Heinz Linge a fost ordonanța lui Adolf Hitler începând cu 1935 și până când acesta s-a sinucis, în 30 aprilie 1945.

După sfârșitul șefului și protectorului său a încercat să scape din Berlinul înconjurat de armatele sovietice, însă a fost luat prizonier. Începutul a fost oarecum fără probleme,  după cum mărturisea chiar el: „Deodată s-a apropiat de mine un subofițer rus, care mi-a spus: „Nu bun camarade. Tu porta forma cu pasăre pe brațul. Nu e bun. Dai jos aia”. Am înțeles ce voia să spună. Aveam pe umăr vulturul din argint, însemnul ofițerilor SS. I-am ascultat sfatul și am aruncat „pasărea de pe braț”, precum și alte însemne care puteau arăta ce grad aveam. (Avea gradul de maior S.S – n.n.) „Rușii nu sunt atât de răi, precum i-a descris Fuhrerul, mi-am spus eu. Rușii mi-au oferit țigări și tutun și, lucrul care m-a mirat cel mai tare, mi-au lăsat cele două pistoale pe care le aveam asupra mea. Purtam unul chiar la brâu”.

Evident că după ce s-a aflat cine este Linge, acesta a fost dus la Moscova, închis la Lubianka, interogat și maltratat pentru că anchetatorii voiau să afle cum a murit cancelarul Germaniei. Mai ales că aceștia nu credeau că într-adevăr s-a sinucis. Până la urmă a fost internat ca prizonier de război și condamnat la 25 ani închisoare, dar s-a întors în Germania în 1955.

(Heinz Linge, „Cu Hitler până la capăt”, memoriile ordonanței lui Hitler, p, 279-280)

scris de: prof. Ioan Tuleu

Divizia Waffen SS „Hitler Jugend” a fost trimisă în vara anului 1944 să înfrunte forțele expediționare anglo-americane în Franța. Condițiile erau dificile pentru că lipseau carburanții pentru blindate, munițiile și hrana. Erau înzestrați totuși cu fanatismul dus până la sacrificiul suprem al celor mai tineri soldați din armata germană. Cei mai mulți aveau sub 20 de ani. Într-o situație limită Comandantul diviziei, brigadefuhreer Panzermeyer, a hotărât că subordonații trebuie să înfrunte enormele blindate aliate cu un simplu Panzerfaust. Puștii din Hitler Jugend se agață de fiecare hățiș, de fiecare zid dărâmat. Enormele tancuri Centurion strivesc la grămadă copacii și oamenii. Shermanurile vin în sprijin. Izbucnesc strigăte de pretutindeni: „Nu ne-a mai rămas nici un  tun antitanc”.  Începe un joc cumplit de-a vați ascunselea. Puștani de 18 ani în ținută de camuflaj, deseori cu capul gol, se ridică brusc la câțiva metri de tanc, trag, apoi se aruncă în șanț sau cad loviți mortal. .

Emil Durre era un vârstnic. Avea deja 20 de ani! Reușește să tragă o rachetă, apoi vrea să-și desăvârșească opera și lipește cu mâna o mină de blindajul tancului. Mâna alunecă. Atunci o pune la loc și sare în aer odată cu blindajul.