Triajul epidemiologic din vămile arădene este o preocupare majoră pentru personalul DSP Arad. Parlamentarii PNL Arad au susținut efortul instituției de a suplimenta personalul din vămi, suprasolicitat în ultimul an.

„Am adresat o interpelare ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, prin care am susținut cererea DSP Arad de a suplimenta personalul care efectuează triajul epidemiologic din vămi. Fluxul de persoane în cele cinci vămi ale Aradului este mare, știm că de Paști va crește și mai mult. Mă bucur că problema s-a rezolvat. DSP a reușit să mărească echipa cu cele 20 de posturi solicitate. Apreciez demersurile directorului DSP Arad Horia Timiș și rezolvarea rapidă din partea Guvernului în această problemă. Răspunsul primit la interpelarea depusă recunoaște nevoia de suplimentare a personalului, pentru a reduce timpul de așteptare în vămi, pentru măsuri mai eficiente de combatere a pandemiei”, a declarat deputatul Sergiu Bîlcea.

Adresată: Domnului Florian Dorel Bodog, Ministrul Sănătății

De către: senator Adrian Wiener

Circumscripţia electorală: 2 ARAD

Grupul Parlamentar: USR

Şedinţa Senatului din data de: 06.03.2017

Obiectul interpelării: REGISTRE DE ONCOLOGIE

Registrele de oncologie reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratamentul cazurilor de cancer precum și despre profilul pacientului. Informațiile pot fi prelucrate pentru a evalua incidența, prevalența, eficiența tratamentului, supraviețuirea, geografia, distribuția pe grupe de vârstă, sex sau etnicitate a fiecărui tip de boală oncologică. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea măsurilor de prevenție, screening și control al neoplaziei în România. De fapt, sunt principalul instrument de evaluare a eficienței programelor de screening oncologic, astfel că orice intervenție care vizează sănătatea comunitară oncologică trebuie să aibă ca precondiție înființarea unui Registru Național de Cancer. Pentru a deveni operațional e necesar doar un registrator oncologic/județ, un program informatic adecvat și o metodologie de lucru. În absența Registrelor Oncologice suntem vulnerabili ca națiune la depistarea clusterelor de cancer – rate mai mare decât expectanța în arii geografice circumscrise ale anumitor tipuri de cancer legate de factori de mediu sau contaminarea industrială.

În 2003, Consiliul Europei lansa o recomandare referitoare la setul minimal de bune practici privind detecția precoce a cancerului în Uniune. Făcea o recomandare de creștere cu 50% a numărului de investigații pentru screeningul cancerului de col uterin, sân și colon. 14 ani mai târziu, România are, pentru depistarea precoce a cancerului de sân, doar un Program pilot la Cluj, demarat în 2015 care a atins doar 0,2% din populația țintă. Acest program pilot se face doar în baza unei recomandări oficiale și în cadrul programului doar 75% din investigații sunt efectuate pe mamografe digitale. România nu are deloc un program de screening pentru cancerul colo-rectal deși 110 milioane de europeni beneficiază de un astfel de program. Doar Bulgaria și Slovacia se mai află în această situație.

România are ce mai mică durată de supraviețuire a pacienților cu cancer din Uniune. Boala este depistată târziu din cauza lipsei sau ineficienței screeningului, diagnosticul nuanțat este dificil, tratamentul este de multe ori inadecvat (avem o rată foarte mică de intrare pe piață a medicamentelor oncologice noi și din cauza calității scăzute a diagnosticului histopatologic). De asemenea avem cea mai mare incidență și mortalitate a cancerului de col uterin din UE, în condițiile în care prevenția prin vaccinare anti HPV este foarte eficientă.

În programul de guvernare al PSD se face vorbire de introducerea de programe de screening pentru diverse tipuri de boli neoplazice.

Având în vedere cele expuse, întrebarea este dacă aveți în vedere, în viitorul apropiat înființarea Registrului Național de Cancer ?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis în scris, în termenul legal de 30 de zile, și la adresa de e-mail: adrian.wiener@senat.ro.

Cu deosebită considerație,

06.03.2017 Senator

Adrian Wiener

După ce Parlamentul i-a respins amendamentele la buget care ar fi adus 31 milioane de lei în spitalele din Arad, senatorul Adrian Wiener nu renunță. Acesta îl interpelează pe ministrul Sănătății și îi solicită să precizeze câți bani și pentru ce obiective de investiții va repartiza Ministerul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad în 2017.

Medicul arădean semnalează în demersul său că „pe lângă spațiile hoteliere inadecvate, care funcționează cu plan de conformare de la Direcția de Sănătate Publică, dotarea materială cu aparatură și tehnică medicală este total insuficientă.” Senatorul USR susține în primul rând necesitatea aparatului RMN, al cărui formalități de achiziție s-au finalizat în ianuarie, pentru obținerea sa propriu-zisă fiind necesară doar „repartizarea bugetară consecventă pe trimestrul I 2017” a banilor alocați deja în 2016.

„Pe lângă achizițiile legate de imagistica medicală a SCJU Arad pe lista de investiții aprobată de Consiliul de Administrație și de Ordonatorul principal de credite se mai gasesc multe dotări absolut necesare funcționării unui spital de urgență cu 1.368 de paturi, unul din cele mai mari spitale din țară”, se precizează în interpelare. Senatorul Wiener face referire la aparatura pentru Maternitate și secțiile de ATI, însă lista completă de achiziții necesară pentru un act medical corect în Arad este mult mai lungă. Din totalul solicitat, 22.7 milioane lei ar urma să fie investiți în aparatură medicală. Suma de 8.5 milioane lei reprezintă investiții în reparații la Secția Obstetrică Ginecologie, Neonatologie, la cea de Psihiatrie, precum și la Municipal, dar și pentru proiecte tehnice, studii de fezabilitate sau DALI-uri la clădirile ce aparțin Spitalului Județean.

„Având în vedere afirmarea fermă a preocupării Guvernului din care face parte și Ministrul Sănătății, Dorel Bodog, față de reabilitarea și modernizarea infrastructurii medicale din România, mă aștept ca și problemele majore din Arad să fie adresate. În total dezacord cu gestul lor, observ că parlamentarii PSD au respins aceste investiții, solicitate prin amendamentele mele la legea bugetară. Gravele problemele din sistemul medical din Arad persistă și ei nu fac nimic în privința asta. De aceea i-am solicitat punctual Ministrului să se pronunțe asupra întregii liste de necesități pe care cei din Spital le-au solicitat”, a declarat senatorul Adrian Wiener.

În baza unei declarații politice dată recent, senatorul PNL, Ioan Cristina a avut o interpelare în şedinţa Plenului din 17 octombrie 2016, adresată domnului ministru Achim Irimescu din cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Obiectul interpelării face referire la situația proiectului de strategie națională privind irigațiile și a altor proiecte ce necesită finanțare strategică.

Vă prezentăm mai jos textul integral al interpelării:

„Domnule ministru, în ultima perioadă am auzit, ca în fiecare an electoral, de o reformă a politicilor agricole aplicate în România. Avem promisiuni legate de reabilitarea și dezvoltarea sistemului de irigații care, până acum, nu au rămas decât în stadiul de pre-proiect. Nu avem la nivelul Ministerului Agriculturii nici măcar studii de fezabilitate pe acest subiect. În schimb, avem promisiuni legate de sprijinirea dezvoltării localităților rurale, dar s-a demonstrat că inclusiv finanțările pe fonduri europene au fost date pe criterii de clientelism politic, chiar dacă teoretic, și așa-zis transparent, au fost stabilite anumite cerințe de îndeplinire a eligibilității acordării acestor finanțări, de fiecare dată avem contestații privind modul lor de aplicare.

De exemplu, avem localități atât în Arad, cât și la nivel național, care au aplicat pe aceeași măsură atât în vechiul format de acordare a finanțărilor pentru dezvoltarea satului românesc, cât și pentru noul format de cel puțin 4 – 5 ori. Nici până acum, cu toate criteriile de eligibilitate îndeplinite, nu au obținut finanțare necesară infrastructurilor de drumuri rurale, școli, grădinițe, etc.

Deci, la nivel național doar cel mult 30-35% dintre comune au obținut un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (program gerstionat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale aflat în subordinea și gestionarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), restul se descurcă cu ajutorul factorului politic local sau național și cu ce finanțări primesc de la bugetul de stat sau cu ce au prin veniturile proprii (în funcție de posibilitatea de a avea sau nu aceste venituri).

În acest sens domnule ministru vă rog să precizați, pe cele afirmate mai sus, următoarele :

1. Ce măsuri aveți în vedere pentru începerea unei strategii naționale legată de irigații ?

2. Cum se vor completa finanțările alocate dezvoltării satului românesc, în condițiile în care doar cel mult 35% dintre localitățile rurale au obținut până acum finanțări prin PNDR ?

Vă mulțumesc și solicit răspuns în scris”

Senator PNL de Arad,

Ioan Cristina

Senatorul Constantin Traian Igaş a primit răspunsul la interpelarea adresată premierului Dacian Cioloş  pe marginea alocărilor din Fondul de Rezervă Bugetară aferente anilor 2014-2016. Sumele prevăzute iniţial în legea bugetului de stat au fost rezonabile în fiecare an. Majorările în schimb, nu.

“Din anexele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, problema apare la majorările care se fac în decursul unui an. Deşi iniţial au prevăzut în buget o sumă rezonabilă pentru acest fond, tupeul se vede la cifrele colosale de după. Doar în anul 2014, Guvernul PSD a majorat de 15 ori suma prevăzută iniţial. În anul 2015 lucrurile nu s-au schimbat, la ultima majorare au triplat fondul iniţial, iar banii trebuiau cheltuiţi în doar două luni de zile. Majorările pe care PSD le-a propus urmau să ajungă la aproximativ 2,5 miliarde lei, ca în 2014. Schimbarea Guvernului, în noiembrie 2015, a dus la necheltuirea a 1,2 miliarde lei din suplimentările discreţionare” declară senatorul liberal. Senatorul arădean susţine că este necesară o modificare a prevederilor legale referitoare  la Fondul de Rezervă Bugetară aflat la dispoziţia Guvernului. Consiliul Fiscal şi Curtea de Conturi avertizează în fiecare an asupra faptului că legislaţia care reglementează felul în care pot fi alocaţi banii din acest fond este deficitară.

“Practica de administrare a Fondurilor aflate la dispoziţia Guvernului este discreţionară.  Avem două fonduri definite în lege, unul de rezervă bugetară şi unul de intervenţie, al doilea putând fi suplimentat din primul.  Doar că în cazul Fondului de Intervenţie se  definesc clar cheltuielile pentru care se pot face alocări. În cazul Fondului de Rezervă Bugetară, termenii nu sunt definiţi, iar Guvernul uzează de această lacună” afirmă senatorul liberal.

Senatorul Constantin Traian Igaş consideră că estimările autorităţilor locale nu mai pot depinde de discreţia ce caracterizează alocările din FRB.  “Anul trecut, Guvernul PSD a alocat sume foarte mari din FRB unor primării, dar lipsa de estimare a necesităţilor, a condiţiilor externe, a făcut ca acei bani să nu poată fi cheltuiţi  şi, ca atare au rămas în soldul FRB. În 2014 nu s-a întâmplat la fel, banii au fost cheltuiţi, dar subiectiv direcţionaţi. Această meteahnă trebuie să dispară pentru că afectează capacitatea de planificare a primarilor în ceea ce priveşte dezvoltarea localităţii pe care o reprezintă” este de părere senatorul arădean.

Deputatul Flavius Măduța a adresat o interpelare secretarului de stat Adrian Sanda, de la Secretariatul de Stat pentru Revoluționari, cu privire la Ordonanța de Urgență referitoare la recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva comunismului.

„În OUG 44 din 19.01.2015 pe care o contrasemnați și în redactarea căreia, nu mă îndoiesc, ați avut un rol determinant având în vedere poziția pe care o ocupați în cadrul Guvernului, au apărut o serie de prevederi care știrbesc meritele unor persoane care au contribuit decisiv la răsturnarea regimului comunist, persoane datorită cărora noi putem dialoga astăzi într-un cadru democratic. Mă refer în special la criteriile prin care stabiliți categorii ca luptători cu rol determinant în Revoluție, limitat strict la persoanele din câteva localități. Prin această distincție, operați de fapt o discriminare și o nedreptate. Aradul este al doilea oraș în care românii au avut curajul să iasă în stradă și să lupte pentru libertate, în 21 decembrie 1989, la ora 7 dimineața. Acest aspect este desigur recunoscut, ca un merit al Aradului. La Arad, 19 oameni și-au dat viața pentru libertate iar alte zeci de persoane au fost rănite și este mai puțin important în ce zi și la ce oră au fost uciși, esențial este că memoria lor trebuie cinstită ca eroi de primă mână, la Arad la fel ca în toată țara. Este absurd ca rolul Aradului în Revoluție să fie minimalizat și de-a dreptul umilitor ca eroii arădeni să ceară să li se recunoască rolul prin instanțe. Cunosc părinți care și-au pierdut copiii, tineri care au crescut fără un părinte pentru ca noi toți să trăim într-o lume liberă. Vă rog să explicați argumentele pe care le-ați avut în vedere când ați stabilit criteriile din OUG 44 din 19.01.2015. Vă rog de asemenea să aveți în vedere o rectificare a acestor criterii, care să nu mai stabilească separații injuste între revoluționari și care să repună eroii revoluției din Arad acolo unde le este locul, între cei care au avut un rol determinant, decisiv în răsturnarea regimului comunist. Sper ca OUG să nu ajungă în această formă în dezbaterea parlamentară, formă care nu este acceptabilă din punctul meu de vedere și al cetățenilor pe care îi reprezint‟  a arătat deputatul Măduța.

În același timp, deputatul Flavius Măduța a adresat o serie de întrebări directorului CNADNR, cu privire la situația unor investiții din județul Arad. El a solicitat lămuriri cu privire la reabilitarea DN 7, între Nădlac și Arad și între Arad și Svârșin. De asemenea, deputatul arădean a solicitat informații oficiale cu privire la investițiile în cele două pasaje de pe centura Aradului, inclusiv termenele pentru finalizarea acestora.

Senatorul liberal Ioan Cristina i-a a dresat o interpelare ministrului Apărării Naționale, Mircea Dușa, pe tema trecerii Cetăţii Aradului în circuitul civil. Senatorul l-a întrebat pe ministru ce demersuri are în vedere în acest sens.

„Domnule ministru, conform unei decizii a ministerului pe care îl coordonați, «Unitatea militară care funcţionează în Cetatea Aradului se va muta din cazarma 1187 Cetate în cazarma Gai după ce Primăria Municipiului Arad va respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1100/2010, care reprezintă cadrul legal în vigoare»”, a arătat senatorul arădean, co-preşedinte al PNL Arad.

Senatorul afirmă că trecerea Cetății în circuitul civil ar aduce mult câștig Aradului, din punct de vedere turistic și cultural.

„Administrația locală este de acord cu preluarea Cetății în administrare”, a precizat senatorul în interpelare, atrăgând atenţia că reprezentanţii acesteia au o reţinere în a se implica, pentru ca demersul lor să nu fie interpretat ca o acțiune politică.

„Vă rog să precizați ce demersuri aveți în vedere pentru trecerea Cetății Aradului din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Consiliului Local Arad și în patrimoniul arădean?”, a menţionat, în finalul interpelării, senatorul Ioan Cristina.

Situaţia de la Filarmonica de Stat Arad, unde angajaţii se află în conflict cu managerul Alin Văcean, în special din cauza atitudinii acestuia din urmă, nu l-a lăsat indiferent pe senatorul liberal Ioan Cristina, co-preşedinte al PNL Arad, care a adresat o interpelare în acest sens ministrului Culturii, Csilla Hegedüs.

„Doamnă ministru, la sesizarea Sindicatului Artiștilor Interpreți din Filarmonica Arad, am preluat o petiție a acestora privind situația deplorabilă în care se află această instituție simbol al municipiului Arad” a spus senatorul arădean în interpelare, atrăgând atenţia că  Filarmonica de Stat din  Arad a ajuns „mult sub limita minimă de funcționare”.

„Orchestra are, în acest moment, în componență 37 de instrumentiști, iar corul 32 de artiști lirici. Managementul dezastruos, atitudinea  impardonabilă a managerului Alin Văcean față de angajați, față de presă și față de instituții interne și externe a contribuit la înrăutățirea situației și la declanșarea grevei generale de către Sindicatul Artiștilor Interpreți din Filarmonica Arad.

Fără precedent în istoria instituţiei, aproape toţi angajații de la Filarmonica de Stat Arad au intrat în grevă generală, în ultima săptămână a lunii noiembrie, acuzând lipsa unui contract de muncă la nivel de instituție în ultimii trei ani și reclamând «amenințări, șantaje și jigniri» din partea conducerii. Aproximativ 60 de artiști din cei sub 70 ai Filarmonicii de Stat Arad au refuzat să mai lucreze, declanșând greva generală, din cauza unor divergențe pe care le au cu directorul instituției, Alin Văcean, după ce acesta a impus o serie de reguli care sunt considerate inacceptabile de către salariați.

În acest sens, vă rog să precizați ce măsuri are în vedere ministerul pe care îl coordonați pentru identificarea unor soluții în rezolvarea situației de la Filarmonica arădeană?” se arată în interpelarea senatorului.

Ioan Cristina a precizat că aşteaptă un răspuns „în scris” din partea Ministerului Culturii.

Deputatul Eusebiu Pistru a adresat o interpelare premierului Victor Ponta şi ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, având ca temă situaţia celor două pasaje unde lucrările sunt abandonate: pasajului denivelat pe centura de ocolire Arad (DN 7, km 540+248) peste CF Arad–Bucureşti, judeţul Arad şi pasajului denivelat pe varianta de ocolire Arad peste liniile CF Brad-CF Curtici, judeţul Arad.

„În calitate de parlamentar  al judeţului Arad am demarat o campanie pentru sensibilizarea Guvernului, astfel încât la rectificarea bugetară din luna august 2013 să se reia finanţarea şi implicit lucrările la pasajele Aradului. Din păcate, aşa cum am estimat, rectificarea bugetară a fost negativă la Ministerul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, cu un minus de peste 200 milioane de euro. Astfel, judeţul Arad a rămas din nou fără bani pentru continuarea lucrărilor la pasaje, în totală discordanţă cu declaraţiile din aprilie 2013, ale parlamentarilor USL, care se arătau foarte optimişti, afirmând că există resurse financiare pentru continuarea lucrărilor”, se arată în textul interpelării.

În continuarea interpelării deputatul Pistru le solicită, atât premierului Ponta, cât şi ministrului Şova, să precizeze pentru cei peste 21.000 de cetăţeni, care au semnat pentru continuarea lucrărilor, şi implicit pentru toţi arădenii, care sunt măsurile pe care le vor întreprinde pentru finalizarea pasajelor din municipiul Arad. „Aceste pasaje sunt vitale nu doar pentru Arad, ci şi pentru întreaga Românie”, a completat deputatul Eusebiu Pistru.

Organizaţia judeţeană a PD-L Arad anunţă că, până în momentul de faţă, s-au strâns peste 15.000 de semnături pentru finalizarea pasajelor din municipiul Arad. Această campanie a fost demarată pentru sensibilizarea Guvernului, astfel încât la o nouă rectificare bugetară să fie continuată finanţarea pasajelor Aradului. Campania se va încheia în cursul săptămânii viitoare.

Iniţiatorul acestei campanii de strângere de semnături, deputatul Eusebiu Pistru, va depune în cursul săptămânii viitoare o interpelare în Parlamentul României, unde va prezenta situaţia celor două pasaje din municipiul Arad, precum şi miile de semnături colectate pentru reluarea lucrărilor. „Voi interpela Guvernul României, mai exact pe premierul Ponta care promitea în vizita la Arad ca va finanţa continuarea lucrărilor la cele două pasaje, precum şi pe ministrul Dan Şova. Voi duce în Parlament şi miile de semnături care s-au strâns pentru a demonstra că arădenii, dar şi cei care tranzitează Aradul, îşi doresc finalizarea pasajelor ca pe o prioritate absolută. Cu siguranţă, până la data când voi dezbate acest subiect în Parlament o să avem 20.000 de semnături”, a afirmat deputatul Eusebiu Pistru.