Aproximativ 2.000 de persoane au fost prezente azi la protestul împotriva exploatării gazelor de şist, manifestare ce a avut loc în Piaţa Avram Iancu din Arad.

Mitingul intitulat „Glasul Pământului” s-a dorit a fi o nouă etapă în bătălia dusă cu societăţile care vor să exploreze şi, ulterior, să exploateze gaze de şist în perimetrul EX-6 Curtici.

La protest au fost prezenţi, printre alţii: Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, fostul director al SIF Banat-Crişana, Ioan Cuzman, primari ai localităţilor din zona de vest a Aradului, ce vor fi afectate de potenţialele exploatări, reprezentaţi ai cultelor şi ai societăţii civile.

Mitingul a fost urmat de un marş pe traseul Piaţa Avram Iancu – Bulevardul Revoluţiei – Catedrala ortodoxă „Sfânta Treime“ – Bulevardul Revoluţiei – Piaţa Avram Iancu.

Manifestarea de la Arad a făcut parte dintr-un protest naţional şi internaţional, care a angrenat aproximativ 60 de comunităţi din România şi din lume.

[nggallery id=140]

Adrian Ţolea, prim-vicepreşedinte al PDL Arad, consideră că e nevoie de o transparenţă totală în privinţa controversatului subiect privind gazele de şist. „Am asistat la o întâlnire la Prefectură, care s-a dorit să fie o masă rotundă. Din păcate, deşi această întâlnire s-a desfăşurat la «Sala Rotondă», iar mobilierul a fost, într-adevăr, o masă rotundă, a fost un simulacru de dezbatere. Prefectul a organizat această aşa-zisă dezbatere, la ordinul premierului Ponta, probabil speriat de amploarea reacţiei cetăţenilor, a mitingurilor organizate. Ponta se simte vizat din cauza faptului că guvernul condus de el a aprobat toate aceste acorduri care au creat panică nu doar în Arad, ci în întreaga ţară”, a declarat Adrian Ţolea, care subliniază că nu au fost prezenţi nici reprezentanţi ai protestatarilor, nici presa nu a fost invitată la discuţii.

„Este o lipsă clară de transparenţă, a fost o dezbatere unilaterală, iar absenţa unui posibil mediator, adică mass-media, întăreşte această idee. Din birou, prefectul a încercat să calmeze spiritele, să dea impresia că îl preocupă interesul cetăţenilor, dar de fapt urmăreşte doar interesele Guvernului. Dacă era preocupat de arădeni, participa măcar la un miting şi dialoga cu oamenii care nu doresc altceva decât să-şi apere pământurile”, a mai declarat Adrian Ţolea.

Prim-vicepreşedintele PDL Arad mai ridică o problemă care vizează transparenţa în acest caz. „Ştiu că există o parte secretă a acordului dintre stat şi firma respectivă. De acum un an am cerut desecretizarea respectivelor clauze. Argumentul firmei, că sunt date confidenţiale, cu caracter economic, NU POATE FI ACCEPTAT. Când e vorba de interesul cetăţenilor, de dreptul lor la propriul pământ, la propria lor viaţă într-un mediu sănătos, nepoluat, statul nu are voie să ţină secretă nici o clauză. Dacă într-adevăr nu este vorba de exploatarea gazelor de şist, firma care a încheiat acest acord pe o perioadă de 30 de ani, trebuie să ceară singură desecretizarea tuturor clauzelor, ca un prim pas necesar pentru a-şi demonstra buna credinţă. Noi suntem de partea cetăţenilor, le susţinem acest drept, de a cunoaşte în întregime detaliile acordului dintre stat şi firma respectivă”, a declarat Adrian Ţolea.

Organizatorii mitingurilor din judeţ a anunţat că vor avea o manifestare de acest gen şi în municipiul Arad. Mitingul din municipiu va avea loc duminică, 6 aprilie, ora 15, în p-ţa Avram Iancu, şi se va desfăşura sub titulatura „Glasul Pământului”, simultan cu alte proteste ce se vor desfăşura în judeţele Timiş, Bihor şi chiar la VIENA.

Astăzi, la Instituţia Prefectului – judeţul Arad a fost organizată o dezbatere cu autorităţile locale privind activităţile de explorare a potenţialului de resurse convenţionale existent în perimetrul EX-6 Curtici.

Au participat la dezbatere: Cosmin Pribac – prefect al judeţului Arad,   Claudia Răileanu – din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, reprezentanţii societăţii titulare a acordului de concesiune din perimetrul EX-6, S.C. „Panfora Oil&Gas S.R.L.” împreună cu S.C. „Prospecţiuni” S.A., reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad, Gărzii de Mediu, Consiliului Judeţean, Patronatului Român, Camerei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală precum şi reprezentanţi (primari sau viceprimari) ai celor 17 unităţi administrativ-teritoriale (primării) cuprinse în perimetrul EX-6.

„Scopul întâlnirii a fost acela de a prezenta reprezentanţilor autorităţilor locale realitatea privind lucrările din perimetrul EX-6 care pot fi executate în conformitate cu acordul de concesiune, în contextul organizării acelor mitinguri săptămânale împotriva gazelor de şist.

În vara anului trecut am organizat şi o întâlnire publică pe această temă şi încă de atunci s-a spus clar că nu se caută gaze de şist la Curtici, nu există aprobări pentru astfel de activităţi, şi orice abatere de la ceea ce este scris în acordul de concesiune şi în celelalte acte emise de autorităţile statului vor fi sancţionate de instituţiile abilitate.

Ca prefect sunt direct interesat de problemele sociale din judeţul nostru şi îmi doresc ca arădenii să fie informaţi corect asupra acestei teme. De aceea am fost de acord să organizăm această întâlnire: pentru a intra încă o dată pe fondul problemei şi a vedea care sunt aprobările pe care le-a obţinut concesionarul şi intenţiile acestuia, etapele intervenţiilor şi eventualele efecte asupra mediului, inclusiv asupra terenurilor agricole, astfel încât primarii să prezinte oamenilor realitatea. În continuare sunt deschis oricăror propuneri de dialog, iar ca prefect pot asigura că toate instituţiile care se află sub coordonarea prefecturii vor veghea la respectarea tuturor obligaţiilor legale ale concesionarului” a declarat Prefectul Judeţului Arad, Cosmin Pribac.

Senatorul PDL Arad, Constantin Traian Igaş a susţinut, astăzi, o conferinţă de presă avându-i  alături pe primarul comunei Iratoşu, Atilla Papp şi pe directorul Casei de Cultură din Curtici, liderul mişcării împotriva exploatării gazelor de şist din judeţul Arad, Andrei Moţ.

Aceştia au făcut referire, la două subiecte foarte importante pentru judeţul Arad şi total lipsite de interes de guvernul de la Bucureşti; deschiderea unui punct de frontieră cu Ungaria, la Variaşul Mic  şi identificarea de hidrocarburi prevăzute a avea loc în perimetrul EX 6 Curtici.

În primul caz, senatorul igaş şi primarul localităţii Iratoşu  au explicat pe larg demersurile făcute la guvernele maghiar şi român în vederea deschiderii punctului de frontieră de la Variaşu Mic (n.r.punct deschis ocazional pentru utilajele agricole, de vreo trei ani) Cei doi au avut mai multe întrevederi cu primarul de la Dombegyhaza, cu ministrul de Interne al Ungariei şi cu o serie de reprezentanţi ai Guvernului maghiari, concluzia fiind aceia că localităţile din zonă nu ar avea decât de câştigat în urma deschiderii acestui punct de trecere a frontierei. Din păcate totul este blocat la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor de la Bucureşti. „Ministerul nu a dat un răspuns concret. Acolo am impresia că nu ştie stânga ce face dreapta. Am primit un răspuns de la un funcţionar, fără ca ministrul să aibă vreo implicare, poate decât eventual cu semnătura, dacă şi aceea este a lui. Dacă eram eu ministru, în maxim zece zile rezolvam situaţia”, a declarat Constantin Traian Igaş

Senatorul arădean  a făcut apel la colegii săi parlamentari de Arad să sprijine demersurile autorităţilor locale de a obţine deschiderea unui punct de frontieră la Variaşul Mic.

Cel de-al doilea subiect, mult dezbătut în ulima vreme în România, cel al explorării gazelor de şist, Igaş a susţinut că a depus interpelări la miniştri Agriculturii, Mediului şi Economiei, dar încă nu au primit un răspuns oficial. La fel ca şi primarul Atilla Papp şi Andrei Moţ, senatorul arădean sus-ine anularea ordonanţei Guvernului Ponta care permite explorarea pentru depistarea de hidrocarburi în perimetrul EX 6 Curtici.

Liderul Andrei Moţ susţine că vor avea loc pe viitor ample mişcări de protest nu numai în judeţul Arad ci în toată ţara.

Aproximativ 1.000 de persoane au protestat paşnic duminică seară în comuna Macea din judeţul Arad față de exploatarea gazelor de şist în vestul României. Este a doua manifestaţie organizată în zonă după ce, la sfârşitul lunii ianuarie, firma maghiară Panfora Oil a anunţat că va începe operaţiunile de căutare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale în zona oraşului Curtici. Contrar celor declarate de firma maghiară, locanicii spun că, de fapt, căutările au ca ţintă gazele de şist.

”O să protestăm, o să adunăm semnături împreună cu cetăţenii din toate localităţile şi o să le înaintăm Guvernului pentru că multe legi au fost modificate şi sperăm ca şi această lege să fie modificată”, ne anunță Ioan Mercea, primarul din Macea.

La fel cu s-a întâmplat la Curtici în urmă cu două săptămâni, şi de data această la protest au participat toţi cei 12 primari de comune şi oraşe cuprinse în zona vizată pentru explorări. Oamenii sunt hotărâţi să nu renunţe la agricultură şi spun că nu vor lăsa pe nimeni să se apropie de pământurile lor.

”Nu vrem nimic politic, nu vrem nimic cu nimeni, n-avem treabă că firma aia sau aia. Noi ştim un lucru: pe terenurile noastre nu se intră nici o roată de tractor şi nici o roată de maşină”, afirmă Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici. ”Avem de gând să nu-i lăsăm să intre pe pământurile noastre. Clar, n-au ce căuta! Foarte simplu: nu! Şi gata!”, spun localnicii.

Perimetul EX Curtici a primit licenţă de explorare de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în 2012. Firma maghiară Panfora Oil, cea care urmează să sondeze în zonă, susţine în continuare că nu va căuta gaze de şist şi că ţinta explorărilor sunt hidrocarburile convenţionale, adică gaze naturale şi petrol.

”Eu nu sunt geolog, sunt teolog! În schimb, ştiu un lucru: că viaţa are întotdeauna prioritate şi că viaţa sub orice aspect trebuie protejată şi trebuie promovată”, spune și Tudor Budeanu, preotul din Macea. Explorările care au fost anunţate că vor începe în această primăvară vor dura, conform firmei care deţine licenţa de explorare, între șase şi șapte luni. Perimetrul vizat cuprinde peste 560 de km pătraţi din zona de vest a judeţului Arad, una dintre cele mai productive zone agricole din România.

sursa>digi24.ro

Adrian Ţolea, prim-vicepreşedinte al PDL Arad, reafirmă poziţia partidului faţă de exploatarea gazelor de şist. „Am mai avut o declaraţie publică pe marginea acestui subiect, în vara anului 2013, când denunţam politica duplicitară a premierului Ponta. De atunci, evenimentele s-au precipitat, am asistat inclusiv la scandalul de la Pungeşti, pentru ca acum situaţia tensionată să se mute în vestul ţării, în judeţul Arad. Reamintesc că aprobarea pentru aceste prospecţiuni poartă semnătura Guvernului Ponta, respectiv a ministrului Mediului, Rovana Plumb”, a afirmat Adrian Ţolea.

          „PDL Arad rămâne consecvent cu poziţia pe care a avut-o în privinţa exploatării gazelor de şist. Nu dorim să politizăm excesiv acest subiect, dar nici nu putem să rămânem impasibili, pentru a nu fi puşi în faţa faptului împlinit. De asemenea, nu avem încredere în promisiunile firmei care face actualmente prospecţiuni, când reprezentanţii acesteia afirmă că nu se vor exploata gaze de şist în perimetrul Curtici. Mai ales că această poziţie este una impersonală, declarativă şi nu are nici o valoare juridică”, a completat Adrian Ţolea.

De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Arad salută solidaritatea de care au dat dovadă comunităţile care pot fi afectate de exploatările gazelor de şist, o solidaritate manifestată prin numărul mare de participanţi la protestul de la Curtici.„La manifestarea de sâmbătă, de la Curtici, au participat peste 2000 de cetăţeni, din oraş şi din comunele înconjurătoare. Au fost prezenţi 9 primari, din Curtici, Dorobanţi, Iratoşu, Macea, Sântana, Şofronea, Păuliş, Olari şi Şimand, 15 feţe bisericeşti, viceprimari şi consilieri locali, iar manifestările au fost paşnice, dar ferme: oamenii nu vor nici explorări, nici exploatări ale gazelor de şist. De menţionat că s-au strâns 1144 de semnături doar sâmbătă seara, iar strângerea de semnături continuă”, a mai declarat Adrian Ţolea.

Ceva l-a speriat îngrozitor pe dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu și a oprit exploatarea gazelor de şist. Întrebarea e logică: cum de ştiu americanii unde să foreze după gaze de şist în România?

Adică, au mers exact în Vaslui, exact în Pungeşti şi au concesionat o parcelă anume, nu altceva… Cum?

Exactitatea aceasta are o poveste halucinantă, relatată de prof. univ. dr. inginer petrolist Marian Rizea, colonel (r) pe probleme de contrainformaţii economice.

“Nu se ştie cum, dar este lucru dovedit că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales către sfârşitul său, inginerii şi geologii germani ajunseseră să posede hărţi cu perimetrele gazelor de şist din Moldova şi Dobrogea. În zona Costineşti-Tuzla şi între Vama Veche şi Duranculak, în Bulgaria, au existat chiar colonii de ingineri şi tehnicieni nemţi, militari şi civili, care prin 1943-44 sondau şi cartografiau locul.” a explicat Rizea.

După război, aceste hărţi au ajuns la americani, nu la ruşi, iar după 1970 s-a legat o prietenie deosebită între Ceauşescu şi preşedinţii Statele Unite, respectiv Richard Nixon, Gerald Ford şi James Earl Carter.

Proiectul secret se numea «Zebra»

În acest context, Ceauşescu a primit de la americani hărţile şi specialiştii necesari pentru configurarea în secret a extracţiei gazelor de şist în parteneriat româno- american.

L-a speriat cutremurul din 1977

“Dacă petrolul nu era o problemă la vremea respectivă, gazele naturale clasice autohtone, necesare pentru o industrie chimică supradimensionată, erau insuficiente. Ruşii ne exportau gaz metan puţin şi scump, pentru că nu vedeau cu ochi buni independenţa noastră economică. Atunci s-a ajuns la un plan de extragere, împreună cu americanii, a gazelor de şist, proiect ce a primit numele de cod «Zebra». În martie 1977 a intervenit însă cutremurul, iar de atunci, Ceauşescu, sfătuit de specialişti, a abandonat ideea exploatării gazelor de şist, pentru că poate influenţa mişcarea telurică, în special în zonele unde plăcile tectonice produc periodic seisme, cum este cazul Vrancei.” a explicat Marian Rizea.

Conform prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, exploatarea gazelor de şist, care sunt gaze naturale din interiorul unor pietre, se face prin fracturare hidraulică, care înseamnă ruperea rocilor pentru eliberarea gazului, prin intermediul unui jet puternic de lichid.

Pericolele acestui procedeu sunt: riscul de explozii şi deflagraţii pe o rază de mii de kilometri de la locul extragerii. Pot fi afectate, practic, judeţe întregi; riscul grav de poluare a apelor din pânza freatică şi râuri cu substanţele chimice conţinute de lichidul injectat în structura geologică, substanţe care au drept scop “înmuierea” rocilor; risc de provocare a unor cutremure de suprafaţă de până la 6 grade pe Richter, foarte periculoase, şi de influenţare a declanşării unor seisme în faliile predispuse unor asemenea fenomene, cum este zona Vrancea.

MAI MULT: Conform studiilor de până acum, în subsolul României ar exista 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, care ne-ar ajunge pentru 100 de ani.

sursa:libertatea.ro

Adrian Ţolea, secretarul general al PDL Arad, acuză actuala guvernare că foloseşte un limbaj duplicitar în cele mai multe dintre subiectele de interes naţional. „Cel mai nou exemplu este cel al «modelului francez» raportat la gazele de şist. Până acum, premierul Ponta explica românilor, ori de câte ori avea prilejul, despre «modelul francez», un model socialist, desigur. În schimb acum, cu ocazia vizitei premierului francez în România, Victor Ponta a fost deranjat de faptul că oaspetele său a afirmat clar că Franţa exclude exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său. Mai mult, l-a «cenzurat» pe premierul francez, de teamă că acest subiect va fi dezvoltat de jurnalişti. Este un exemplu clar de limbaj duplicitar, pentru că premierul Ponta le spune românilor cât de benefică este exploatarea gazelor de şist, în timp ce ţări «prietene» cum ar fi Franţa, au o părere total contrară”, a declarat Adrian Ţolea.

Secretarul general al PDL Arad denunţă implicit şi lipsa de diplomaţie a premierului român care a încercat „cu o glumă de prost gust să închidă un subiect care, evident, nu îi convenea. Din păcate, de când a venit la guvernare, premierul Ponta acumulează greşeli peste greşeli în politica externă. Victor Ponta s-a lăudat că a fost în peste 30 de ţări în ultimul an, dar cu un asemenea comportament, rezultatele nu pot fi decât negative”. 

Panfora Oil & Gas: nu exista gaze de sist in perimetrul Ex-6 Curtici

- nu au fost niciodata prevazute si nu se vor desfasura niciun fel de lucrari legate de gaze de sist sau de alte resurse neconventionale

- tehnologiile de masurare de suprafata sunt cele mai moderne, cu impact minim asupra mediului si comunitatilor

- avem un angajament pe termen lung, care va aduce beneficii comunitatilor locale

Panfora Oil & Gas, filiala Grupului MOL dedicata activitatilor de Explorare si Productie de hidrocarburi inRomania, vrea sa devina unul dintre investitorii cheie in judetulArad. Compania vrea sa sprijine dezvoltarea comunitatilor locale. Panfora Oil & Gas a prevazut inceperea masuratorilor de suprafata in perimetrul Ex-6 Curtici, unde a planificat explorari doar pentru resurse conventionale, fara nicio legatura cu gazele de sist.

“Nu am fost, nu suntem si nu vom fi interesati nici de explorarea si cu atat mai putin de exploatarea de gaze de sist in perimetrul Curtici. Ne concentram pe resursele conventionale si vom folosi experienta extinsa a Grupului MOL in explorarea si productia de hidrocarburi din formatiuni de roci conventionale. In perimetrul Curtici nu exista potential pentru gaze de sist, astfel ca nu am planificat niciodata si nici nu vom desfasura operatiuni care sa fie legate in vreun fel de gazele de sist. Acordul de concesiune si programul de lucrari convenit cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) se refera doar la hidrocarburi conventionale – petrol si gaze, astfel ca nu au fost incluse, in niciunul dintre documentele semnate cu ANRM privind perimetrul Curtici, specificatii care sa aiba legatura nici cu explorarea si nici cu exploatarea gazelor de sist”, a declarat Gábor Zelei, Managing Director al Panfora Oil & Gas.

Compania a informat si va continua sa informeze toate comunitatile locale, in mod transparent, despre tehnologiile folosite, care sunt sigure atat pentru mediu cat si pentru oameni, precum si despre programul de lucrari si operatiunile planificate. Toate aceste masuri au ca scop informarea corecta si completa a detinatorilor de terenuri, considerati parteneri respectati si apreciati ai investitorilor.

“Suntem implicati pe termen lung in viata comunitatilor unde ne desfasuram operatiunile si vrem sa sprijinim dezvoltarea acestora. Tratam cu respect comunitatile in mijlocul carora am planificat activitati si vrem sa construim o relatie pe termen lung, care sa aduca beneficii pentru ambele parti”, a afirmat Gábor Zelei.

Panfora Oil & Gas va respecta in totalitate drepturile de proprietate ale detinatorilor de terenuri agricole si este pregatita sa plateasca despagubiri pentru orice culturi afectate.

Suprafata de explorat cuprinde in principal terenuri agricole apartinand unui numar de circa 20 de sate si comune. Vor fi utilizate drumurile existente, acolo unde acestea sunt disponibile, astfel ca suprafetele pe care se vor desfasura operatiuni reprezinta circa 3% din total, iar masuratorile vor avea loc, pe cat posibil, dupa strangerea recoltelor. Durata planificata a lucrarilor este de aproximativ 100 de zile, respectiv cateva zile pentru fiecare teren pe care se vor face masuratori.

Despre Grupul MOL

Grupul MOL este o companie multinationala integrata şi independenta, cu sediul central in Budapesta, Ungaria. Are operatiuni in peste 40 de tari şi aproximativ 30.000 de angajati in intreaga lume. Segmentul Upstream cuprinde operatiuni in Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud si tarile membre CSI, compania avand peste 75 de ani de experienta in productia de hidrocarburi. In prezent desfasoara activitati de explorare in 11 tari si de productie in 7 tari, nivelul productiei fiind de peste 118.000 barili echivalent petrol pe zi. Segmentul Downstream al Grupului controleaza cinci rafinarii şi doua unitati petrochimice la nivelul managementului integrat al lantului de aprovizionare, in Ungaria,Slovacia,Croatiaşi Italia. Compania detine, de asemenea, o retea de peste 1.700 de benzinarii in Europa Centrala şi de Sud-Est, dintre care 138 inRomania. Grupul opereaza o retea de conducte de gaze naturale de inalta presiune de peste 5.800 km in Ungaria. Grupul MOL activeaza şi in comercializarea şi distributia de gaze naturale la nivel regional. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul Romaniei, dintre care unul a fost ratificat de catre toate autoritatile competente. Panfora Oil & Gas este entitate cu personalitate juridica romaneasca, singurul titular al perimetrului de exploatare Ex-6 Curtici, fara alti parteneri, prin Ordinul nr. 434/21.12.2012 al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Prezenţa la Arad a reprezentanţilor Panfora Oil&Gas SRL şi Acoustic Geophysical Services Ltd., care au primit aviz din partea statului român pentru a executa explorări în vederea descoperirii de hidrocarburi convenţionale (petrol şi gaze naturale) în zona oraşului Curtici, a redeschis discuţia despre exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. Prezent la întâlnirea de miercuri a reprezentanţilor celor două societăţi cu prefectul Cosmin Pribac, preşedintele Confederaţiei Patronatului Român – filiala Arad, Marin Crişan, a cerut asigurări scrise că explorările (făcute pentru Grupul Mol) nu vizează descoperirea şi, apoi, exploatarea gazelor de şist. „Le-am cerut asigurări scrise că prin aceste explorări nu vizează exploatarea gazelor de şist, dar reprezentanţii celor două societăţi, nefiind de la cel mai înalt nivel, nu şi-au putut asuma un asemenea lucru. De aceea, săptămâna viitoare, laAradva veni şeful Mol România, pentru a clarifica aceste aspecte”, a declarat Marin Crişan, preşedintele Confederaţiei Patronatului Român – filialaArad. Acesta s-a dus la întâlnirea cu reprezentanţii Panfora Oil&Gas SRL şi Acoustic Geophysical Services Ltd., însoţit de vicepreşedintele Confederaţiei Patronatului Român – filiala Arad, Marcel Măinescu, şi un mediator, pentru a nu exista dubii în privinţa celor discutate.

În paralel cu demersurile Confederaţiei Patronatului Român – filialaArad, Consiliul Local Civic a anunţat că va organiza joi, 4 iulie 2013 (ziua Statelor Unite, ţară ce susţine exploatarea gazelor de şist), o dezbatere publica referitoare la problema exploatării gazelor de şist în judeţulArad. „Dezbaterea va avea loc la ora 17,30, în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ, în măsura în care Primăria va fi dispusă să ne pună sala la dispoziţie. În caz contrar, dezbaterea va avea loc în aceiaşi zi, la aceeaşi oră, dar într-o altă locaţie ce va fi adusă la cunoştiinţa celor interesaţi în timp util”, a declarat Dan Artimon, unul dintre liderii Consiliului Local Civic.

De remarcat, că în această problemă, poziţia Consiliului Local Civic, care va fi prezentată şi în cadrul dezbaterii, este următoarea:

1. Autorităţile locale, în speţă Consiliul Judeţean şi autorităţile centrale, în speţă Guvernul şi reprezentantul acestuia în teritoriu – Prefectul, au obligaţia de a prezenta, argumenta sau justifica în faţa arădenilor poziţiile pe care le susţin. De aceea, la dezbatere sunt aşteptaţi reprezentanţii acestor autorităţi inclusiv parlamentarii arădeni.

2. Întrucât conform legii un referendum referitor la o problemă de interes local poate avea loc doar la solicitarea autorităţilor locale, vom cere acestor autorităţi organizarea unui referendum care să ofere aradenilor posibilitatea de a se pronunţa, după o corectă informare, în privinţa gazelor de şist.

3. În situaţia în care autorităţile locale nu vor organiza referendumul, considerăm îndreptăţite orice acţiuni de protest (conform legii), acţiuni pe care CLC le va sprijini şi la care va participa.

Sursa: Newsar.ro