FostUL europarlamentar PDL, Iosif Matula,a prezentat, joi, un scurt bilanț al activității sale în Parlamentul European în perioada 2009-2014. Fostul europarlamentar arădean a precizat că se află la un final de etapă, după cinci ani în Parlamentul European, unde a fost trimis datorită muncii de de echipă a PDL Arad.

Iosif matula a ținut să mulțumească pe această cale întregii echipe a PDL Arad, care a avut încredere în el și în rezultatele muncii pe care a desfășurat-o în mandatul anterior. Totodată, fostul europarlamentar a ținut să mulțumească tuturor celor care și-au pus încrederea și speranțele în el pentru a reprezenta Aradul și România în Parlamentul European.

„Dacă ar fi să vorbesc despre mine și despre crezul cu care am mers în Parlamentul European, poate ar fi momentul să vorbesc puțin altfel, cum poate n-am făcut-o în cei cinci ani și jumătate. Am ieșit prima dată în Vest în 1991, în Franța, iar apoi, după câțiva ani am repetat acest lucru și am văzut occidentul cu ochii și viziunea mea de atunci. Mi-am întărit convingerea cu care trăiam la acel moment și anume că, dacă vrem să ne apropiem de ceea ce înseamnă Vestul, avem de făcut un lucru simplu: noi, românii, indiferent în ce postură ne situăm, trebuie să fim corecți cu noi, să fim corecți cu cei din jur și să insistăm pe această corectitudine. Fiecare să ne vedem de ale noastre, de job-ul nostru, de ce avem de făcut. Am convingerea că, dacă tot mai mulți se comportă în acest fel, la un moment dat o sumă de indivizi corecți va da imaginea unei țări, a unui stat corect înscris pe un parcurs european”, a declarat Iosif Matula, adăugând că părăsește Parlamentul European cu convingerea că, atât el, cât și alți foști colegi, au lăsat în urmă o imagine de oameni corecți, politicieni corecți, care au contribuit la parcursrul european al României.

Înainte de terminarea mandatului său de reprezentant al României în cadrul Parlamentului European, arădeanul Iosif Matula spune că s-a simțit apreciat, iar roadele muncii sale au fost apreciate, atât de colegii români, cât și de cei din alte țări ale Uniunii Europene. Pentru toată activitatea sa din cadrul Parlamentului European, Iosif Matula a fost recompensat cu o dimplomă și cu o medalie, semn că munca depusă a fost într-adevăr apreciată.

Gheorghe Falcă, președinte al PDL Arad, a fost, joi, alături de Iosif Matula și i-a mulțumit acestuia, atât în numele său, cât și în numele organizației pe care o conduce, pentru toată activitatea sa și pentru reprezentarea cu succes a Aradului și a României în Parlamentul European.

„Sunt bucuros că, în istoria recentă a Aradului, acest partid a reușit să promoveze oameni în funcții cheie. Aradul a generat în timp mari personalități, a generat mari evenimente și cred că această responsabilitate o avem și noi, ca oameni politici locali. Vom constata în timp că nu este ușor să ajungi europarlamentar, vom constata că nu este ușor ca un județ să aibă un europarlamentar și poate că atunci vom reuși să apreciem mai mult atât activitatea oamenilor politici, cât și omul în sine. Îl felicit pe domnul Matula, îi mulțumim pentru parcursul din Parlamentul European și sperăm că timpul va demonstra că implicarea a fost pozitivă și rezultatele au fost mărețe”, a declarat Gheorghe Falcă.

În cursul dimineții de miercuri, 4 iunie 2014, la Bruxelles, s-a constituit noul grup politic PPE din Parlamentul European. Pe lângă cei 213 de membri aleși pe listele partidelor care fac deja parte din Partidul Popular European, au fost acceptați și aprobați prin vot, în unanimitate, 6 membri PNL și 2 membri PMP din România. În acest fel, Grupul PPE ajunge la 221 de membri, fiind cel mai mare din  Parlamentul European pentru a opta legislatură 2014-2019.

“Iată că se confirmă faptul că delegația României din  Grupul PPE a rămas una foarte puternică, inclusiv numeric și, cu siguranță, va juca un rol deosebit de important în anii care vor urma pentru toate deciziile ce vor fi luate în mandatul 2014-2019″, afirmă europarlamentarul Iosif Matula.

Miercuri, 15 mai 2014 viceprimarul Municipiului Arad dl.Levente Bognar sa întâlnit cu președintele Comitetului de Cultură si Educatie a Parlamentului European, d-na Doris Pack. La Intalnire o participante si dl.Iosif Matula, europarlamentar Arădean. Întrevederea de la Primaria Municipiului Arad a continuat cu o vizită din Parcul Reconcilierii Romano-Maghiare. Discuțiile au avut version vedere crearea unei Rețele europene ale siturilor Reconcilierii. D-na Doris Pack Este președinta fundației Franco-Germane a scris cooperare Culturală si Provine DIN landul Saarland, UNDE EXISTA ne Parcul Reconcilierii Dedicat Franco-Germane.

Ideea acordării unei recunoașteri simbolice la Nivel European din pretul TOATE monumentele si siturile dedica Reconcilierii Fost lansata de vicepreședintele parlamentului european, dl. László Surján, dupa vizita pe de îngrijire a efectuat-o În ANUL 2013 la Arad. Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at Proiect Urmareste SA promoveze version rândul noilor generatii spiritul Reconcilierii, Increderea si respectul reciprocitate intre Națiunile europene, ca Valori Fundamentale ale Uniunii Europene.

Cea mai longevivă arădeancă, Ana Sereş a plecat dintre noi la venerabila vârstă de 106 ani. De ani buni, europarlamentarul arădean Iosif Matula o vizita, mai ales în preajma sărbătorilor.

„Cu adânc regret am aflat că Ana Sereş, nană Ana, ne-a părăsit, la o impresionantă vârstă, 106 ani. În ultimii ani, de când a împlinit o sută de ani, de fiecare dată când am avut prilejul am vizitat-o, fie de ziua ei, fie de Crăciun,  fie de Paști. Acum, Sărbătorile Pascale sunt mai sărace. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, a spus europarlamentarul Iosif  Matula, la trecerea în eternitate a celei care a fost Ana Sereş, din Sintea Mare.

Iosif Matula și-a amintit cu drag momentele în care s-a aflat alături de nană Ana, pe care a numit-o o adevărată istorie vie. „A fost contemporană cu Marea Unire, a știut cu adevărat ce a însemnat acel eveniment. Viața acesteia a fost o istorie vie, parcurgând un șir de evenimente despre care am vorbit, atunci când am vizitat-o, prețuind-o la adevărata valoare. Rar mi-a fost dat să văd un om cu o asemenea luciditate la o vârstă atât de înaintată”, a adăugat europarlamentarul Iosif Matula.

La peste 106 ani (urma să împlinească 107 ani în decembrie), Ana Sereş a fost cea mai longevivă femeie din județul Arad, un exemplu nu doar pentru Sintea Mare, ci și pentru noi toți.

Europarlamentarul Iosif Matula a fost promotorul unui eveniment de excepție, dedicat unui om deosebit, iar data evenimentului a avut, de asemenea, o semnificație aparte: Floriile. Astfel, Gigi Budiu a fost protagonistul vernisajului foto de la Chișineu-Criș, cu o expoziție aniversară, printre fotografiile prezentate numărându-se și cele ale regretatei Emanuela Șuclea, respectiv ale lui Claudiu Ștefan Condurache, un promițător împătimit al artei fotografice.

Vernisajul a avut loc la Old Lady s Pub, unde Călin Crețu a sprijinit, și de această dată,  buna desfășurare a unui eveniment artistic.

Cei prezenți au admirat peisaje, portrete, dar și imagini de colecție din zone reprezentative din Chișineu-Criș și nu numai. De asemenea, cuvintele invitaților au conturat imaginea unei seri de excepție, în cadrul căreia au putut fi admirate lucrări de artă fotografică.

Gazda evenimentului, europarlamentarul Iosif Matula, i-a avut ca invitați, pe lângă fotografii Gigi Budiu și Claudiu Ștefan Condurache, pe Mircea Boran, președintele Foto Club Arad, pe bace Toghiere, dar și familia Șuclea din Nădab. Seara a fost una încărcată de emoție, în amintirea artistei Emanuela Șuclea. Totodată, Gigi Budiu, vicepreședintele Foto Club Arad și-a aniversat cei 65 de ani prin această expoziție. „Gigi Budiu este un om deosebit care a fost apreciat și la Bruxelles. Merită tot respectul și considerația noastră pentru munca fotografică extraordinară”, a declarat Iosif Matula.

Gigi Budiu, vizibil emoționat la evenimentul dedicat activității sale, a mulțumit tuturor celor prezenți pentru faptul că s-au gândit să găzduiască expoziția sa aniversară și în Chișineu-Criș.

***

Vernisajul a fost realizat cu sprijinul Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul Europe

[nggallery id=148]

Europarlamentarul Iosif Matula, vice-coordonator al membrilor PPE din Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, a efectuat recent o vizită de lucru în Irlanda.

rogramul vizitei a inclus întâlniri cu miniștri ai guvernului irlandez, parlamentari, autorități locale și regionale, dar și directori din domeniile educației, cercetării și din mediul privat.

Parlamentarul european s-a declarat plăcut surprins de experiența inedită trăită pe teritoriul irlandez. „Menționez faptul că știam destul de multe lucruri despre Irlanda, încă din vremea copilăriei, când această țară figura mereu la exemple capitaliste negative datorită luptelor sângeroase dintre catolici și protestanți, informații completate apoi pe tot parcursul vieții, ultimii ani aducându-le și o anumită rigoare, dată fiind multitudinea surselor de informații la care am avut acces” a afirmat Iosif Matula.

O primă impresie plăcută pe care a întâlnit-o Iosif Matula în Irlanda a fost creditul acordat îmbinării tinereții cu performanța în administrația locală. John Cummins, primarul din Waterford, are… 26 de ani. Waterford, oraș-port cu o populație de aproximativ 50.000 locuitori, a sărbătorit anul trecut 1.100 ani de existență. „Eu și colegii mei ne-am ascuns cu greu mirarea, dar primarul ne-a asigurat că alegerea domniei sale s-a bazat pe experiența acumulată în administrația publică, fiind consilier local de la vârsta de… 21 ani” a declarat Iosif Matula.

Un alt aspect interesant îl reprezintă modalitatea prin care s-au rezolvat istoricele conflicte din Irlanda. „M-a impresionat o frază pe care am auzit-o în mod repetat și care a constituit baza de la care s-a plecat pe calea păcii: «trecutul celor două comunități este atât de greu, încât amândouă au acceptat să nu mai vorbească de el». Iar în explicațiile date se spune foarte clar că cele două comunități sunt atât de dârze, încât dacă nu ar fi acceptat acest compromis bazat pe încredere reciprocă, s-ar mai fi războit încă multe sute de ani” a mai afirmat europarlamentarul arădean.

Irlanda poate fi dată drept model și la capitolul absorbției fondurilor europene. Un exemplu de reușită, prezentat în cadrul vizitei, l-a  constituit o societate privată, un gigant în prelucrarea laptelui, cu peste 1,5 miliarde litri prelucrați anual. Partea inedită o constituie faptul că laptele este colectat de la 320.000 vaci aflate în grija a 4.300 fermieri, răspândiți pe o suprafață echivalentă cu cea a aproximativ două județe din România. „În Irlanda am văzut, în stânga și în dreapta, pe zeci de kilometri, pe marginea drumurilor, vaci, dar și oi. Tocmai de aceea cred cu și mai multă tărie că agricultura, cu un accent pe creșterea animalelor, poate fi un model de reușită și pentru țara noastră” a încheiat Iosif Matula.

[nggallery id=133]

Sesiunea de miercuri a Conferinţei Culturale Internaţionale „Resurse şi politici culturale”, organizată de Primăria Municipiului Arad, în parteneriat cu europarlamentarul Iosif Matula şi găzduită în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ, s-a axat pe tema suport a acestui eveniment: Capitală Europeană a Culturii.

Parlamentarul european Iosif Matula a deschis cea de a doua zi a conferinţei internaţionale, marcând astfel exact un an de la momentul la care, cu sprijinul său direct, Aradul şi-a anunţat, la Bruxelles, în sediul Parlamentului European, intenţia de a-şi depune candidatura în lupta pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Iosif Matula a detaliat pentru participanţi care sunt noile criterii de selecţie pentru oraşele care vor să devină capitală culturală europeană, procedura de selecţie, etapele principale, de la depunerea candidaturilor, la preselecţia şi selecţia în statele membre, la preselecţia şi selecţia în statele candidate, la desemnarea oraşelor selectate şi apoi la implementarea procedurilor, detaliile tehnice ale acestei lupte, beneficiile. „În interiorul nostru suntem toţi la fel, cultura este cea care face diferenţa. Aradul poate, prin tot ceea ce a demonstrat, prin mersul său istoric, să devină capitală europeană a culturii, pentru că oraşul nostru şi, noi, arădenii, merităm acest lucru”, a fost concluzia europarlamentarului Iosif Matula.

Robert Palmer, expert consultant în sectorul cultural, a detaliat subiectul propus de Iosif Matula, prezentând criteriile de selecţie ale capitalei culturale europene, procedura de selecţie, impactul pe care un astfel de titlu îl are asupra oraşului, costurile şi beneficiile. Domnul Robert Palmer a argumentat şi cele şase categorii de criterii care trebuie respectate şi fără de care Aradul nu va avea şanse să obţină titlul: strategii pe termen lung, concepte culturale şi artistice clare, dimensiune europeană, o tot mai mare implicare a cetăţenilor, capacitate de a lucra împreună, cât şi un management bun. Robert Palmer a punctat faptul că decizia finală în privinţa României, pentru acest titlu, va fi luată în martie sau aprilie 2015. „Nu vă grăbiţi. Luaţi-vă timp să reflectaţi la tot. Construiţi-vă temeinic concepte, principii, relaţii, adică temelia construcţiei, pentru că în 2015 veţi avea timp suficient să ridicaţi «clădirea». Trasaţi acum liniile principale şi uitaţi-vă ce au făcut cei de dinaintea dvs. Aveţi timp”, a concluzionat Robert Palmer.

Egry Dora, director de dezvoltare al Societății de dezvoltare a oraşului Pecs, a prezentat provocările, dar și problemele cu care fosta capitală europeană s-a confruntat în perioada de implementare, rezultatele obţinute şi eforturile depuse, în studiul aplicat „Pecs, Capitală Europeană a Culturii 2010: Lecţii din experienţa lor”.

Michael Engel, reprezentantul Fundaţiei Haritas Sibiu, a vorbit, apoi, despre pași ce trebuie urmați după ce un oraș a fost capitală culturală europeană, despre eforturile de a menţine cultura la standarde ridicate, despre „Aportul societăţii civile pentru dezvoltarea culturală locală”, insistând pe soluţia agendei culturale şi implicarea profundă a societăţii civile în lupta pentru menținerea prestigiului de oraş al culturii.

Dezbaterile au continuat cu prezentarea „Programului de reabilitare a cetăţilor şi fortificaţiilor europene”, susţinută de Peter Ros, manager de proiect AtFort, respectiv cu prezentarea experienţei ca antreprenor privat la Cetatea Vechten a domnului Martin Vastenhout, directorul Fundaţiei Schovenhorst.

Partea a doua a lucrărilor de miercuri, cea mai aşteptată de participanţii la conferinţă, a fost dedicată atelierelor de lucru organizate pe teme de interes: competiţia pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii”, „Valorificarea Patrimoniului Construit”, respectiv „Modalităţile de expresie a artiştilor contemporani. Industriile creative”.

Europarlamentarul Iosif Matula a avut o intervenţie în plenul Parlamentului European, pe marginea raportului întocmit de colegul său, Louis Michel (ALDE), referitor la situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană.

Iosif Matula consideră că, „deşi cetăţenia europeană conferă o serie de drepturi fundamentale locuitorilor Uniunii, constatăm că există încălcări ale democraţiei, statului de drept şi drepturilor cetăţeneşti. Susţin importanţa sancţionării tuturor acestor derapaje, indiferent că vorbim de membri mai noi sau mai vechi ai UE”.

Europarlamentarul arădean a subliniat, în intervenţia sa faptul că „în unele state, spre exemplu, cetăţenilor le este încălcat dreptul la libertatea de mişcare şi şedere, concomitent cu încălcarea dreptului fundamental la muncă. Este un fapt îngrijorător, care afectează inclusiv cetăţeni din ţara mea, România, şi contravine drepturilor fundamentale şi legislaţiei Uniunii, dar fără ca UE să sancţioneze imediat aceste practici discriminatorii”.

De asemenea, Iosif Matula a făcut referire şi la etnia romă, „stigmatizată de multe ori pe baza stereotipurilor etnice, în ţări cu o îndelungată tradiţie democratică. Comunităţi de romi din Europa sunt evacuate forţat şi relocate, fără a li se oferi o alternativă viabilă, în condiţiile în care toţi declarăm public sprijinul pentru integrarea acestei populaţii”.

În curând cetățenii moldoveni vor putea călători în spațiul Schengen fără vize, conform unei propuneri legislative aprobate de Parlamentul Europeană astăzi. Documentul aprobat prevede transferarea Moldovei de pe lista negativă pe lista pozitivă. Moldovenii care au pașapoarte biometrie (cu un cip care conține imaginea facială și amprentele deținătorului) vor putea călători în spațiul Schengen pentru perioade între 90 și 180 de zile.”Eliminarea obligativității vizelor dă un mesaj clar Moldovei, în sensul unei perspective europene, al integrării economice graduale și al unor relații comerciale consolidate”, a declarat europarlamentarul Iosif Matula în cadrul unei intervenții  susținute în Parlamentul European.

Totodată, europarlamentarul democrat-liberal a subliniat progresele înregistrate de Republica Moldova: “Să nu uităm că Moldova este prima țară a Parteneriatului Estic ce a parafat Acordul de asociere cu UE, îndeplinind toate cerințele aferente Planului de acțiune privind liberalizarea vizelor. Deși perspectivele sunt incerte, prin această politică de vize avem șanse în soluționarea pe cale pașnică a problemei transnistrene, ținând cont de  beneficiile aduse cetățenilor care dețin un pașaport biometric”.

După votul Parlamentului, Consiliul ar urma să aprobe oficial regulamentul amendat, cel mai târziu în luna aprilie, după verificarea legală a textelor în toate limbile, fapt care se pare că va fi o simplă formalitate.

Europarlamentarul Iosif  Matula atrage atenţia asupra declaraţiilor iresponsabile ale premierului Victor Ponta, afirmaţii care riscă să arunce România într-un nou scandal european.

Iosif Matula consideră că acest gen de afirmații sunt deplasate, chiar periculoase, în contextul în care relaţiile dintre Uniunea Europeană şi România trebuie să fie strâns legate. „Facem parte din marea familie a Europei, românii au o încredere tot mai mare în Uniunea Europeană, deci trebuie să avem un comportament reciproc civilizat. Una e să-ţi exprimi o opinie, chiar dacă dură, şi cu totul altceva să jigneşti un reprezentant al Parlamentului European”, a afirmat Iosif Matula.

 „Victor Ponta nu conștientizează că este un premier al unei ţări europene. Faptul că şi-a permis să îl acuze de nazism pe Elmar Brok, parlamentar european, este un lucru extrem de grav. Intervenția lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European,  chiar în deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, demonstrează gravitatea gestului făcut de Ponta. Dacă până şi preşedintele PE, care face parte din aceeaşi «familie politică» cu Victor Ponta, a realizat că declaraţiile lui Ponta sunt total nepotrivite, este cazul ca premierul României să îşi prezinte scuze faţă de jignirile aduse unui europarlamentar. Prin funcţia sa, Victor Ponta nu este o persoană obişnuită, ci reprezintă România. Pentru a nu crea prejudicii României, este cazul ca Victor Ponta să se ridice la nivelul funcţiei pe care o deţine”, a completat Iosif  Matula.

„Nu pot să fiu de acord cu astfel de declarații făcute de un premier al unei țări europene”, a spus Martin Schulz în plenul Parlamentului European. Europarlamentarul PSD Victor Boştinaru a încercat să aibă o intervenție în acest sens, dar a fost întrerupt imediat de Martin Schulz, care i-a spus că a citit despre acest subiect şi că va avea o discuţie atât cu premierul Victor Ponta, cât și cu europarlamentarul PPE Elmar Brok.

De asemenea, Elmar Brok a precizat foarte clar că de 15 ani a luptat pentru ca România și Bulgaria să fie membre depline ale UE, motiv pentru care a lucrat pentru libertate deplină de mișcare pentru români și bulgari începând cu 1 ianuarie 2014. Brok a mai explicat că majoritatea covârșitoare a românilor sunt bineveniți în toate statele UE, ca orice alți cetățeni UE, dar acest lucru înseamnă că această mare majoritate nu trebuie să sufere din cauza unei mici minorități care încalcă regulile comunitare.

***

 „Imigranții care vin în Germania doar pentru Hartz IV (ajutor de şomaj), alocaţia pentru copii şi asigurarea de sănătate trebuie trimişi rapid înapoi în ţările lor de origine. Pentru a preveni intrările multiple, ar trebui să ne gândim la luarea de amprente”, a spus Brok, citat de ziarul Bild.

În replică, premierul Victor Ponta a declarat, la 6 ianuarie, că europarlamentarul german Elmar Brok este „demagog, iresponsabil şi populist”, care are o gândire „nazistă, fascistă”, la fel ca eurodeputatul PDL Monica Macovei. „Avem politicieni demagogi, iresponsabili, populişti, cum e domnul Brok, care au intervenit dese ori şi în România şi erau foarte bine mediatizaţi de presa băsistă, ca nişte extraordinari europarlamentari. Dar, cu această ocazie, am aflat ce gândesc despre români: că trebuie să ne amprenteze, că trebuie să fim toţi eventual ţinuţi în spatele unor garduri electrificate. Ăştia sunt prietenii lui Macovei. Ce vă miră? De fapt, şi gândesc la fel. O gândire nazistă. Şi doamna Macovei are o gândire fascistă, nazistă. Şi domnul Brok la fel. Cine se aseamănă, se adună”, a spus Victor Ponta.

14 ianuarie 2014