scris de > FLORICA R. CÂNDEA

”Atâta timp cât ai oaspeți în casa ta, ești un om fericit”, își începea, vâdit scăldat de emoție, dl Ioan Godja urarea de Bun venit (preluând pasaje  din poetul Tiberiu Utan, de loc din satul său natal, Vălenii de Maramureș) pentru că ”Nimic nu este mai frumos pe pâmânt, decât să fim împreună”.

Apoi, în calitate de gazdă și moderator, a invitat, pe rând, oaspeții să își descrie locul de obârșie, nu întâmplător, ci tocmai pentru că Festivitatea ”Izvor de suflet românesc”, în Austria, a fost dedicată Anului omagial al Satului tradițional românesc 2019.

Cuvântul de deschidere și Salutul Societății Austro-Române din Austria a fost rostit de dl. mag. Luckas Marcel Vosicky, în calitate de secretar al societății menționate mai sus, care a spus ”Dragostea și iubirea frățească dintre români, de oriunde ar fi, se poate măsura numai printr-o comuniune de suflete, cum este cea la care asistăm azi”.

Rând pe rând, în prezența a peste 75 de persoane, românii prezenți  au vorbit despre locul de baștină ca un leagăn din care nici pasărea zburătoare nu pleacă, odată, măcar, tot revine în caldul său cuib ocrotitor.

Mesajul Albei-Iulii a fost rostit de către ”Micul patriot” Tudor Florin Limbean, însoțit de bunica Tudor Floarea,  care  a încântat selecta adunare, elev fiind, în clasa a II-a, cu un zâmbet pe chip care a alungat doruri, sărutând poruncește, Tricolorul ca un Recurs la Istoria străbună.

Dr. ing. col(r) Constantin Avădanei, din Alba Iulia a prezentat „Albumul Memorialistic 170 de ani de la nașterea marelui pictor Sava Henția”, album care a fost donat gazdelor.

Col(r) Grigore Toloacă, Alba-Iulia și-a prezentat volumul „Eroul de la Capul Podului. Povestiri de război”, o amplă recenzie fiind făcută și de domnul Constantin Avădanei, ca o porta-voce a trecutului înfășurat în memoria prezentului.

În ambientul coloristic și ca un răsfăț vestind Ziua Iiei, costumele populare ale Casei de modă ”Dary” reprezentată de Lucian Stroe, Caracal, vicepreședinte al Asociației Naționale de Folclor din România, precum și cele de la Casa Doinelor Seceani-Orțișoara, prin rapsodul popular Delia Rădmănăștean, au încântat privirile.

Momentele prezentărilor de carte (Mariana Moga, „Dicționar de reliefuri românești”, Nadia Urian, „Satul poveștilor”, Daniela Gumann, „Îngrijitoarea”, Constantin Gumann „Evadarea din comunism, Salsburg”,)  au fost completate de conferințe susținute de prof. univ. dr. Otilia Sârbu, București, care a conferențiat despre Mitul demitizării precum și de cei 11 arădeni prezenți.

Eugeniu Criste a reliefat însemnătatea Zilei Europei, Eugenia Ponta Pete și-a răsfirat Rădăcini pecicane prin „Amurguri mistuite”, iar Gabriela Marco a călătorit de la Nădlac, parcurgând istorii.

Trei foto-reporteri ne-au însoțit, Mircea Boran, Ioana Nistor, Mircea Irimescu, imortalizând momente cât Monumente.

Sava Sifora a recitat din creația sa creștină, o arădeancă stabilită la Viena, iar poetul Ioan Vasile Marcu a recitat, invocând Lemnul ca Însemn al Marii Treceri cât o sfântă cruce dusă-n spate când „pleci, copil, de-acasă”.

Desigur, toate acestea, au fost elitist rezumate prin intervenția prof. univ. dr. Anton Ilica, care a avut o temă amintind de o trecere prin Viena ”Eminescu, omul deplin al culturii române”, pentru că orice român trebuie să aibă un Eminescu sau ”Vorbește-mi că-ți sunt prieten/Cântă-mi că-ți sunt frate”, a conchis distinsul oaspete.

Momentele muzicale au fost răsplătite cu aplauze ale sufletelor noastre și au fost susținute atât de Micul Patriot, cât și de Corul Casei de Cultură, Mihai Viteazu, Cluj, dirijat de pr. Sebastian Zăhan, dar și de Alexandru Făgădău, Cluj, Petre Panduru, Caraș Severin, Delia Rădmănăștean, Orțișoara, și mai tânăra Andra Sâiu, interpretă a folclorului oltenesc.

Timișul a fost reprezentat și de Rodica Herle, colecționar și de jurist Matei Aurel Bancu, în calitate de reprezentant al Asociației  Culturale „Constantin Brâncuși”.

Au fost momente de adâncă simțire, de un real sentiment de românism, românitate, așa cum, în Cartea Veșniciei scrie să nu ne uitâm țărâna pe care (Daniela Gumann) pășim acasă, cu talpa piciorului.

Tortul festiv având sculptate în decorul fructal însemnele festivității a declamat. Dulcea Povară…

La pas vienez cu Gutenberg

De Arad în Patria lui Gutenberg

Patronul nostru…

De altfel oricine e liber să scrie despre noi. Ca Salon. Ca Tipografie și Editură. Eponime.

Însă noi o știm cel mai bine.

Salonul Gutenberg, o grupare mozaicată cu suflu cultural a  fost la această festivitate din pură convingere. Onoarea mare de a face parte din Grupul de Inițiativă ne onorează, ne obligă. Lansarea revistei Gutenberg-Universul cărții, ediția 13 a fost un real succes.

Asemenea și momentele despre sat desprinse din monografia sătească, Macea.

Dincolo de toate acestea noi am tămâiat și botezat șederea noastră cu o sticlă de vin din Podgoria arădeană, dar personalizată – ”Ziua Europei, 2019”, așa, ca să nu se spele urmele pașilor noștri decât picurând dragoste!

Popasul nostru, al tutoror a fost un unanim Glas!

Popas duhovnicesc la Biserica Cuvioasa Parascheva (paroh, pr. Răzvan Gască) ne-a împărtășit întru Mărturisire pe toți cu atât mai mult cu cât Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Casei de Cultură ”Mihai Viteazul, Cluj, ca o încununare de voci din inimi rătăcite.

Iar Agapa frățească a demonstrat faptul că Românii când s-adună/laolaltă-s casă bună! Și mai trebuie spus că Florile de bujor, aduse și aranjate cu sfioasă pietate în biserică sunt, în Austria, simbol al Zilei de Ispas, pentru care ne pregătim sufletește.

Noi credem că printre noi o festivitate cu mare încărcătură spiritual-culturală zace ca un glonț în inimă de patrie. Răscolită.

Cu siguranţă, acest refren al unui vechi colind ne-a animat sufletele, când am pornit să  vestim Spiritul Crăciunului la românii din Banatul orfan, din ţinutul provinciei Voivodina. De aceea, împreună cu un grup de cântăreţi bisericeşti de strană din Macea, la care s-a alăturat Casa Doinelor din Orţişoara, prin Delia Rădmănăştean, rapsod popular, Emilian Madoşa, colecţionar, din Timişoara, prof. Mădălina Motorca din Arad, Liceul de Artă Sabin Drăgoi, Radu Plotuna, rapsod, ing. Stelian Groza din Voiteg, Mircea Boran, preşedinte Foto Club Arad, cu toţii mai vechi prieteni şi cunoscători ai acestor ţinuturi, am deschis porţile sufletelor credincioşilor şi am făcut să răsune vechi colinde româneşti din minunate voci.

Primul popas a fost la Excelenţa Sa, Domnul Consul, Gheorghe Dinu, care, înfăşurat în Tricolor,a spus: ”Mărturisesc, de treizeci de ani nu am ascultat astfel de colinde străbune, mai cu seamă că în zona de unde vin eu, din sudul ţării,n se cântă altfel. Sunt convins că veţi duce, acasă, gândul meu de bine comunităţii, la care se adaugă mulţumiri şi felicitări. Sunt aici, la Vârşeţ, să reprezint românii din toate provinciile şi, cu bucurie, să şi primesc pe românii mei, de acasă. O primire şi o goştie specific bănăţeană, a umplut inimile cântăreţilor, iar gazda a plătit cum cere datina, glasurile vestind Marele Praznic.

Al doilea popas a fost la Biserica Greco-Catolică din Vârşeţ, o biserică relativ nouă, în sensul reabilitării şi al redistribuirii. Colindatul a urmat Sfintei Liturghii duminicale când, exact la orele amiezii, izvoanele băteau a sărbătoare. Părintele preot, Mihai Gherghel, de origine din Blaj, abia şi-a putut stăpâni ploaia emoţiilor şi a răsplătit, la rându-i, dimpreună cu credincioşii, jertfelnicia, prin colind, a măcenilor, poftindu-i şi cu alte prilejuri.

Al treilea popas, a fost la Biserica Ortodoxă din Mesici, în vecinătatea Vârşeţului, un sat populat in extremis, de români. De fapt, şi comuniunea de suflete a fost una la jar aprins, deoarece unii dintre noi ne cunoşteam cu prof. dr. Teodor Groza Delacodru, cel care ne-a însoţit pe tot parcursul zilei,  dar şi cu părintele paroh, Cornel Juică, un nume cunoscut de arădeni, timişoreni şi nu numai. Aici, un grup de arădeni a donat o troiţă, în urmă cu cinci ani, fapt ce a înrâurit emoţional prezenţa noastră.

Măcenii cu glasuri 

Indiferent că au cântat la un glas ori la mai multe glasuri (voci), prestaţia coriştilor a fost una de adevărat Concert de Crăciun.

Indiferent că au cântat Din Ţara Moţilor: „Noi am venit”, sau că au precedat farmecul colindelor cu suave Pricesne - „Sfinte Dumnezeule”, „Doamne,  Dumnezeul meu”, acest fapt nu a făcut decât să întregească dorinţa de a readuce pe feţele românilor din biserici, zâmbetul şi voia bună în prag de sărbători.

Dar se cuvine să spunem cine sunt aceştia, ce dor i-a mânat, deci iată, Tolan Traian, 88 de ani, Şiclovan Pavel, Şiclovan Ioan, Moţ Ioan, Feldi Gheorghe, Vuin Cristian Silviu, Muler Valer (acompaniament acordeon), Ioan Ardelean Alexandru, Bogdan Florin Ardelean, Chişeuan Ioan, Nistor Vasile.

Un potpuriu de colinde strămoşeşti a răsunat peste Cula vârşeţeană şi în toate bisericile, iată doar câteva din bogatul repertoriu: „Noi merem a corinda”, „Din an în an”, „Trei păstori”, „Moş Crăciun”, „Sus la Poarta Raiului”, astfel că, măcenii prin refrene de  „O, ce Veste Minunată”, au rostit că ne pregătim  cu toţii, români, oriunde ne-am afla de Praznic Luminos! Cu atât mai mult Acolo unde Acasă nu e Acasă! Deocamdată! Iar noi dimpreună cu reprezentantul, pe mai departe al Excelenţei Sale Domnul Consul, şi reprezentanta ProArtis Vârşeţ, distinsa doamnă Aurora Gaița, care ne-au însoţit, am corindat, am ascultat, am consemnat, am fotografiat şi am participat la Agapa Creştin frăţească când ziua se-ngâna cu noaptea într-un ritm  de serenitate şi  divină pace la Mesici, Serbia.  

A consmnat Florica R.Cândea (Foto, Mircea Boran)