vă spun că elemente din desfăşurarea acestui concurs mi-au sugerat soluţia  salvatoare,  care ar genera promovabilitate 100% la bacalaureat. Şi anume, ce ar fi dacă imediat după ce cunoaştem notele candidaţilor la bacalaureat le-am sugera celor care nu au note de trecere să facă o solicitare de retragere din examen. Astfel vom avea doar candidaţi retraşi şi candidaţi reuşiţi, niciunul picat”, a glumit Marius Göndör, trecând apoi la un ton serios. „Ceea ce s-a întâmplat este de domeniul absurdului, ca normalitate, şi al penalului, ca legalitate. La proba scrisă, peste 50% dintre cei care s-au prezentat la examen au obţinut note sub 7, fiind automat respinşi. Majoritatea dintre aceştia erau inspectori generali «pe funcţie», adică propuşi şi susţinuţi de PSD. Prima neregulă majoră a fost că acestora li s-a sugerat să se retragă din concurs, ca şi cum nici n-ar fi participat, iar notele acestora nici nu apar în tabelul cu rezultatele concursului, afişat de către Minister. Corect şi legal era să apară ca fiind respinşi la proba scrisă şi, doar la proba orală să apară că s-au retras, o probă orală la care nici n-ar mai fi avut rost să se prezinte. Dar, pe tabelul cu rezultate apare că s-au retras de la toate probele, deşi sunt elemente doveditoare care arată că au fost prezenţi că au susţinut proba scrisă. Dacă vă întrebaţi de ce ar face o comisie a unui Minister, o aşa «golănie», răspunsul este foarte simplu. Mult mai uşor poţi să-i prelungeşti detaşarea pe funcţia de Inspector Şcolar General unui retras din concurs decât unui picat la concurs”, a arătat Marius Göndör.

De menţionat că acest concurs s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămâni, concurenţii din judeţe fiind programaţi pe baza unui grafic, dar fiecare desfăşurând toate cele trei probe în aceeaşi zi. „Cea de a doua neregulă majoră a fost că eu, personal, am fost examinat la proba orală de către o comisie formată din cinci membri, dintre care doi, inspectorii generali din judeţele Olt şi Neamţ, sunt dintre aceia care s-au «retras», adică n-au primit notă de trecere la proba scrisă şi au fost «sfătuiţi» să se retragă”, a continuat Marius Göndör.

În sfârşit, cea de a treia anomalie a constat în componenţa comisiilor care i-au examinat pe concurenţi. Concursul întinzându-se pe două săptămâni, s-au format două comisii: o săptămână o componenţă, cea de a doua săptămână o altă componenţă. Comisia este formată din un secretar de stat, un director din cadrul Ministerului şi trei inspectori generali judeţeni. „Cum spuneam, comisia din cea de a doua săptămână, cea care m-a examinat şi pe mine, a avut în componenţă trei inspectori generali judeţeni care au dat examen în prima săptămână, doi căzând cu brio. În mod sigur, cei trei inspectori generali care au făcut parte din comisia din prima săptămână dau sau au dat examen acum, în cea de a doua săptămână. Curios caruselul Ministerului, în care examinaţii de azi, de fapt «retraşii de azi», sunt examinatorii de mâine şi invers. Aici a fost adus învăţământul românesc de către actuala Putere”, a completat Marius Göndör.

Marius Göndör este hotărât să demaşte întreaga ţesătură de interese şi complicităţi ale acestui concurs pentru ocuparea posturilor de inspectori generali judeţeni, până la a face o plângere penală la adresa celor care au organizat concursul. „Este vorba de ilegalităţi, de falsuri, de alte suspiciuni, iar declaraţiile mele de azi vă rog să le luaţi ca pe un denunţ public. Sper ca organele îndreptăţite ale statului să ia act de el, mai ales că nu am de gând să mă opresc aici”, a completat Marius Göndör.